LUMINA si lumini! Adanc pe adanc cheama in caderea apelor tale (Ps.42, 8) = Persoana pe persoana cheama in vuietul caderii energiilor Tale necreate Dragii mei dragi, tare as vrea ca zilele astea sa ma iau la tranta cu Ingerul fetei (Facere 63, 9), dar se vede treaba ca Cel vechi de Zile este mult ma discret si se inchide neinchizandu-Se in cochilia-I nematerialnica razandu-Si in barba de o isprava ca aista. Adevarul ca in zilele astea de Post armaghedonic, unde iubirea intra pe fereastra si iese pe usa (Parintele Staniloaie cel mare, Filocalia IX, nota 394, pg 197) este extrem de greu sa te dai vultur de pret cand de fapt esti un pipernicit de vrabioi. Marele Genteleman are bunul simt ca in zilele astea cand ne schimonosim sufletele si trupurile, crezand ca postim sa ne lase in legea noastra, nici macar deranjandu-ne cu vreun necaz sau vedenie de noapte. Cititorii mistici au vazut in aceasta periculoasa parasire a lui Dumnezeu, adevaratul dar a lui Midias, ceea ce vrea sa insemne realizarea dorintei, sleampede in sine insasi de a posti, care odata realizata, aduce, prin descoperire, o dezamagire pe masura. Ce tot boscorodesc eu aici, poate va intrebati...pai, uitati ce: dupa un post ca vai d elume, doar cu burta si fata smolita in fel si chip, prin delicateturi gen « pate » de post, « branza » de post, « carne » de post si altele, care ne-au incantat papilele gustative, nemaisimtind postul adevarat (abtinerea de la placere), trece ca gastele prin spovada direct la potir. Apoi ne pregatim lumanarile din ceara mai curata sau nu spre a lua Lumina Lumii. Super marketurile si super bisericile au fost asaltate zilele astea de super crestinii deghizati in martiri de ocazie, obosind bruma de preoti si multimea de popime cu bazaconii si fluctuatii citadine. De fapt cine suntem noi? Nici macar oglinda nu ne da vreun raspuns, caci s anu uitam, Bossuet observa ca cel care vede un obiect in oglinda nu il vede fata catre fata, deoarece il are in spatele sau, prin urmare, este necesar sa intoarcem ochii de la oglinda pentru a vedea obiectul propriu zis. Deci, numai cel ce isi ia privirea d ela sine, d ea lume Il poate zari prin iconomie pe El, restul privesc in gaoace cu mintea cat o gaoace. Multi se plictisec de slujbele morfinizante ale unor slujitori harsiti si plafonati, au si ei dreptatea lor, dar sa nu uitam ca orice participare la slujbele Biserici si mai ales la Pascha (Pastele=trecere) este o intiparire in suflet care sporeste imbunatatirea (Parintele Staniloaie, Filocalia IX, nota 1155, pg 531). Multi cauta sfiti si duovnici faimosi, crezand ca aceia au o ami mar eputere ca popa lor din deal, dar se inseala, Papa de la Roma cu un popa din Cucuietii din deal sunt egali in har, la fel si cu Patriarhul ecumenic sau cel autohton. Harul este acelasi, noi suntem diferiti, de aceea Lot s-a salvat din Sodoma si Gomora, iar Adam vecin cu dumnezeirea a picat. Se vorbeste despre lumina, despre fotoni, neutroni, quarci, dar prea putin despre LUMINA. Lumina Lumii nu este gaselnita apostoleasca, nu are fotoni sau oricare particule lumesti, ci este acea fina strigare a lui Dumnezeu, reflectata de ochiul inimii spre marginile cosmosului frate. Cine poate masur adensitatea ei? Ingerii stau acoperiti si cuminti cand vine vorba de asta, cum dar noi am face altfel. Printr maestrii de ceremonii si neofiti, greu mai razbeste un Dumnezeu autentic. Te uiti in jur si te surprinde nimic concisul.....de la titrati pana la amarasteni...fiecare de altfel va pieri pe limba lui, saracul invidios ca si bogatul nemilostiv....unul spaland geamul vreunui BMW si invidiind agoniseala aluia, si altul numarandu-si cartile de credit sau amantele de la peluzea. E vreo diferenta intre moartea unuia si a altuia? Nu cred! Schizofrenia postirii de mantuiala si a rugaciunii care nu s eridica mai sus de tavan este coordonata esentiala a timpului devalmasit in care ne ducem traiul. V-ati intrebat oare ce ne faceam daca in toata lumea nu exista decat o singura Biserica unde se savarsea o singura Liturghie pe an? Cum alegam toti, sau aproape acolo, cum ne imbulzeam.....asa avem pe Hristos neimpartit si intreg in fiecare cartier si totusi iL lasam inchis intre zidurile altarului. Ce sa pazeasca El acolo? Credeti ca-I convine inchis? Nu-L auziti cum urla? Suntem atat de pici, incat incercam sa-L smecherim si sa-L folosim doar la nunti, boteze si parastasuri...in rest iL incuiem in termopane de prost gust, in alarme cu senzori de miscare, sa nu cumva sa iasa din potir si sa ne dea peste bot! Vrem sa-L facem sclavul nostru....sclavi fiind. Sa nu cumva Hristoase sa ne superi, iesind de acolo, decat cand iti dam noi voie, de Sarbatori si altele...in rest sa stai binisor acolo in altar si sa nu scoti capul! Nu-i asa ca va amuzati.....? Dar o faceti pe piele metafizicului vostru! Uitam in aceste blesteme un fapt esential, capital: nu exista ganduri fara un subiect care le gandeste! (Filocalia IX, nota 924, pg.416). Asa cum s-a dovedit ca diferitele pricini de plans dau diferite consitente de lacrimi, chiar bio-chimic vorbind, asa si gandurile sunt zamislite si nasc la randu-le enegii care odata iesite inconjoara sufletele si intreg cosmosul, nepieritor. De acestea toat vom da socoteala in eonul fara sfarsit. Nu exista post fara postire, agraieste Alexander Schmemann, credincisi nostrii uita sau ignora acest fapt in timpul stradaniei lor. La fel, Lumina Invierii este Una, lumini pot fi mai multe, iar noi, orbi fiind sa tinem faclia adevaratei traditii si credinte, ca cei mai vrednici ca noi sa vada drumul de urmat, pana la Contemplarea Sfintei Treimi si indumnezeirea cosmosului. Restabilirea firii numai Hristos o face. Dar El face mai mult decat atata. El, umple vasele cu apa, dar pe urma preface apa in vin (Pr. Staniloaie, Filocalia III, Nota 217, pg. 475) Lumina Lumii sa va lumineze luminile sufletului, imbratisandu-va tainic si umplandu-va cu mireasma Invierii! Oricine pentru altii, Acelasi pentru cei care ma stiu, Pr. Iulian Gavriluta
--------------------------------- TV dinner still cooling? Check out "Tonight's Picks" on Yahoo! TV.
