Arhitectii, pro si contra demolarilor de pe Magheru http://www.adevarulonline.ro/2006-06-05/Bucuresti/arhitectii-pro-si-contra-demolarilor-de-pe-magheru_187060.html articol in Adevarul iunie 2006 de Georgiana BACIU
Dispute intre arhitectii bucuresteni, pe tema modificarii urbanistice a celui mai populat bulevard din Capitala. Pe vremea cand era presedinte al Ordinului Arhitectilor Bucuresti, arhitectul Viorel Hurduc, afirma ca, pentru a elimina posibilitatea ca imobilele de pe Magheru sa cada pe bucuresteni la un cutremur, autoritatile trebuie sa darame o treime din cladiri si sa le construiasca la loc, mai rezistente. Profesorul Nicolae Lascu, de la Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" Bucuresti, vicepresedinte al Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, se opune acestei idei. Reprezentantul CNMI atentioneaza municipalitatea sa tina cont de valoarea istorica a cladirilor. "Celebrele buline rosii din timpul ministeriatului prof. ing. Nicolae Noica trebuiau sa fie urmate de actiuni rapide de consolidare a cladirilor cu risc sporit in caz de cutremur", a precizat, pentru Adevarul, prof. dr. arh. Nicolae Lascu. "Imobilele trebuie sa fie restaurate cu grija pentru a li se mentine calitatile arhitecturale remarcabile", sustine Nicolae Lascu. Cladiri- monumente istorice Starea fizica precara a structurii de rezistenta a unora dintre aceste imobile este cunoscuta de mai multi ani. "Bulevardul Magheru nu este o strada oarecare a orasului. Fragmentul din axa nord-sud de circulatie a orasului dintre Piata Romana si Piata Universitatii a fost deschisa integral traficului auto - si, implicit, a devenit spatiu public al centrului - dupa 1920. Acest fapt explica de ce marea majoritate a cladirilor apartin deceniilor 3 si 4", a spus profesorul Nicolae Lascu. Cateva dintre imobile sunt inscrise pe lista monumentelor istorice si de arhitectura a MCC din 2004, iar ansamblul bulevardului este definit ca zona protejata prin documentatiile aferente Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti. Edilii nu au inca o idee cu privire la protejarea cadirilor de pe Magheru, si nici de protejare a pietonilor din aceasta zona centrala. Magheru este artera pe care sunt concentrate cladiri fundamentale ale arhitecturii moderne a anilor '30. Sunt parte esentiala a operei unor arhitecti de prima marime ai arhitecturii interbelice precum Horia Creanga (imobilul si Cinematograful "ARO / Patria si imobilul Burileanu Malaxa), Duiliu Marcu (Casa Magistratilor), Arghir Culina (Hotelul Ambasador), Jean Monda (imobilul Cinematografului "Studio" si imobilul "Restaurantul Pescarul"), Ernest Doneaud (Hotelul Lido), Paul Smarandescu (imobilul "Electrica"), Marcel Locar, Ion. I. Berindei (imobilul "Leonida"), Ion Boceanu, Dem. Savulescu etc, ca si a arhitectului german Rudorf Frenckel (blocul si Cinematograful "Scala"), discipol al marelui arhitect Erich Mendelshon. http://www.adevarulonline.ro/2006-06-05/Bucuresti/arhitectii-pro-si-contra-demolarilor-de-pe-magheru_187060.html -------------------- Ateneul, BCU si Palatul Regal - amenintate de planurile lui Videanu ziarul Adevarul - articol de Georgiana BACIU http://www.adevarulonline.ro/2006-06-02/Bucuresti/ateneul-bcu-si-palatul-regal-amenintate-de-planurile-lui-videanu_186804.html Cu toate institutiile in capul sau, primarul general, Adriean Videanu, isi sustine cu indarjire ideea de a da "o noua fata" Pietei Revolutiei. "Nu vreau sa trec ca rata prin apa pe la primarie", sustine edilul. Nici semnalele specialistilor, nici ale arhitectilor nu il intorc din drum, nici opiniile bucurestenilor, si nici ale europenilor care au trecut prin Piata Revolutiei si si-au amintit balconul de la care, in 1989, Nicolae Ceausescu isi tinea ultimul discurs. Inainte de inceperea lucrarilor, reprezentantii Muzeului National de Arta a Romaniei trag semnalul de alarma: rezistenta cladirii, fostul Palat Regal, monument istoric si de arhitectura, va fi periclitata. Terenul pe care este construita cladirea Muzeului National de Arta este nisipos, fragilizat de o retea de ape freatice de mica adancime. Totodata, muzeul are doua subsoluri care ating cota maxima de 11 metri, in care sunt amenajate, in urma unor eforturi financiare insemnate, depozitele pentru valoroase lucrari de arta romaneasca si europeana. Arhitectii striga si ei ca proiectul nu este o idee buna, atat timp cat se doreste implementarea lui rapida, fara un studiu geotehnic care sa demonstreze rezistenta solului. Reprezentantii Ordinului Arhitectilor Bucuresti ii reamintesc primarului ca au existat doua cladiri in zona, care au fost demolate de Carol al II-lea. Si atrag totodata atentia ca lor nu le-a cerut opinia cu privire la proiectul parcajului subteran, si nimeni nu se stie pe sub ce cladiri ajunge conturul acestuia. Monumentele, afectate de constructii Palatul Regal, construit in 1870 de Carol I, de arh. Paul Gottereau, si apoi refacut de Carol II, intre 1929-1937, este un alt monument-simbol al Romaniei. Adaposteste Muzeul National de Arta a Romaniei. Roxana Theodorescu, director general: "Diversele proiecte privind reconfigurarea Pietei Revolutiei (in subteranul si la suprafata zonei) risca sa pericliteze major rezistenta cladirii Muzeului National de Arta a Romaniei, fostul Palat Regal, monument istoric si de arhitectura, reper emblematic in constiinta oricarui bucurestean. Conform legii, orice cladire de acest fel beneficiaza de "o zona de protectie de 100 m masurata de la limita exterioara, de jur imprejurul monumentului". Situl constituit din Ateneul Roman si Biblioteca Centrala Universitara "Carol I" si cladirea muzeului reprezinta de mai mult de o suta de ani un ansamblu cultural-istoric reprezentativ pentru capitala tarii. In aceasta zona, statul roman si institutii internationale au investit fonduri importante pentru restaurarea monumentelor. Reamintim ca terenul pe care este construita cladirea Muzeului National de Arta a Romaniei este nisipos, fragilizat de o retea de ape freatice de mica adancime. Muzeul are doua subsoluri care ating cota maxima de 11 m, in care sunt amenajate, in urma unor eforturi financiare insemnate, depozitele pentru valoroase lucrari de arta romaneasca si europeana. De asemenea, partea centrala a cladirii necesita urgente interventii de consolidare, existand pericolul ca la un cutremur de magnitudine mare sa sufere avarii grave. In acest an, Ministerul Culturii si Cultelor a prevazut fonduri pentru proiectul de consolidare si reamenajare a corpului central. Ateneul Roman a fost construit in perioada 1885-1888, dupa planurile arhitectului Albert Galleron, si este si el unul din simbolurile de marca ale Bucurestiului. Aici functioneaza Filarmonica "George Enescu". Nicolae Licaret, director general adjunct: "Nu cunoastem inca solutia definitiva pentru Piata Revolutiei. La ultima intalnire avuta cu primarul Adriean Videanu am propus realizarea unei sali de concerte in una din cladirile ce se vor construi, iar ideea a fost imbratisata de reprezentantii Primariei. Asteptam sa vedem proiectul final si apoi vom avea o opinie definitiva". BCU va avea de suferit Cladirea Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) va fi si ea afectata. Mircea Regneala, directorul BCU: "Centrul trebuie lasat liber, sa nu uitam ca este vorba de un centru intelectual. Aici oamenii vin sa citeasca. Exista destul spatiu in Bucuresti pentru cladiri. Acesta este singurul loc respirabil pe toata Calea Victoriei, una dintre cele mai vechi strazi ale Bucurestiului. Daca se doreste o schimbare, se poate instala din nou statuia Regelui Carol. Fundatiile la noile imobile, care nu se vor potrivi deloc cu imaginea veche a zonei, ar afecta foarte mult cladirile istorice. Vorbim de cladiri construite in 1891, iar in jurul lor pamantul este plin de sapaturi si canale". La gandul ca nu vor mai vedea aceasta piata, opiniile celor care au trecut prin Piata Victoriei sunt pline de regret. "Pentru mine, un european, Piata Revolutiei e o parte din cultura mea, din istoria mea, din amintirile mele. Revolutia Romana a fost simtita in tarile vestice mai mult ca un eveniment mediatic. De ce sa nu ii dam mai multa demnitate acelei piete? In Piata Revolutiei fiind, m-am regasit privind la balcon, imaginandu-mi oamenii strigand pentru libertate, zambind pentru speranta si plangand pentru fericire. Puteti construi birouri, shopping center si parcari oriunde doriti. Unde ma voi duce data viitoare sa vizitez aceasta Piata?" spune Giambattista, un cetatean european. Unii au opinii mai superficiale. Un bucurestean se intreaba pe forumul Adevarul: "Cine le da dreptul acestor tipi sa puna de o afacere cu centrul orasului? Bucurestiul ramane fara parcuri si fara piete, prin grija celor care ar trebui sa le pazeasca. Ce se va intampla cu biserica Kretzulescu si cu Ateneul, inghesuite intre noile constructii?" Planuri Primaria Municipiului Bucuresti are in proiect constructia unor cladiri si a unor parcari subterane in Piata Revolutiei chiar pe locul in care in prezent se gasesc monumentele realizate de Alexandru Ghildus si Mircea Spataru, dedicate Revolutiei, respectiv lui Iuliu Maniu. Atat Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), cat si Primaria, au anuntat ca intentioneaza sa supuna dezbaterii publice proiectul. Ideea "reconfigurarii" Pietei Revolutiei a aparut in anul 1997. In 2003 a aparut ideea ridicarii unor constructii si in suprateran. Atunci s-au realizat studiile care anticipau initiativa din prezent a primarului general Adriean Videanu. http://www.adevarulonline.ro/2006-06-02/Bucuresti/ateneul-bcu-si-palatul-regal-amenintate-de-planurile-lui-videanu_186804.html ----------------------------- Societatea civila ataca blocurile-mamut http://www.cotidianul.ro/index.php?id=5518&art=13359&cHash=99252f9d96 __________________________________________________ Do You Yahoo!? Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around http://mail.yahoo.com
