Foarte important acest semnal care confirma initiativa mea de refacere a marilor parcuri ale Capitalei. Am accentuat rolul social al parcurilor, caracteristica quasi-ignorata: loc de intalnire, socializare, educare, factor de reconfortare psihica. Prin accentuarea specificului fiecaruia (arte-Herastrau, muzeu tehnic in aer liber -Carol, picnic la iarba verde -Tineretului etc) creste atractivitatea si impactul pe preferinte. Este un imperativ refacand din distrugerile prolet-cultismului care urmarea mancurtizarea poporului. Au fost demolate toate pavilioanele din parcurile Carol si Herastrau, desi erau opere ale lui Mincu, Doicescu, Creanga... ca si sculpturi ale lui Jalea, Baraschi.... Accentuez ca toate acestea pot fi refacute fara cheltuirea banului public, prin parteneriat public-privat, inteligent si onest. Dar lipsesc, la fel ca si concentrarea de a citi proiectul meu cu Herastraul de pe site si trimis pe mail de 2 ori... DG
--- In [email protected], "feliciaionascu" <[EMAIL PROTECTED]> wrote: > > Buna ziua, > > In revista National Geographic de luna asta, exista un articol > despre parcurile Parisului, in engleza aici: > > http://www.nationalgeographic.com/ngm/0610/feature3/index.html > > Am tradus rapid o parte. > > Sunt poate lucruri cunoscute in mare parte (desi efectul asupra > psihicului mi se pare nou ca idee si surprinzator de puternic) dar m- > am gandit ca va puteti gasi argumente pentru discutiile cu "alesii". > > Pentru detalii mai multe, cercetarile echipei din Chicago sunt aici: > http://www.lhhl.uiuc.edu/ > > Ne recunoastem, bucurestenii, deja din descrierile sumbre ale > efectelor negative ale lipsei de verdeata? > > > [...] > << La Chicago, oamenii de stiinta au descoperit ca fiecare copac > elimina in fiecare an 212 tone de particule foarte fine, 88 tone de > dioxid de azot si 15 tone de dioxid de carbon. > > Frunzele copacilor blocheaza si lumina soarelui, racorind insulele > de caldura generate de suprafetele urbane. La umbra unui arbore, > temperatura asfaltului sau betonului poate fi mai joasa cu 20 grade > Celsius decat cea a unei sosele in bataia soarelui. Sub o coroana de > arbori maturi, aerul poate fi mai racoros cu 3-4 grade. > > Parcurile si gradinile sunt esentiale si pentru binele social si > psihologic al oamenilor. Fara acces la iarba si copaci, spune > Frances Kuo, noi oamenii suntem creaturi foarte diferite. In ultima > decada, Kuo si colegii sai de la Landscape and Human Health > Laboratory (Laboratorul pt Peisaj si Sanatate Umana) de la > University of Illinois au investigat efectele spatiului verde asupra > locuitorilor oraselor. Echipa isi desfasoara multe din cercetari in > cartierele de locuinte sociale din Chicago, unde vaste intinderi > fara vegetatie reflecta conceptiile unei epoci trecute in care > vegetatia este o extravaganta pe care orasul nu si-o poate permite. > > Kuo si echipa sa au descoperit ca locuitorii imobilelor din > apropierea spatiilor verzi aveau un simt al comunitatii mai > dezvoltat si rezistau mai bine la stress si la dificultati. Erau mai > putin agresivi si mai putin violenti, obtineau rezultate mai bune la > testele de concentrare. > > De asemenea, se simteau in mai mare securitate si pe buna dreptate. > Intr-unul din rezultatele cele mai surprinzatoare, echipa contrazice > parerea curenta cum ca spatiile deschise sunt mai sigure decat cele > cu vegetatie. Un studiu despre criminalitate intr-un cartier de 98 > de imobile a aratat ca se produceau de doua ori mai putine crime in > imobilele din apropierea vegetatiei decat in cele din zone golite de > vegetatie. Cu cat mediul este mai verde, cu atat rata criminalitatii > este mai joasa. Echipa a constatat si ca erau mai putine gunoaie si > grafitti in zonele verzi. > > In cea mai recenta cercetare, un studiu national pe 450 copii de 5 > la 18 ani, oamenii de stiinta au descoperit ca subiectii cu probleme > de concentrare (hiperactivitate) au prezentat simptome reduse cand > au fost expusi la medii naturale. Dupa ce s-au jucat in mediu verde, > capacitatea de concentrare, de a indeplini sarcini, de a urma > comenzi a copiilor s-a imbunatatit dramatic in toate grupele de > varsta, in toate partile tarii. > > > De ce ar influenta vegetatia binele nostru mental? In primul rand, > pentru ca iarba si copacii sunt un loc placut unde oamenii se pot > intalni. In inimile pline de aglomeratie si de agitatie ale > oraselor, oamenii au nevoie de o mica insula de verdeata unde se pot > adaposti la o umbra si auzi vantul prin frunzis. Au nevoie de > pajisti mari unde sa se poata juca. Au nevoie de mici gradinite unde > pot lasa deoparte stresul timpului si al temporalitatii in favoarea > cresterii si permanentei. > > Oamenii de stiinta banuiesc ca spatiul verde are si un efect benefic > asupra atentiei voluntare, un fel de focus intens necesar pentru > munca sau studiu, ignorarea a ceea ce ne distrage si concentarea la > sarcina in curs. Atentia voluntara este ca un muschi mental; il > exersam in aproape fiecare aspect al vietii. Ne dicteaza cum gandim > si cum sa ne purtam in situatii dificile. Traind intr-un oras cu > zgomotul si traficul continuu, cu conflicte si cereri din toate > partile, ne face "iritabili si impulsivi", sustine Kuo. Natura ne > improspateaza pentru ca ne odihnim atentia voluntara si ne lasam in > voia atentiei involuntare: perceptia simpla si deseori agreabila a > stimulilor senzoriali produsi de mediu. > > Kuo speculeaza ca in cursul evolutiei umane a existat o selectie in > functie de acest raspuns la mediu. Aceia din stramosii nostri care > se simteau bine fara efort aveau un avantaj. "Erau mai susceptibili > de a sti unde se gaseau fructele de padure, vanatul, hrana. In > momentele cruciale, in conditii de mediu dificile, erau cei care > supravietuiau cel mai usor". > > In era noastra moderna, cu toate presiunile sale, contactul cu > natura in mediul urban e mai crucial decat oricand. O metropola > plina de parcuri ne ajuta sa fim sanatosi fizic si sa luptam contra > obezitatii si diabetului. Doua studii recente asupra oamenilor din > centre urbane populate din Olanda si Japonia arata ca cei traind in > zone cu acces facil la spatii verzi unde puteau merge au o sanatate > cu mult mai buna si rate ale mortalitatii decat cei fara. Studii de > sanatate sugereaza ca pana si contactul relativ pasiv cu natura > scade presiunea arteriala si nivelul de anxietate.>> > > [...] > ---- Grupul Bucuresti ---- inscrirere: email la: [email protected] dezabonare la email: [EMAIL PROTECTED] trecere la primire maxim 1 email/zi: [EMAIL PROTECTED] Adresa web a grupului: http://www.RomaniaMea.ro Adresa web stiri + petitii: http://www.RomaniaNews.net Petitia web: http://www.romanianews.net/petitie-salvati-centrul-istoric-bucuresti.html Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/Bucuresti/ <*> Your email settings: Individual Email | Traditional <*> To change settings online go to: http://groups.yahoo.com/group/Bucuresti/join (Yahoo! ID required) <*> To change settings via email: mailto:[EMAIL PROTECTED] mailto:[EMAIL PROTECTED] <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
