Intr-un stat democratic este nevoie de o organizare corespunzatoare a societatii, la nivel civic, ce poate fi denumita generic: organizare sociala civica.
Organizarea sociala civica constituie principala "arma" de aparare a societatii asa zis "civile" (civice) impotriva tuturor celor care atenteaza impotriva respectivei societati, atat la nivel general, cat si la nivel particular. O societate care nu este corespunzator aparata, din punct de vedere civic, risca sa ajunga aservita sau manipulata de catre anumite cercuri de interese clientelare care urmaresc sa profite tocmai de pe urma absentei, sau doar a organizarii necorespunzatoare, la nivel civic, a respectivei societati. Societatea civila trebuie sa plece de la premisa regretabila dar, din nefericire, de cele mai multe ori adevarata, ca majoritatea celor care ajung in functii de conducere, la nivel public, urmaresc cu prioritate nu apararea si promovarea intereselor publice, ci a propriilor lor interese, sau a unor interese clientelare de grup, uneori cu orice pret si in defavoarea intereselor publice. Din aceste motive societatea civila, ale carei interese se indentifica de regula cu interesele publice, trebuie sa-si dezvolte structuri civice corespunzatoare care sa-i apere interesele specifice atunci cand cei care ar trebui de fapt sa realizeze acest obiectiv, adica chiar conducatorii societatii, nu doar ca nu le apara dar le incalca ei insisi. Spre deosebire de o societate oarecare, privita ca o fiinta colectiva sociala, o societate civila beneficiaza de niste structuri organizatorice specifice prin intermediul carora devine capabila sa reactioneze corespunzator atunci cand ii sunt afectate interesele fundamentale. Inainte insa ca o societate oarecare sa se transforme intr-o societate civila este necesar ca in cadrul respectivei societati sa existe anumiti oameni care ajung sa constientizeze nevoia de implicare, in acest sens, precum si ce trebuie facut ca societatea respectiva sa se transforme intr-o societate civila, acestei constientizari trebuind sa-i fie asociat si un angajament personal, sau de grup, corespunzator. Daca s-ar studia evolutia unor societati civile, renumite tocmai prin modul lor de organizare, precum si prin capacitatea de reactie la stimuli nebenefici, s-ar putea constata ca toate aceste societati au beneficiat, in prealabil, de existenta unor personalitati civice cu rol de: "inainte mergator", care au actionat corespunzator, atat la nivelul ideologiei civice, cat si la cel al implicarii civice, mergand uneori pana la sacrificiul de sine pentru a determina o evolutie corespunzatoare a societatii in care erau integrati existential, in vederea transformarii acesteia in societate civila. Se va mai putea constata, din aceeasi analiza, ca numai societatile care au reusit sa se transforme in societati civile au reusit sa pastreze forma democratica de conducere a societatii, celelalte esuand, mai devreme sau mai tarziu, in anarhie, dictatura, sau alte forme de conducere nedemocratice. In Romania, o tara in care s-a infaptuit o revolutie sociala, a inceput destul de tarziu sa se constientizeze faptul ca nereusita de a transforma societatea romaneasca intr-o societate civila risca sa determine revenirea, mai devreme sau mai tarziu, la o forma de guvernare nedemocratica. Din nefericire nici putinele personalitati autentice pe care Revolutia Sociala Romana din decembrie 1989 le-a evidentiat n-au constientizat decat in parte si destul de tarziu importanta covarsitoare pe care transformarea societatii romanesti in societate civila o are, in legatura cu mentinerea democratiei, ca mod de guvernare a societatii. Intr-un context social ce poate fi caracterizat prin termeni precum confuzie si deruta, anumite grupari de interese clientelare s-au organizat corespunzator, din punct de vedere structural, la nivel politic, masonic si chiar mafiot, profitand in mod abil de respectivele stari de fapt, pentru a-si extinde influenta, pe de o parte, precum si pentru a mentine sau chiar agrava dezorganizarea sociala, pe de alta, considerand-o foarte convenabila din punct de vedere al posibilitatilor de a-si promova interesele specifice. Aceasta actiune nociva a mers chiar pana acolo incat respectivele grupari clientelare au infiintat si infiinteaza organizatii civice si chiar partide politice disimulate, pe care le transforma apoi in sfere de influenta si prin intermediul carora actioneaza corespunzator, la nivel civic si politic, pentru a-si apara si promova interesele clientelare specifice in dauna celor publice. Pentru a putea rezista acestei agresiuni, societatea romaneasca trebuie sa se organizeze cat mai repede in societate civila, dar pentru a putea realiza acest obiectiv trebuie, mai intai, sa constientizeze si sa se implice corespunzator, in acest scop, persoanele din cadrul societatii care au vocatie de personalitati civice. Misiunea acestora devine cu atat mai grea cu cat aceasta constientizare si implicare va intarzia, facilitand gruparilor de interese clientelare sa actioneze inclusiv pentru a diminua sau chiar anihila efortul respectivelor personalitati. Ca o concluzie a celor mentionate anterior, se poate afirma ca o societate poate deveni cu adevarat democratica numai daca, in cadrul sau, vor apare si se vor manifesta corespunzator oameni cu vocatia civica necesara, care sa-si asume rolul de a fi atat repere civice, cat si observatori atenti la toate actiunile menite sa submineze o atare evolutie. Revista Natiunea Romana s-a infiintat tocmai pentru a sprijini, in mod specific, transformarea societatii romanesti, dezorganizata in prezent de actiunile subversive ale unor cercuri de interese clientelare, in societate civila. www.lorin-fortuna.ro Revista Natiunea Romana Tel. Timisoara: 0256-44.65.95 Bucuresti: 0744.493.893 "Desteptarea Romaniei" pe DDTV, in fiecare sambata la ora 18.30 Miscarea Civica "Mihai Eminescu"
