Sarmizegetusa vanduta
--
Hotii de comori, cu relatii puternice in randul clasei politice, au pus
mana pe planurile siturilor arheologice din Muntii Orastiei, realizate
de statul roman
Hotii de comori de la
Sarmizegetusa Regia fura tezaure cu ajutorul unor harti realizate chiar
de statul roman. In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in
valoare a cetatilor dacice de la Gradistea. Un studiu multidisciplinar
efectuat la fata locului a pus in evidenta faptul ca sub ceea ce este
acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic, un ansamblu
militaro - civil compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de
200 de km patrati. Acest oras ingropat este predacic si, se pare,
foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de
detaliu cu siturile subterane pe care le-au strans intr-un dosar. Cu
ajutorul acestor date cetatile de la Gradistea au putut fi incluse pe
listele UNESCO in 1998. O copie a planurilor a ajuns si la cautatorii
clandestini de comori, cu relatii puternice in zona clasei politice.
Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute. In acest moment ei duc o
lupta incrancenata pentru scoaterea cetatilor dacice de pe listele
patrimoniului mondial, pentru a putea fura in liniste. Scandalul
bratarilor dacice in care sunt implicate nume de demnitari nu este
intamplator. "Cineva incearca sa vanda Sarmisegetuza. Asta e singura
explicatie pentru ceea ce se intampla", este de parere Alexandru
Mironov.
UNESCO nu elimina ce a acceptat
Vestigiile dacice din Muntii Orastiei ar putea fi scoase de pe lista
UNESCO, din cauza proastei administrari. Stirea a aparut in cursul
lunii februarie a acestui an, dar nu e prima amenintare de acest fel.
In anul 2003, fostul secretar de stat Ioan Opris anunta acelasi lucru:
cetatile dacice ar putea fi scoase din patrimoniul mondial de valori.
Interesant este ca Alexandru Mironov, secretar general al Comisiei
Nationale a Romaniei pentru UNESCO, spune ca acest lucru nu se poate
intampla: "Odata intrat pe listele UNESCO, un obiectiv nu mai poate fi
scos de acolo. Ce inseamna nebunia asta?". Explicatia acestei nebunii
poate fi extrem de simpla. Cineva din Romania are un interes deosebit
pentru radierea cetatilor dacice din circuitul mondial de valori.
In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fi
scoase de pe lista UNESCO, coincide cu deja celebrul scandal al
bratarilor dacice. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile de
la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din
Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de
buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se
comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul roman le-a recuperat
si a demarat o ancheta. In mod uluitor, numele Adrian Nastase si Dan
Iosif au fost asociate cu disparitia bratarilor. Cei doi au fost
banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase
din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. In total 15 bratari dacice de
aur.
Orasul subteran
Despre ce este vorba? Intre anii 1993 si 1999, in perimetrul
fortificatiilor dacice de la Gradistea s-au desfasurat cercetari pe mai
multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind
zona arheologica. Rezultatele, care nu au fost date oficial
publicitatii, sunt uluitoare. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati
disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o
asezare militaro - civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o
suprafata de 200 de km patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca
acoperite de pamant.
Cercetarile au fost demarate de Ministerul Lucrarilor Publice,
Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop
delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat
sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in
valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea. Abia in urma
acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa
aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si
transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct
turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea
jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de comori etc.
Planurile au ajuns pe mana hotilor
Dosarul cu planurile siturilor arhaice nedecopertate a fost
multiplicat in patru exemplare ce au fost trimise la MLPAT, Institutul
Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO.
Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO. Urma sa se
initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si realizare a unui
centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii
ale dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii de comori. Altfel
cum reusesc acestia sa caute, pe un teritoriu atat de mare si sa mearga
la punct ochit, punct lovit?
Singurul impediment este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la
Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum
ca cetatile vor fi radiate din patrimoniul mondial. "Nu se scoate nici
un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca
sa vanda si Sarmizegetusa. Asta e singura explicatie", este de parere
Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta: cine
le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit,
comorilor de la Sarmizegetusa?
Mega-asezarea regilor
Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe
masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul
Transilvaniei intre raurile Sebes si Strei.
"La inceput ne-am pus intrebarea cum a fost posibil ca timp de cinci
ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine
inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul
din cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul
l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un
complex militaro-civil. Dacii au construit, in primul rand, la poalele
muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece
sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului
lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare
inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi
diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau
mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana
acolo incat fiecare cvartal al unei aglomerati urbane mai mari era la
randul lui aparat de un zid propriu. In studiu eu numesc modul fiecare
aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare,
intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un
modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de
la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de
metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu fortifical la altul nu
depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si
sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmizegetusa Regia, cea cunoscuta
pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate
cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica.
De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre
munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati.
Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice
construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate
de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea
la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut
sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de
fortificatii a fost neglijarea laturii sud - estice, considerandu-se ca
panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta
neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele
chiar pe acolo si a atacat fortificatiile de sus in jos", ne-a spus
Vasile Dragomir.
CONTINUARE ARTICOL LA http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-03-03&id=216905
____________________________________________________________________________________
Yahoo! Music Unlimited
Access over 1 million songs.
http://music.yahoo.com/unlimited
