Incompetenta, promiscuitate, impertinenta si nepasare! Acestea sunt cuvintele ce caracterizeaza destul de clar situatia in ziua de astazi in cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei -Universitatea Bucuresti-. Fiecarui student ii sunt bagate pe gat in primul an de studentie "Drepturile studentului" sub pretextul ca aceste drepturi sunt respectate de catre cadrele didactice si angajatii din cadrul universitatii, respectiv din cadrul acestei facultati. Binenteles, ca un incepator si neinitiat in tainele studentiei, nu prea iti pasa si iti vezi de treaba gandindu-te ca "Oamenii astia sunt seriosi!E o facultate de stat, ce naiba!". Ei bine, pe naiba! In primul an te bucuri de "mica vacanta" de dupa vacanta ce o primesti fara sa o ceri. In al doilea an deja ti se pare nesimtire. In primul an te bucuri ca abia dupa doua saptamani de la inceperea teoretica a anului universitar ai un orar. In al doilea an nu te mai bucuri dar nici rau nu iti pare. In primul an te sperii de impertinenta si nepasarea secretarelor facultatii. In al doilea an, te revolti dar in zadar. In primul an nu te deranjeaza prea mult ca ai cursuri in sapte locuri si te plimbi prin tot Bucurestiul. In al doilea an, ti se pare revoltator de-a dreptul avand in vedere ca rectorul Universitatii a promis ca si anume anul universitar pentru psihologii din cadrul Facultatii vor incepe studiile in noul sediu care s-a facut intr-o anumita masura din banii nostri (adica a parintilor ce au muncit pe rupte sa isi tina copilul in facultate). In primul an nu te superi atunci cand secretara iti spune ca nu mai sunt cupoane de calatorie. In al doilea an, ti se pare o stupiditate atunci cand iti spune secretara ca "s-au terminat foile de drum". Pai cum sa se termine? Nu are fiecare student dreptul la un astfel de carnet cu cupoane de calatorie? Cupoanele astea sunt precum painea? Cine ajunge primul ia cine ajunge ultimul sparge portofelul cand vrea sa plece undeva cu trenul? Ce s-a intamplat cu "Drepturile studentului"? Din cate imi amintesc eu, scrie acolo in "Drepturile studentului" : "studentul beneficiază de toate drepturile, facilităţile şi oportunităţile stabilite prin reglementările adoptate de Senatul Universităţii". De asemenea, este revoltator faptul ca te-ai implicat in proiecte desfasurate de facultate, ai ajutat profesorii si desi teoretic ar trebui sa figureze numele tau pe o lista, nu apari pe nici una si teoretic ai facut munca patriotica desi ti s-a promis o diploma cu 5 credite. In primul an nu te revolti atunci cand vezi ca a trecut o luna de la terminarea sesiunii si inca nu ai toate rezultatele la examene. In al doilea an deja ti se pare nesimtire, impertinenta si incompetenta. In primul an ti se pare ciudat ca si anume studentii din provincie nu au loc la camin, ci doar cei din ani mai mari (incepand cu anul II). In anul doi deja consideri acest aspect un act de nesimtire crasa. In primul an te astepti sa faci multe seminarii si activitati practice. In al doilea an deja iti dai seama ca esti luat peste picior, ca nu vei face decat teorie si daca vrei practica, faci unde vrei ca nu le pasa. In al doilea an deja iti dai seama ca nu esti decat o sursa de bani, un obiect valoros atata timp cat este student in cadrul facultatii. In primul an ti se pare putin ciudat faptul ca secretariatul are program cu publicul doar doua ore (de la 12 la 14) de luni pana joi si vineri liber iar in acele doua ore se formeaza o coada incredibil de mare iar doamnele secretare isi savureaza tigara si cafeaua si au pretentie la "pauza". Pauza de la ce stimate doamne? Pauza la pauza??? Ei bine, acest aspect ti se pare incredibil in anul al doilea cand deja incepi sa tratezi aceste specimene cu aceeasi moneda cu care esti tratat : indiferenta. Asta e pana acum ceea ce am observat pana in anul al doilea. Nu stiu daca sa astept sau nu cu sufletul la gura anul al treilea (si ultimul Slava Domnului). Ei bine, pot spune ca in ciuda a tot ceea ce se intampla in cadrul acestei facutati, in ciuda hotiilor, preacurviilor, relatiilor amoroase a unor cadre didactice cu studente, in ciuda nesimtirii, promiscuitatii, impertinentei si nepasarii, am devenit o persoana mult mai "tare". Pot spune cu mana pe inima ca facultatea si-a indeplinit rolul! A facut din mine un adevarat psiholog care nu se mai mira de nimic si invata sa accepte faptul ca uneori, prostia chiar nu se vindeca oricat as incerca!
Va multumesc domnilor profesori, domnule rector, doamnelor secretare! **Frumoasa cladirea Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei Bucuresti, nu? Stiam eu!
