----- Forwarded Message ---- From: dan ghelase <[EMAIL PROTECTED]> To: [EMAIL PROTECTED]; tina timus <[EMAIL PROTECTED]> Sent: Wednesday, February 28, 2007 9:38:50 AM Subject: Articol Nonitor Imobiliar
28 Februarie 2007 : BUCURESTI -”MARELE BOLNAV AL EUROPEI” Posted by sgaromania under analize si prognoze No Comments Chintesenţa de societate românească pe latura incapacităţii de a se dezvolta, Bucureştii reprezintă, ca şi până acum, un amestec de planuri parţiale şi incoerenţe şi de stăruinţă administrativă în direcţiile cele mai puţin potrivite. Impresia de incompatibil între “proiectul ideal” şi înţelegerea umană se adânceşte de la o zi la alta. Fiind un organism viu cu tendinţă definită, oraşul se străduieşte să evolueze în chip organic fără a reuşi căci în materie de administraţie, şi, prin urmare, de decizie, aceste năzuinţe rămân impermeabile şi se dispreţuiesc chiar şi atunci când se întrevăd sau se bănuiesc. Din aceste despărţiri brutale, între “natura istorică” şi “interes uman de context” rezultă criza uimitor de profundă pe care o trăieşte această colectivitate aflată în derivă. Inventarul de program negativ, de lacună şi de deficienţă este impresionant, constituind, de fapt, o listă astronomică de situaţii rămase nerezolvate. “Sindromul de oraş suprasolicitat” se menţine şi se agravează aproape cu fiecare zi, aceasta fiind nu o chestiune “de trafic”, cum se consideră de obicei dar greşit, ci un ansamblu de elemente foarte diverse, toate în stare hipertrofică, reclamând nu o corecţie urbană - astăzi cu neputinţă de întreprins - ci un concept nou şi o altfel de viziune decât sunt capabile autorităţile de până acum. Oraşul îşi caută încă un “centru-sanctuar” şi această lipsă a unui “City”- ce se putea afla, în anii ‘30, acolo unde se stabiliseră Banca Naţională şi Bursa - astăzi nu se mai poate imagina. Ipoteza ca Piaţa Victoriei va putea deveni acest spaţiu emblematic, este credibilă dar aproape inaplicabilă căci aceasta ar presupune o altfel de concentraţie între “reşedinţă” şi “spaţiu instituţional” decât s-a croit odată cu restructurarea de acum 20 de ani. Lipseşte, până la urmă, strategia realistă de dezvoltare , înlocuită de acţiune în minor şi vernacular, fără o imagine clară din altitudinea ansamblului şi din viitor. Ceea ce pare că dezvoltă oraşul (sub forma unor cartiere “de lux a la roumain” pentru bogătaşi) nu va constitui decât petice colorate într-o textură nepotrivită. Apoi, proiectele faraonice inutile, precum sunt ideile de pasaje “supra-terane” care introduc forme futuriste, americane şi japoneze, într-un oraş a cărui ţinută ce diferenţiază este dată de case mărunte şi de vile de burghezie. Aceasta confirmă impresia că nu întâmplător nici unul din “cartierele clasice” nu a fost declarat “rezervaţie urbană” şi s-au putut sfărâma nu doar tradiţie de locuire şi de mod de viaţă ci şi valori ce puteau deveni, dacă se valorificau cu inteligenţă, brand turistic. Dar, din păcate, masacrul urbanistic continuă şi ia amploare de la un an la altul. După ce, în doar câţiva ani, Parcul Jianu (cunoscut mai mult drept “Cartierul Primăverii”) a devenit dintr-un splendid concept orăşenesc autohton - un spaţiu heteroclit, de locuinţe, sedii de bănci şi de companii, restaurante şi “blocuri de lux” absolut dizgraţioase, a venit rândul şi Pieţii Aviatorilor să suporte povara unui bloc monstruos de birouri care în nici un oraş civilizat de pe glob nu ar fi apărut cu atâta violenţă sfidătoare. Fenomenul continuă sub forma unor “proiecte” salutate în mod triumfalist de autorităţile care adâncesc procesul de desfigurare a unui oraş ce dă adeseori sentimentul că este abandonat. Unele sunt în sine extravagante căci într-un Bucureşti care, prin risc seismic, este fără îndoială “marele bolnav al Europei”, ar urma să se ridice blocuri cu apartamente de lux având de la 24 la 50 de etaje, valorificând, într-un plan subţire, “terenuri virane” ce vor deveni, astfel, “parcuri rezidentiale” si “dezvoltari ” cu viitor incert. Sunt formule inadecvate şi parţiale ce rup cu totul echilibrul extrem de fragil al unui oraş ce avea nevoie de proiect clar, în folos public, şi nu de “creaţii de laborator ocult” care nu aduc folos decât unui număr definit de participanţi la “investiţie”. Principiul este, în materie de Bucureşti, greşit şi, totuşi, implacabil. În loc să se dezvolte armonios, organic şi echilibrat, oraşul este supus unui “joc de biliard” periculos ce nu rezolvă nimic dar complică şi mai mult starea lui în viitor. Astfel încât împrejurarea că nu avem nici o “strategie de brand turistic” şi nu înţelegem că poţi să câştigi bani din proiect inteligent, abandonul “centrului istoric” acoperit de praful nesfârşitelor dosare şi al maşinii de tocat fonduri pentru interminabile proiecte, decăderea satului Pipera şi ascensiunea satului Băneasa (fenomen doar amânat însă adus acum în faza de acceleraţie cu participarea banului public) nici măcar nu mai sunt excepţii ci regulă. Apogeul acestui mecanism straniu care nu doar că “lucrează” pentru o categorie restrânsă, ca în statele sud-americane, dar creează şi iluzie şi “legenda imobiliară” îl constituie aşa-numita “zona metropolitană Bucureşti”, care modifica radical nu realitatea ci percepţia asupra pieţii imobiliare pe o suprafaţă cu raza fenomenal de largă. ____________________________________________________________________________________ Yahoo! Music Unlimited Access over 1 million songs. http://music.yahoo.com/unlimited
