Revista 22
Restituirile. Noua mafie (GHEORGHE SCHWARTZ)
Traditia
Un scriitor rus, pe numele sau Nicolai Vasilievici Gogol, povesteste despre
comertul cu "suflete moarte". O afacere extrem de profitabila.
In Romania, "tara aflata, in istoria ei, la rascruce de imperii", motiv
pentru care bastinasii au trebuit sa invete sa se descurce in orice conditii,
nenorocirile sunt intotdeauna cumplit resimtite de catre majoritate si aduc
mari beneficii unei minoritati de smecheri. Daca peste tot in lume exista mari
profitori de razboi, la noi aceasta categorie a ajuns un apanaj al raptului de
stat . (in timp de pace, profitorii de razboi devin profitori de pe urma
calamitatilor.)
Istorie
in timpurile stravechi ale imparatilor bizantini, la sfarsitul primului
mileniu crestin, stratiotii, taranii care stapaneau pamant cu conditia sa
satisfaca serviciul militar, loviti de secete prelungi, pentru a face rost de
un minim de mancare, au fost obligati sa-si dea ogoarele pe mai nimic
dynatilor, adica mosierilor de atunci. Sute de mii de oameni liberi s-au
ruinat, iar cateva mii, profitand in mod nerusinat de calamitati, s-au
imbogatit. Un lung sir de basilei a incercat sa-i repuna pe saraciti in
drepturi, deoarece dintre stratioti isi adunau ostile. S-au dat nenumarate
novelle (legi), s-au purtat procese care au durat mai multe generatii. Doar
camarilele succesive, precum si arbitrariul au dus la reconstituirea vechii
situatii in cazul a foarte putini escrocati. Pentru o mare parte a taranimii
bizantine, lupta in diferitele instante pentru redobandirea pamanturilor
stramosesti s-a transformat intr-un adevarat mod de viata. Doar anii,
deceniile, secolele au stins
aceasta lupta.
in Romania moderna, nu calamitatile au dus la furtul averilor, ci un sir
succesiv de legi nedrepte. Exista persoane carora, in mai putin de un secol,
le-au fost de patru ori confiscate bunurile. Dupa primul razboi mondial,
veteranii de razboi au fost improprietariti cu cate un hectar de padure. De
unde s-a luat padurea? De la latifundiari. Dar nu de la toti, ci doar de la
unii, mai ales de la alogeni. O mare parte dintre aceste hectare au fost
recastigate in instanta. Societatea corupta interbelica a fost, totusi, cel
putin in acest caz, mai corecta decat justitia actuala. in 1940, regimul
antonescian - adica al unuia dintre "Marii Romani" - a confiscat proprietatile
evreiesti. Evreii care au supravietuit s-au vazut reimproprietariti la
sfarsitul lui 1944. Chiar si in vreme de razboi, retrocedarile s-au facut
operativ. Comunistii au confiscat pentru a treia oara pamanturile. Spre
deosebire de fascisti, comunistii nu au luat numai de la unii, ci de la toti.
Pe langa
bunuri, regimul de democratie populara a talharit si trupurile multora. Si
sufletele. Dupa 1989, legile retrocedarii au fost parca smulse cu clestele din
inima si mintea unor conducatori obisnuiti cu sloganul "bunurile intregului
popor", adica ale nimanui, adica aflandu-se intr-o curte fara gard si
inconjurate de haite de lupi. Prevederile acestor legi au fost tot mai
generoase pe masura ce populistii au ajuns miliardari si au inceput sa perceapa
valoarea proprietatii private - chit ca acela care o obtine prin smecherie, si
nu prin truda cinstita tot nu o poate aprecia drept legitima.
Multa vreme am crezut ca taraganarea retrocedarilor reale nu reprezinta decat
tot o diversiune: sute de mii de oameni sa fie plimbati prin tribunale, sa-si
cheltuiasca energia acolo si sa nu aiba disponibilitate pentru celelalte multe
nereguli din viata care li se ofera. M-am inselat amarnic: in realitate,
hienele si-au dat seama ca din legile acelea se pot alege cu imense halci
provenind din fostele averi jefuite de regimurile anterioare.
Un alt rol important in acceptarea ideii de retrocedare l-a constituit
integrarea in structurile europene. Cum, punandu-se vina pe FMI, pe cerintele
NATO si pe cele ale UE, s-au putut lua orice masuri, oricat de aberante,
aceleasi alibiuri carpite au facut parte si din aplicarea legilor
retrocedarilor.
Profitori de razboi, profitori de calamitati
Marile averi de dupa 1989 s-au realizat prin procedeele capitalismului
salbatic. Din 100 de escroci, o mare parte este condamnata de justitie, cativa
scapa, unii prospera. Selectia este aleatorie. La noi si capitalismul salbatic
e de tip original. Fata de situatia clasica, in Romania marile averi s-au facut
pe baza unor relatii predecembriste, in care tehnocrati si/sau oameni cu
relatii in structurile serviciilor secrete, avand primii acces la informatii si
bucurandu-se de conexiunile necesare, au modelat intreaga legislatie dupa
interesele lor. Cu vremea, multi dintre ei s-au retras din prim-planul vietii
publice, lasandu-si agenti de influenta in posturile de decizie.
Dupa ce au acaparat bogatiile ramase in urma dictaturii, dupa ce au obtinut
profituri uriase din comisioane, aceleasi structuri au stiut sa profite de pe
urma oricarei calamitati naturale. Intens si lacrimogen mediatizate, repetatele
inundatii au fost scena electorala a multor politicieni, dar, in primul rand,
prilej gras de afacere. Imensele fonduri cheltuite nu se regasesc in locuinte
pentru sinistratii ramasi tot sub cerul liber si nici in indiguirile care ar
limita alte asemenea surse de venituri. La fel se intampla si cu mostenirea
dezastruoasa a infrastructurii, unde fiecare centimetru de sosea este turnat de
zece ori, in asa fel incat sa fie imperios necesara si cea de a unsprezecea
carpire. La fel se intampla si cu coniventa tacita a tuturor factorilor de
decizie in legatura cu facturile aberante pentru intretinere, care reprezinta
cea mai mare parte a cheltuielilor majoritatii cetatenilor. Singura "masura
sociala" o reprezinta ajutoarele pentru cei cu venituri
foarte mici, adica suportarea de catre stat, adica de catre restul populatiei,
a acestei uriase escrocherii. La fel se intampla si cu dezastrul din sistemul
sanitar, in ciuda procentelor foarte mari pe care angajatul si angajatorul le
varsa in fondurile respective.
Dar cea mai grasa sursa de castig pentru aceiasi au reprezentat-o si o
reprezinta retrocedarile. La insistentele internationale, s-a raspuns cu cifre
tot mai triumfaliste in legatura cu stadiul restituirilor. De cativa ani se
vehiculeaza oficial uriasa minciuna dupa care 98% dintre proprietati ar fi fost
redate stapanilor lor legitimi. Numai ca acei 2% ramasi constituie o parte
imensa, posibil chiar mai mare decat cele 98%, in legatura cu care exista grija
sa nu avem nici o posibilitate s-o putem afla.
Tradarea doctrinara
1. Tradarea liberala : liberalismul se autodenumeste drept garantul
proprietatii. Motiv pentru care nu agreeaza marile seisme sociale care, de
regula, schimba in mod coercitiv structurile de posesie. Liberalii romani de
dupa 1989 n-au facut mai nimic pentru reparatiile exproprierilor salbatice din
urma cu peste 40 de ani. Multi dintre liderii liberali de astazi au ocupat
functii decizionale atat in Legislativ, cat si justitie, insa nu au grabit nici
cu o zi adoptarea legislatiei si nici mersul proceselor. Miile de dosare au
batut pasul pe loc si in perioada cat liberalii au fost intr-o opozitie
surdomuta (in acest domeniu) si cat s-au aflat si se mai afla la putere. Marile
proprietati au fost restituite pe spranceana in folosul unor subiecti cu ampla
influenta politica, mai ales in strainatate. De la improprietarirea abuziva a
unor persoane cu totul neindreptatite, s-a ajuns ca fostilor "proprietari de
rand" sa li se spuna senin ca terenurile lorÂ… nu mai exista, ca
pamantul lor s-a mutat pe Luna, padurile in alte galaxii, iar cladirile pur si
simplu s-au evaporat.
2. Tradarea social-democrata si tradarea democrata : alternativele
reparatorii pentru cei ce s-au aflat vinovati fara vina in situatia de a fi
scosi in strada au fost inghitite de aceeasi caracatita. Masurile reale de
protectie sunt ca si inexistente. De la grija pur electorala pentru chiriasi,
aceleasi hiene au trecut la masuri de o duritate extrema, nascand noi falii de
oameni disperati. Legea 112 a devenit o ruleta ruseasca: oricand poate aparea
cineva, sprijinit de caracatita - sau chiar inventat de ea - si sa te arunce in
strada in urma unor procese care sfideaza termenii de notificare si toate
normele in vigoare. Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor
contempla cum legile si hotararile de guvern sunt siluite sistematic de catre
cei care - de data asta - reusesc sa miste intr-un ritm ametitor o justitie
facand parte din joc.
Un sistem pe cat de birocratic, pe atat de intentionat ineficient, i-a facut
pe multi oameni sa-si transforme viata in lupta cu comisiile instituite, sa-si
piarda anii prin tribunale, sa mai plateasca smecherilor si statului rapace si
ceea ce le-a ramas, sa renunte. Altii, mai tenace, au inceput sa castige
procesele la curtile de judecata europene, obligand statul sa cheltuiasca
infinit mai mult decat daca lucrurile ar fi urmat calea fireasca. Numai ca, asa
cum am spus, statul - adica tot noi - plateste acele abuzuri, si nu profitorii,
care si-au burdusit buzunarele, vilele si camarile cu averile jefuite.
O noua mafie
Mafia restituirilor s-a nascut din vechea increngatura a acelorasi grupuri de
interese. Initial, s-a ocupat de retrocedari prin metodele clasice ale spagii.
in mai fiecare judet exista cativa "experti" carora trebuie sa le dai cota din
ceea ce ti se cuvine. Altfel, ti se spune, mai direct ori mai voalat, ca n-ai
decat sa te lupti cu morile de vant tu si toti urmasii tai. Procesele au adus
si ele castiguri imense pentru unii avocati specializati si pentru acolitii
lor. Exista astazi mii de aparatori ai dreptatii cu sute de apartamente, pe
baza cutumei dupa care pentru o cladire revendicata in instanta, avocatul
primeste un numar de apartamente. Altfel, proprietarul nu se alege cu nimic. Si
decat cu nimicÂ… Caracatita extrem de bine pusa la punct a facut ca sistemul sa
functioneze perfect.
Cand prada a parut ca se imputineaza, s-a nascut noua mafie. Cum o mare parte
din ceea ce era de furat s-a furat, s-au ivit juristi specializati in
fabricarea unor genealogii false, pe care tot ei le certifica drept valide, si
in numele carora revendica nu numai ce a mai ramas, ci si ce a fost deja
impartit. Nu conteaza nici faptul ca legea prevedea o data limita pentru
depunerea notificarilor, nu conteaza nici ca actele doveditoare sunt pline de
falsuri, se inventeaza termeni noi, se inventeaza proceduri noi, sunt
innebuniti alti oameni nevinovati. Subiectul este extrem de sensibil, presa
este prudenta: inca nu este clar pana la ce nivel a crescut si pana la ce nivel
va mai creste aceasta noua caracatita a imbogatirii frauduloase cu suflete
moarte. (in paranteza fie spus, chiar nou de tot nu este fenomenul, doar ca
acum el prinde contururile unei asocieri pentru crima organizata. in Arad se
vorbeste ca au aparut, deja cu ani in urma, falsi mostenitori repede
"despagubiti" in bani. Si cum au aparut, asa au si disparut.)
Actorii : o structura extrem de bine pusa la punct, cuprinzand avocati,
notari, administratie, primari, prefecti, parlamentari, nenumarati impostori
veniti la legile retrocedarii fara nici un drept si posedand astazi mii de
hectare de pamant, zeci de apartamente si terenuri, incat cei 2% dintre
amanatii abuziv bineinteles ca n-au decat sa se bata intre ei sau sa-si
petreaca restul vietii pe holurile tribunalelor. Cei 2% - nu exista interes a
se urmari cu adevarat cati sunt - sunt asteptati sa moara, asemenea
stratiotilor din celalalt Bizant.
Planul (ca orice escrocherie de mare succes, este foarte simplu): se cauta -
de preferabil peste hotare - nume care sa coincida cu cel al unei anumite
persoane disparute dintre cele ce ar fi putut avea dreptul la o retrocedare mai
acatarii. Dupa cum se stie, marii proprietari sau au reusit sa emigreze, sau au
fost terminati de catre regimul comunist. Dar chiar si cei ce au murit prin
inchisori puteau sa fi avut ceva rude prin strainatati. Drept urmare, se
plastografiaza actele notariale pentru persoane fictive care, prin
"reprezentantii" lor, deschid actiunile in instanta. De restul se ocupa
caracatita. Nu dau cazuri concrete, desi dispun de o multime, pentru ca nu
vreau ca acest material sa fie considerat partizan. Presa a fost cea care -
extrem de timida si preocupata sa nu se atinga prea tare de noua mafie - a dat
ea exemplele. (De pilda, la Bucuresti, situatia unei cladiri de pe bulevardul
Lascar Catargiu, unde termenul de notificare a fost de mult depasit,
proprietarul sta ascuns in ceata, iar justitia s-a grabit sa accepte o cerere
cu termen caduc. Or, tot in Capitala, case la care instantele au dat solutii
definitive si irevocabile, in sensul ca s-au retrocedat in natura doar
apartamentele nevandute, iar pentru cele cumparate de chiriasi prin Legea 112,
in conditiile in care notificarea a venit mai tarziu, sa fie acordate
despagubiri sub forma de bani sau de actiuni la Fondul Proprietatea. Si totusi,
aceleasi instante accepta noi procese pentru restituirea si a apartamentelor
achizitionate cu buna credinta. De pilda, un imobil de pe strada Kogalniceanu.
Ori situatia de la Poganesti, judetul Timis, unde o proprietate funciara nu se
restituie, fiind exploatata tocmai de cei ce ar trebui s-o dea adevaratului
proprietar.)
Procedeele : Nu exista nici o lege care sa nu poata fi siluita de aceasta
noua mafie. in Romania, la aproape 17 ani de la schimbarea regimului, o foarte
mare parte dintre adevaratii mostenitori (cifra de 2% puteti s-o uitati!) sunt
dusi si azi de la Ana la Caiafa, primariile si societatile responsabile refuza
sa se implice in favoarea celor ce vor fi ab initio dati afara din case, marii
escroci s-au imbogatit iremediabil pe seama lor, iar noua haita se afla in plin
atac. Comisiile judetene, preocupate de rapoarte si statistici false, lucreaza
dupa modelul instantelor, amanand la nesfarsit dosarele, pierzand dovezi si
cerand altele noi. Apoi altele noi. Apoi altele noi. Dezvaluirile din presa
sunt contemplate cu hohote de ras. Putini romani au bani pentru procese la
curtile europene. Asa ca exista proprietari de mana intai si proprietari de
mana a doua. Chiriasi de mana intai si chiriasi de mana a doua. intre timp,
terenurile si casele pot fi recuperate, cu conditia sa
fie vandute pe nimic unor bande de profitori straini: se fac acte notariale pe
proprietati revendicate, dar nerecuperate. Caracatita are garantii ca pe acel
drum orice se poate obtine repede si fara birocratia obisnuita. "Sufletele
moarte" au devenit obiectul unui comert care a desproprietarit o mare parte din
Romania. Caracatita a penetrat granitele.
Nu am auzit ca DNA sa se ocupe de asemenea "fleacuri". Negotul cu "suflete
moarte", in dispretul proprietatii, face in aceeasi masura victime, atat
printre jefuitii abuziv, cat si printre fostii chiriasi.
La 1 ianuarie 2007 vom fi membri cu drepturi egale in Uniunea Europeana.
http://www.revista22.ro/html/index.php?art=3273&nr=2006-12-01
---------------------------------
Ask a question on any topic and get answers from real people. Go to Yahoo!
Answers.
