|
UN ORAS IN "STARE DE ASEDIU" _______________ ARTUR SILVESTRI: "Bucurestii sunt o vietate handicapata de hotie, avand numai un sfert de plaman." (fragmente dintr-un interviu recent)
4. Cat de "metropolitan" sunteti si cat de adept al modernizarii arhitecturale in ceea ce priveste tara noastra, mai ales ca dumneavoastra calatoriti foarte mult?
Cateva disociatii trebuie facute, ca sa ne intelegem mai deslusit. In aceasta tematica, schemele insele de gandire publica sunt gresite caci Bucurestii sunt prin sine o metropola si tocmai acest strat "neconsumat" ar fi trebuit sa se dezvolte la noi. Avem aici unul dintre cele mai insemnate "locuri" din Europa de Est catre care sunt atintite traditional priviri diverse si, in datele ce detine izvorand dintr-o "potrivire de asezare" (ca incrucisare de drumuri negustoresti), ar merita valorificat asa cum merita si este posibil. Dar - aici - noi, ca procedura, lucram fara "masuri majore" ci in mic aranjament intensiv care nu produce efecte pozitive in termen lung si nici macar mediu, daca nu chiar dauneaza. In loc sa cream, prin extensiune, un mare oras comercial de "margine de Imperiu" - ceea ce si suntem, de fapt, dar nu ne dam seama - privind cu perspectiva grandioasa, "metropolitana", noi corectam la nesfarsit in vatra cu simboluri. Si stricam. Astazi face furori la noi aceasta idee fara noroc a "modernizarii" intelese la nivelul creol al celor ce o agita si incearca a o impune prin excluderea vocilor rationale si categoric mai pricepute. La noi, adica mai rau decat in Africa, "modernizarea" insemneaza "malluri" in loc de piete traditionale sau gari vechi (dar dezafectate ca sa se obtina pe gratis teren scump si cu pozitie excelenta), insemneaza asa-zise "cartiere rezidentiale" care nu sunt decat niste "kibbutzuri de lux" unde, dupa o ploaie sanatoasa de Baragan, "cramele" de subsol se inunda si a caror "viata cotidiana" este de un colectivism de penitenciar; insemneaza "hoteluri de cinci stele" fara parcare si "centre de afaceri" ce strica si structura legiuita a cartierului dar si infatisarea unui oras care nu-i de fel atat de lipsit de istorie pe cat ne spune cate un "intelocrat" obraznic; insemneaza "spatiu verde" evaporat peste noapte, unde in locul plantatiilor de copaci cresc sinistrele "plantatii de vile" fara stil si fara viitor; insemneaza piete clasice peste care coboara, ca niste ulii, investitorii ce dicteaza intr-un oras abandonat de autoritate si cedat de cetatenii stupefiati, intimidati sau prostiti; insemneaza "zgarie-nori" in capitala cu cel mai ridicat risc seismic din Europa si, in general, o babilonie de Sodoma si Gomora ce isi va trage ponoasele curand. Astfel incat, a vorbi despre "modernizare" in aceste conditii, cand o comparatie elementara cu orice loc asezat din Europa ne aduce concluzia unor desfasurari iresponsabile dar cu adevarat de necrezut, este si inutil si absurd. Altii au clarificat demult interogatii ce apar aici de parca nu ar exista pe nicaieri "experienta verificata" si scheme cu eficacitate daca nu se invoca "solutia logica" si echilibrata. In Viena, ca sa exemplific, daca maine i-ar lua Dumnezeu mintile primarului (ceea ce nu este, insa, cu putinta fiindca acolo toata lumea stie "regula de fier a jocului") si ar incepe sa croiasca "inchideri de piete" in chiar sanctuarul urban reprezentat de Ring, incheierea ar fi si rapida si previzibila prin demisie obligata in termen scurt. Pe la inceputul acestei veri, in Paris aparuse a doua sau a treia oara o anumita rumoare privind "constructia de cladiri inalte" (neplacute pentru cetateni) dar aceasta avea in vedere cartiere de margine, zone de foste "industrii" ramase indefinite si de fapt corectabile. Acolo nu exista constructie pe teritoriul "Comunei Paris" care sa depaseasca 37 de metri inaltime iar aici noi visam la zgarie-nori! Modelul meu urban este Barcelona unde "zgarie-norii" nu prea atragatori din Diagonal Mar se ridica aproape de plaja si mai pe la "margine", in orice caz in locuri de fosta intrebuintare industriala dezafectata si fara macar sa puna in penumbra (nu sa lichideze, ca in Romania) "Orasul vechi" sau traditional, care este, ca pretutindeni in societatile normale, absolut intangibil in esenta lui specifica. Asa ar fi trebuit, la drept vorbind, sa arate si Bucurestii dar despre acestea la noi nu s-a auzit desi sunt multi cei ce calatoresc degeaba pe banii nostri dar o fac , probabil, numai pentru cumparaturi si invarteli.
5. Poate fi considerata capitala tarii, un oras suprasolicitat, daca facem referire la multitudinea de proiecte imobiliare care se desfasoara aici?
Bucurestii sunt o vietate handicapata de hotie, avand numai un sfert de plaman. Dar si aici avem inca multe concluzii deficitare si asa-numite "dezbateri publice" (de un formalism criant) cu caracter pompieristic. Aud frecvent cum se invoca "spaima de suprasolicitarea" de viitor cand astazi chiar orasul este aproape inutilizabil si creeaza un gen de maladie sociala ce nu se descrie (caci supara) dar se cunoaste prin efect. Insa aceste formulari stereotipe se fac, in mod paradoxal, tocmai in ideea de a crea o aglomeratie si mai irezolvabila decat aceea de azi, gasindu-se solutia aberanta de a se construi "pe verticala" de parca "potopul de omenet" pur si simplu si nu functiunile aproape blocate ale acestui ansamblu ar fi motivul capital. Astfel apar aceste siruri nesfarsite de "dezvoltari", "blocuri de apartamente de lux" si "parcuri rezidentiale" ce sufoca tocmai Orasul vechi aparand, insa, drept solutii inevitabile si "modernizare". Acestia sunt bani aruncati pe fereastra, de fapt un vast program de extragere de bani din buzunarul celor ce vor plati irational, organizat cu inteligenta in genul "hartiei de prins muste". Totul se intemeiaza pe doctrina "consumului dirijat" si se desfasoara in felul unei campanii publicitare de proportii unde participa in forma de sindicalizare institutii, domenii si personagii dintre cele mai diferite. __________________________________________________________ Intreg interviul despre distrugerile din Bucuresti si situatia din Romania , acordat de Dr. Artur Silvestri revistei "Wall Street" Pentru contacte cu autorul acestor opinii: e-mail: [EMAIL PROTECTED] __________________________________________________________ PODUL BANEASA A DISPARUT BRUTAL! O alta mare distrugere a patrimoniului Bucurestilor
Sunt deosebit de indurerat de aceasta situatie de necrezut: Podul facea parte dintr-un ansamblu unitar, avand niste embleme semnificative (pe ambele laturi) ale provinciilor traditionale romanesti. Ansamblul - poarta a orasului, in stil romanesc din doua epoci succesive - este (era) compus din Fantana Miorita - Pod - Gara Baneasa (toate din travertin) la care se adauga Vila Minovici si Clubul Diplomatic facut de I. Mincu. Invinuiesc de complicitate la crima si pe arhitectii din Comisia Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii si, chiar OAR carora le-am trimis in 30 august a.c. o atentionare privind actualizarea listei patrimoniului bucurestean (pe arhitectura) - vizavi de semnalul tentativei Primariei de a face modificari. Cu aceeasi ocazie, am mentionat si "porcaria" transformarii monumentul Eroilor comunisti din Parcul Carol in Mauzoleu al Eroilor Neamului, fara modificari capitale (proiectia in plan este o stea rosie); acolo urmand a fi onorati si eroi ai rezistentei anti-sovietice... Nu s-a adoptat o pozitie, ci au intervenit trepadusi (ca si cei care critica acum moderatorul Grupului "Bucuresti"), nu pe fond, ci numai "in pilde"... Sunt indignat si de atacurile la expunerea de principii a dlui. Cristian Savu, care a creat acest grup de actiune… Antebelic si normal, pentru intelectuali (sau aspiranti - studenti) cea mai mare avere a omului este cea din cap si reputatia. Ei sunt cei care citesc viitorul si apara valorile tarii, precum cei din Grupul Bucuresti. Este evident - si am atentionat anterior, ca au aparut normal in grup "cozi de topor" care sapa la credibilitate si scopuri, stipendiatii excrocilor imobiliari. Grupul, foarte frumos si inteligent lansat, involueaza prin saracirea mesajului pentru bucuresteni de solidaritate pentru apararea valorilor Capitalei, prin temperarea vehementei (tratative "lamuritoare" cu Videanu), ne-colaborarea cu semnalele presei si preluarea ne-critica a mesajelor falsilor specialisti. Este perfect de inteles declaratia exasperata a moderatorului in aceasta stare de fapt, cand nu numai semnalul nostru, dar al intregii societati civile si al forurilor statului nu are niciun efect, practic nu exista pertractari, demiteri sau condamnari in justitie. Cu mare tristete pentru inca o mare pierdere, DAN GHELASE, Presedinte ARTRAD e-mail: [EMAIL PROTECTED] ____________________________ INCHIPUITI-VA PARISUL IMPANZIT CU BLOCURI DE BETON SI STICLA...
Am vizitat vara asta Sacramento, capitala Californiei. Are desigur Old town. Orasul vechi. Acest loc este pastrat cu sfintenie. Am vizitat vara asta San Francisco, San Diego. In San Diego old town se numeste "Gas Light District - Historic Heart of San Diego". Pastreaza si felinarele de luminat stradal - lampile cu gaz din 1900, la fel ca si in Vancouver unde orasul vechi este pastrat tot cu sfintenie si se numeste "Gastown". Si in Sacramento si in San Diego, orasul vechi este plin de magazine de suveniruri si de restarante. Bineinteles, cladirile vechi sunt pastrate cu mare mandrie, desi ele nu reprezinta nici macar 10% din maretia si frumsetea cladirilor vechi pe care le are Bucurestiul. Nu numai ca sunt pastrate - dar nici o cladire moderna nu este intre ele, tocmai pentru a se putea numi in continuare si pentru generatiile care vor veni "Old town". Ce inseamna centru istoric? Centru istoric inseamna "heritage", inseamna mandrie nationala, inseamna pastrarea traditiei, culturii si istoriei, inseamna identitate nationala. Odata distrus prin impanzirea cu blocuri noi, centrul istoric isi pierde functiunea, isi pierde tot farmecul si cladirile noi vor distruge pentru totdeauna ansamblul arhitectural de acolo, aerul de eternitate. Inchipuiti-va Parisul impanzit de blocuri de beton si sticla, inchipuiti-va Sighisoara sau Piata Sfatului din Brasov cu blocuri de sticla. Cea mai importanta piata culturala si istorica a Bucurestiului, Piata Palatului Regal - Revolutiei este in mare pericol: un bloc de 13 nivele al carui beneficiar este primaria lui Videanu este ridicat chiar acum, curg betoanele acum peste demolatul Teatru Excelsior la marginea Pietei Revolutiei. Nu este oare prea mult, nu cumva am tacut prea mult lasand acesti politicieni sa considere tara Romaneasca bunul lor personal? Nici un oras in America (SUA, Canada) nu isi distruge orasul vechi, este emblema orasului respectiv pentru turisti si vizitatori. Acestia nu sunt interesati de blocuri de birouri de business. Nici un oras in Europa nu isi distruge perioada de glorie, perioada regala, orasul istoric, prin implantare de blocuri intre cladirile monumente arhitecturale. Numai niste parveniti, niste oameni care vor sa mulga Romania storcand bogatiile naturale, subsolul tarii, padurile, terenurile din domeniul public, escrocherii zise "afaceri" facute cu firme fantoma din Cipru, pentru a nu plati nici taxe macar pentru Romania, "afaceri" pentru buzunarul lor, care isi fac vile peste hotare la Viena sau Tenerife, care isi dau copii la scoli si licee din occident, cu bani grei, ei considera Romania doar un sac care trebuie golit pentru bunastarea lor. CRISTIAN SAVU, Canada Reprezentant Diaspora "Grupul Civic Bucuresti" Historic Heart of San Diego - fotografii aici: http://www.romanianews.net/modules.php?name=coppermine&file=displayimage&pos=-213 _____________________________________ DUPA CE CRITERII SE FACE URBANISTICA IN BUCURESTI?
Vizitati Germania ale carei orase mari au fost aproape rase de pe suprafata pamantului si veti gasi niste orase cu centre reconstruite asa cum au fost, veti vedea biserici, monumente, cladiri cu fatade originale, insa nu veti gasi blocuri cu fatade din sticla langa case de stil vechi. Oare cei de la Bucuresti nu stiu asta? Dupa ce criterii fac ei urbanistica? Dupa criterii financiare, de castig al unor investitori care platesc sperturi mari? Care intra in buzunarele d-alde Videanu si acolitii sai ? GEORGE GANE, Germania http://www.g-gane.homepage.t-online.de __________________________________________________________ CUM ESTE VIATA "IN NORMALITATE": PARCURILE PARISULUI
In revista "National Geographic" de luna aceasta, exista un articol despre parcurile Parisului, in engleza aici: http://www.nationalgeographic.com/ngm/0610/feature3/index.html Iata o preluare partiala, prelucrata: Sunt poate lucruri cunoscute in mare parte (desi efectul asupra psihicului mi se pare nou ca idee si surprinzator de puternic) dar m-am gandit ca va puteti gasi argumente pentru discutiile cu "alesii". Pentru detalii mai multe, cercetarile echipei din Chicago sunt aici: http://www.lhhl.uiuc.edu/ Ne recunoastem, bucurestenii, deja din descrierile sumbre ale efectelor negative ale lipsei de verdeata? FELICIA IONASCU ________________________________ VIATA IN NATURA
[...] "La Chicago, oamenii de stiinta au descoperit ca fiecare copac elimina in fiecare an 212 tone de particule foarte fine, 88 tone de dioxid de azot si 15 tone de dioxid de carbon. Frunzele copacilor blocheaza si lumina soarelui, racorind insulele de caldura generate de suprafetele urbane. La umbra unui arbore, temperatura asfaltului sau betonului poate fi mai joasa cu 20 grade Celsius decat cea a unei sosele in bataia soarelui. Sub o coroana de arbori maturi, aerul poate fi mai racoros cu 3-4 grade. Parcurile si gradinile sunt esentiale si pentru binele social si psihologic al oamenilor. Fara acces la iarba si copaci, spune Frances Kuo, noi, oamenii suntem creaturi foarte diferite. In ultima decada, Kuo si colegii sai de la Landscape and Human Health Laboratory (Laboratorul pt Peisaj si Sanatate Umana) de la University of Illinois, au investigat efectele spatiului verde asupra locuitorilor oraselor. Echipa isi desfasoara multe din cercetari in cartierele de locuinte sociale din Chicago, unde vaste intinderi fara vegetatie reflecta conceptiile unei epoci trecute in care vegetatia este o extravaganta pe care orasul nu si-o poate permite. Kuo si echipa sa au descoperit ca locuitorii imobilelor din apropierea spatiilor verzi aveau un simt al comunitatii mai dezvoltat si rezistau mai bine la stress si la dificultati. Erau mai putin agresivi si mai putin violenti, obtineau rezultate mai bune la testele de concentrare. De asemenea, se simteau in mai mare securitate si pe buna dreptate. Intr-unul din rezultatele cele mai surprinzatoare, echipa contrazice parerea curenta cum ca spatiile deschise sunt mai sigure decat cele cu vegetatie. Un studiu despre criminalitate intr-un cartier de 98 de imobile a aratat ca se produceau de doua ori mai putine crime in imobilele din apropierea vegetatiei decat in cele din zone golite de vegetatie. Cu cat mediul este mai verde, cu atat rata criminalitatii este mai joasa. Echipa a constatat si ca erau mai putine gunoaie si grafitti in zonele verzi. In cea mai recenta cercetare, un studiu national pe 450 copii de 5 la 18 ani, oamenii de stiinta au descoperit ca subiectii cu probleme de concentrare (hiperactivitate) au prezentat simptome reduse cand au fost expusi la medii naturale. Dupa ce s-au jucat in mediu verde, capacitatea de concentrare, de a indeplini sarcini, de a urma comenzi a copiilor s-a imbunatatit dramatic in toate grupele de varsta, in toate partile tarii. De ce ar influenta vegetatia binele nostru mental? In primul rand, pentru ca iarba si copacii sunt un loc placut unde oamenii se pot intalni. In inimile pline de aglomeratie si de agitatie ale oraselor, oamenii au nevoie de o mica insula de verdeata unde se pot adaposti la o umbra si auzi vantul prin frunzis. Au nevoie de pajisti mari unde sa se poata juca. Au nevoie de mici gradinite unde pot lasa deoparte stresul timpului si al temporalitatii in favoarea cresterii si permanentei. Oamenii de stiinta banuiesc ca spatiul verde are si un efect benefic asupra atentiei voluntare, un fel de focus intens necesar pentru munca sau studiu, ignorarea a ceea ce ne distrage si concentarea la sarcina in curs. Atentia voluntara este ca un muschi mental; il exersam in aproape fiecare aspect al vietii. Ne dicteaza cum gandim si cum sa ne purtam in situatii dificile. Traind intr-un oras cu zgomotul si traficul continuu, cu conflicte si cereri din toate partile, ne face "iritabili si impulsivi", sustine Kuo. Natura ne improspateaza pentru ca ne odihnim atentia voluntara si ne lasam in voia atentiei involuntare: perceptia simpla si deseori agreabila a stimulilor senzoriali produsi de mediu. Kuo speculeaza ca in cursul evolutiei umane a existat o selectie in functie de acest raspuns la mediu. Aceia din stramosii nostri care se simteau bine fara efort aveau un avantaj. "Erau mai susceptibili de a sti unde se gaseau fructele de padure, vanatul, hrana. In momentele cruciale, in conditii de mediu dificile, erau cei care supravietuiau cel mai usor". In era noastra moderna, cu toate presiunile sale, contactul cu natura in mediul urban e mai crucial decat oricand. O metropola plina de parcuri ne ajuta sa fim sanatosi fizic si sa luptam contra obezitatii si diabetului. Doua studii recente asupra oamenilor din centre urbane populate din Olanda si Japonia arata ca cei traind in zone cu acces facil la spatii verzi unde puteau merge au o sanatate cu mult mai buna si rate ale mortalitatii decat cei fara. Studii de sanatate sugereaza ca pana si contactul relativ pasiv cu natura scade presiunea arteriala si nivelul de anxietate." _________________________________________________________ Aceste concluzii sunt tulburatoare; trimiteti-ne, daca doriti, un punct de vedere la adresa de e-mail: [EMAIL PROTECTED]
Publicam acum un comentariu imediat, privitor la acest articol, primit de la celebrul savant si scriitor Dimitrie Grama, din Danemarca. Este un bun inceput pentru o dezbatere necesara si pasionanta. ________ OAMENII "IN LOCUL LOR"
Am citit articolul din "National Geographic", Urban Downtime si acest fel de lectura ar trebui sa fie obligatorie celor care planifica orasele mari , adica primarilor si arhitectilor urbani. Banuiesc ca si Bucurestiul, care acum se dezvolta in mod haotic, ar avea nevoie de o revizuire urbanistica profunda si serioasa. Eu m-am gindit doar sa comentez articolul mai ales din perspectiva antropologica si nu m-am ambitionat sa fac o analiza profunda a celor expuse de "oamenii de stiinta", deoarece fiecare taran roman sau brazilian sau indonezian, ar fi putut, poate cu alte cuvinte, sa redea binefacerile spatiilor verzi sau in general al naturii libere asupra omului. Pentru ca nu doar spatiile verzi influenteaza pozitiv psihicul uman, ci si marea, desertul, stepele aride sau tundra siberiana inghetata. Antropologi si filozofi moderni seriosi, observind atit urmele preistorice ale omului din Paleolitic, cit si triburile de pigmei din Africa Centrala si triburile de "indieni" din Matto-Grosso au ajuns la niste concluzii foarte interesante cu privire la "calitatea vietii" omului obisnuit. Ei sustin ca omul "primitiv" din Paleolitic a avut probabil cea mai buna calitate a vietii cunoscuta in toate timpurile. Acest fenomen se explica prin faptul ca acesti oameni au trait (traiesc) in completa armonie cu natura, ei fiind culegatori si vinatori doar intr-un spatiu limitat, "spatiu lor", de citiva kilometrii patrati. Acest spatiu reprezinta deci singura sursa de supravietuire a tribului, care este in acest fel constient ca nu isi poate mari necontrolabil numarul de indivizi si ca este obligat sa-si cunoasca teritoriul in cele mai marunte detalii si sa "ingrijeasca" cu multa responsabilitate natura inconjuratoare lui, natura care il hraneste. Acesti oameni, traind intr-o adevarata societate egalitara, aveau si binefacerea unei vieti sociale armonioase ca un extra-bonus la ceea ce simbioza cu natura inconjuratoare le putea oferi. Apoi, la un moment, acum vreo 10-15.000 de ani, omul a devenit agricultor, lucru care l-a obligat sa "cucereasca" teren, sa arda paduri, sa are cu plugul, sa cultive, sa recolteze. Recompesa materiala mult mai mare ca o omului "primitiv", dar si cantitatea de munca mult mai mare. Oricum surplusul de hrana si necesitatea de multe brate de munca a dus la inmultirea populatiei, care in timp este obligata sa desteleneasca alte paminturi, sa migreze spre alte locuri fertile dupa ce au epuizat pamintul intr-o anumita regiune. Taranii traiau mult mai izolati unii fata de altii si intre ei exista, ca si acum de fapt, o rivalitate, o concurenta. Necesitatea de noi cimpuri fertile a dus la conflicte, a dus incet-incet la razboaie din ce in ce mai mari. Deci populatia numerica a Pamintului prospera, dar calitatea vietii sufera. Se pare ca primele orase au fost construite dupa modelul de viata a omului din Paleolitic. Adica un trib care nu mai vrea sa fie agricultor migrator, intemeiaza un loc unde poate sa-si foloseasca cunostiintele si natura inconjuratoare spre a supravietui. Si noi acum avem exact ca si omul primitiv, aceiasi curiozitate si ambitie sa ne cunoastem cit mai bine orasul in care traim, cunoastere care la fel ca omului din Paleolitic ne inzestreaza cu o "suguranta" existentiala. Toate orasele vechi, antice au fost construite se pare dupa un astfel de model, practic si natural, fiecare casa, fiecare curte exploata simbioza cu natura si omul sau copilul jucaus nu avea decit citiva pasi pina la mare, riu, lac sau padure. Dupa "revolutia industriala", orasele au crescut necontrolabil pentru ca lozinca acelor vremi era "munca si profitul", lozinci care si acum domina mentalitatea omului, dar se pare ca au inceput sa apara tot mai multi demnitari inteligenti atit in Europa cit si America, care si-au dat seama de pericolul phiho-social pe care il reprezinta un oras mare, sterilizat de natura si indirect de spirit pamintesc. S-a nascut deci speranta ca incet-incet omul modern sa ajunga la concluziile si modul de viata a omului din Paleolitic! DIMITRIE GRAMA, Danemarca e-mail: [EMAIL PROTECTED] ______________________________________________________________ Despre dezastrul urbanistic din Bucuresti, supus asaltului demolatorilor "de scoala noua": __._,_.___---- Grupul Bucuresti ---- inscrirere: email la: [email protected] dezabonare la email: [EMAIL PROTECTED] trecere la primire maxim 1 email/zi: [EMAIL PROTECTED] Adresa web a grupului: http://www.RomaniaMea.ro Adresa web stiri + petitii: http://www.RomaniaNews.net Petitia web: http://www.romanianews.net/petitie-salvati-centrul-istoric-bucuresti.html
SPONSORED LINKS
Your email settings: Individual Email|Traditional
Change settings via the Web (Yahoo! ID required) Change settings via email: Switch delivery to Daily Digest | Switch to Fully Featured Visit Your Group | Yahoo! Groups Terms of Use | Unsubscribe __,_._,___ |
