ROMANII DIN HAR-COV - UL ROMANESC, SUNT DESNATIONALIZATI MAI RAU CHIAR DECAT 
CEI DIN GHIULA MAGHIRA. SA MULTUMIM LUI TARICEANU SI LUI BELA CARE-AU CONDUS 
GUVERNUL LIBERALO-MAGHIAR IN ULTIMII 4 ANI.
----- Original Message ----- 
From: Constantin Ungureanu 
To: [email protected] ; [email protected] ; 
[email protected] ; [email protected] ; 
[email protected] ; [email protected] ; 
[email protected] ; [email protected] ; 
[email protected] ; [email protected] ; 
[email protected] ; [email protected] ; 
[email protected] ; [email protected] ; 
[email protected] ; [email protected] ; 
[email protected] ; [email protected] ; 
[email protected] ; [email protected] 
Sent: Sunday, December 21, 2008 5:32 AM
Subject: [EUROPA-CRESTINA] HARCOV - Românii cu limba tăiată


http://www.jurnalul.ro/articole/141361/harcov---romanii-cu-limba-taiata

În Harghita şi Covasna am văzut români cu limba tăiată pe jumătate sau de tot. 
Români care mai păstrează graiul românesc doar atunci când vorbesc cu Dumnezeu. 
În rest, comunică, se ceartă, se iubesc, fac afaceri pe ungureşte. Unii de 
nevoie, alţii din convingere.

E greu să rămâi român în acest spaţiu în care bătăile inimii emană un sunet 
anormal, suflu sistolic. Gurile se dezleagă pe bucăţele şi, atunci când se 
pornesc, românii îşi varsă tot ama rul. Mai în glumă, mai în serios, cineva 
spunea că aici sunt trei feluri de oameni. "Optimiştii care învaţă limba 
«engleză», pe simiştii care învaţă maghiară şi realiştii care învaţă să 
trăiască printre ei." E greu să nu te simţi incomod când opreşti maşina şi 
întrebi pe unde să o iei, iar răspunsul te exclude pe loc din limba ta. Românii 
de aici sunt pătimaşi ca şi cum ar trăi într-o peliculă a pământului începută 
printr-un calm iluzoriu, mocnind pe fond ca o bombă cu ceas. E greu să le 
înţelegi pacostea extremă chiar şi atunci când te afli în mijlocul lor. Trăind 
printre ei începi să observi că între românii şi etnicii maghiari armele se 
scot pe la dos, şi de-o parte, şi de alta, ca
într-un război de gherilă al minţii, voinţei şi forţei.

În Harghita şi Covasna am văzut români cu limba tăiată pe jumătate sau de tot. 
Români care mai păstrează graiul românesc doar atunci când vorbesc cu Dumnezeu. 
În rest, se ceartă, se iubesc, fac afaceri, comunică pe ungureşte. Unii de 
nevoie, alţii din convingere. 

Fiecare Românie emană, de undeva de sus, panoramic, o aură a locului. În 
Harghita şi Covasna e ca şi cum ai trăi o peliculă a pământului începută 
printr-un calm iluzoriu, mocnind pe fond ca o bombă cu ceas. Românii de aici 
sunt pătimaşi. E greu să le înţelegi pacostea extremă chiar şi atunci când te 
afli în mijlocul lor. Trăind printre ei începi să observi că între românii şi 
etnicii maghiari armele se scot pe la dos, şi de-o parte şi de alta, ca într-un 
război de gherilă a minţii, voinţei şi forţei. 

DOBOLI, LOCUL UNDE S-AU ÎNCĂLECAT VORBELE
"Eu mă consider român neapărat", zice Nicolae Vancsea. În Doboli, un cătun al 
comunei Plaieşii de Jos, lumea îl strigă Mikloş, pentru că "limba care vorbim 
aicea ungureşte este". La Doboli sunt în jur de 60 de familii de români 
ortodocşi. Toţi vorbesc ungureşte de pe vremea bunicilor, nici ei nu mai ştiu 
de ce şi de când, aşa le-a fost obiceiul. Se roagă însă pe româneşte şi asta 
foarte rar, cam pe când merg la biserică, la înmormântări, de sărbători sau de 
Ziua Recoltei. Atunci spun "Tatăl Nostru" purtând cu fală costumul naţional 
unguresc. "Românii de aici se mai ţin de rude sau de religie. Numai asta îi 
uneşte. Altfel trăiesc o viaţă maghiarizată. Vorbesc limba, ascultă muzica, 
dansează Chiundaşul", zice Tunder, "Zâna Bună" cum sună pe româneşte numele ei. 
La Doboli, doar Maria Vancsea, cântăreaţa de la biserică, mai poartă o ie 
românească croită de mâna ei, prin tinereţe. Pe ea nu au încercat maghiarii să 
o atragă la biserica lor – "acolo unde se zice politică", deşi cu alţi săteni 
au reşit să facă asta. În mare parte, zice ea, prin căsătoriile mixte. Aici, în 
Doboli, până şi ţiganii sunt maghiari. "La biserica ortodoxă trebuie să 
contribui şi tu cu ceva", zice Maria şi atunci ţiganii s-au trecut la catolici, 
de la care primesc bani, ajutor şi înţelegere. Iar când mor, mor pe ungureşte, 
la cimitirul lor. 

POVESTEA "TURLELOR ÎN FORMĂ DE CEAPĂ"
Bisericile ortodoxe au deranjat mereu în zonă. Aceste "turle în formă de 
ceapă", cum au fost numite, nu au făcut decât să fie considerate "pumnale în 
inima" maghiarilor. 
Şi ţiganii din Miercurea-Ciuc au fost atraşi înspre biserica catolică, însă 
mâna hotărâtă a episcopului Ioan Selejan i-a calmat. Locuiau la marginea 
oraşului în nişte barăci şi, seară de seară, fraţii episcopiei le aduceau de 
mâncare, de îmbrăcat. O făceau pe ascuns, ca nu cumva să stârnească apele iar, 
pe când s-a aflat, imediat au apărut în ziare materiale despre "Părintele Ioan, 
Episcopul gunoaielor". Din 1994, de când a fost adus de la Ierusalim ca să fie 
episcop al Covasnei şi Harghitei, Ioan Selejan a construit 165 de altare 
bisericeşti în cele două judeţe, dintre care cinci mănăstiri şi două schituri. 
Când a venit pe acest teritoriu nu era decât o mănăstire. Drumul a fost 
anevoios, dar cu credinţă, voinţă şi multă "regie" episcopul şi-a consolidat 
misiunea. 
La Izvorul Mureşului a clădit Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului" şi nu mare 
i-a fost mirarea când s-a trezit pe ziduri cu îndemnul dezarmant: "Plecaţi 
acasă, valahi împuţiţi!". La Doboşeni a restaurat o biserică distrusă prin anii 
’40. Pe atunci se spune că autorităţile maghiare i-au chemat pe români cu 
hârleţul în faţa primăriei şi, crezând că e rost de muncă pentru ei, au venit 
cu toţii cărând în mâini ce li s-a cerut. Au aflat apoi că trebuie să meargă 
să-şi demoleze propria biserică. Peste ani, biserica a fost restaurată de 
Episcopie. "Era un fel de ladă de gunoi a satului. Acoperişul fusese tras de 
boi în jos, ferestrele sparte, era plină de gunoaie şi, pe când am început să 
le scoatem, într-un fel, am putut observa o radiografie a degradării. La 
pardoseală am găsit cutiile de conserve ruseşti, iar mai sus, în zona 
geamurilor, peturi de bere Tuborg."
La Vilac, în "Locul nou", a început să picteze o fostă biserică românească. 
Când a ajuns acolo mai trăia doar un român în sat. S-a bucurat că măcar aveau 
unde să tragă pictorii, dar pe când s-a săvârşit opera a murit şi "fratele 
român". Sunt biserici, zice Ioan Slejan, unde găseşti mai multe icoane decât 
credincioşi, însă nimic nu l-a impedicat pe episcop să ridice lăcaşe sfinte 
acolo unde a simţit o "limbă română încâlcită", dar bună de îndreptat. 

LA MAGHIARĂ NU VIN COPIII ROMÂNI, VIN COPIII ORTODOCŞI
Pe când era mică şi mergea la şcoala în limba română, pe Maria Vancsea o 
strigau maghiarii bozgoriţă, adica "om fără ţară". 
Din Doboli, la şcoala românească din satul Iacobeni merge o singură fată, a lui 
Ghiuri. Întrebată despre numărul copiilor români care învaţă în limba maghiară, 
profesoara de limba română din Plăieştii de Jos zice că nu le ştie numărul, dar 
că "la maghiară nu vin copiii români, vin copiii ortodocşi". Familia românului 
ortodox Ioan Radu şi-a dat toţi cei trei copii la maghiară pentru bani. Lunar, 
copiii care participă la orice formă de învăţământ în limba maghiară primesc 
din partea Guvernului Ungariei prin Fundaţia "Totul pentru şcoală", patronată 
de Kelemen Hunor, o bursă de 330 R0N. În zonă, românii mai glumesc uneori 
spunând că "aici sunt subvenţionaţi doar ţiganii, ungurii şi handicapaţii". 

Procesul de motivare materială a învăţământului în limba maghiară îi vizează şi 
pe ceangăii din Moldova. Aceştia primesc, prin intermediul Asociaţiei 
Maghiarilor Ceangăi din Moldova (AMCM), cu sediul-mamă la Miercurea-Ciuc, o 
sponsorizare lunară considerabilă. Copiilor ceangăi din Moldova li se asigură 
şcolarizarea cu condiţia să vină, după terminarea celor opt clase, în secuime. 
Întreg mecanismul are de fapt în spate susţinerea preşedintelui Republicii 
Ungare, Sólyom László, care, cu prilejul unei vizite în zonă, a declarat că 
statul maghiar sprijină cu 3.000 de forinţi învăţământul cu predare în limba 
maghiară prin programul de burse intitulat "În limba maternă, la obârşie". 

DESPRE ROMÂNI, PE UNGUREŞTE
În cele două judeţe trăiesc cam 80.000 de cetăţeni români. În timp, piuitul 
le-a fost calmat pe toate fronturile. Dacă în Miercurea-Ciuc nu mai există 
decât două instituţii de învăţământ în limba română, Colegiul Naţional 
"Octavian Goga" şi Şcoala Generală "Liviu Rebreanu", situaţia se aseamănă şi în 
ce priveşte dreptul la libera exprimare. În municipiul Topliţa, cu populaţie 
majoritar românească, s-au făcut presiuni vizibile pentru închiderea singurului 
radio românesc din Harghita, Radio Ardealul. 

Directorul Ioan Platon se confruntă cu situaţia de a fi nevoit să-şi întrerupă 
emisia şi asta pentru că toate fondurile de publicitate şi sponsorizările se 
duc, în proporţie de 95%, către mass-media maghiare. "Desigur, deranjăm pentru 
că spunem lucrurilor pe nume. Şi anume că am luptat pentru drepturile românilor 
din această zonă, zonă în care, din păcate, românii sunt umiliţi şi terfeliţi. 
În Harghita românilor li se refuză poate cel mai important drept, şi anume 
dreptul la muncă. Vă este poate cunoscut faptul că pentru a putea munci în 
acest judeţ este obligatoriu să cunoşti şi limba maghiară. Ca atare, aceştia 
s-au exprimat în mai multe rânduri că vor face totul ca acest post de radio să 
fie desfiinţat. Desigur, nu pot să îi învinuiesc pe cei de la UPFR că ar fi 
marionetele liderilor UDMR. Însă stăruinţa acestora de a pune beţe-n roate 
singurului post de radio românesc din Harghita mi se pare
nefirească. Mai ales în condiţiile în care aceştia au formulat iniţial 
împotriva noastră o plângere penală, şi aşa cum arată chiar ei Parchetul a 
dispus neînceperea urmăririi penale.
De fapt se doreşte în continuare închiderea unicului radio românesc din 
Harghita, aşa cum, de altfel, au reuşit închiderea singurului săptămânal 
românesc, Realitatea Transilvană."

De partea cealaltă, imperiul media în limba maghiară îşi întinde braţele sub 
atenta oblăduire a lui Verestóy Attila şi a cumnatului său Ferenczy Károly. 
Printre achiziţiile de marcă ale lui Verestóy se numără cotidienele Új Magyar 
Szó, finanţat de subalternul său din uniune, Nagy Zsolt, suspendatul ministru 
al Comunicaţiilor, Erdelyi Riport, Kronika, dar şi o bună parte din ziarele 
locale din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc.

O INIMĂ UMILITĂ CU VICLEŞUG
În Harghita e greu să rămâi român. Gurile se dezleagă pe bucăţele şi, atunci 
când se pornesc, românii îşi varsă tot amarul. Mai în glumă, mai în serios, 
cineva spunea că aici sunt trei feluri de oameni. "Optimiştii care învaţă limba 
engleză, pesimiştii care învaţă maghiară şi realiştii care învaţă să trăiască 
printre ei." 
E greu să nu te simţi incomod când opreşti maşina şi întrebi pe unde să o iei, 
iar răspunsul te exclude pe loc din limba ta. "Sfidarea lor este una politică 
şi culturală", spunea un profesor de istorie din zonă. Acaparează pe toate 
planurile, asimilează fără drept de apel. Când observi la fiecare pas 
steagurile Ungariei sau ale Ţinutului Secuiesc, când nici măcar semnul Poştei 
Române nu mai păstrează în acest colţ de ţară, înscripţia drapelului românesc. 
Când orice acţiune românească este criticată în presa locală maghiară drept 
eretică şi ofensatoare, când de Ziua Naţională a României autorităţile 
harghitene trimit coroane funerare prin emisari delegaţi în persoana şoferului 
de consiliu judeţean sau a femeii de serviciu din primărie. Sunt aspecte 
mocnite care nu pot decât să taseze o inimă de român umilită constant prin 
vicleşug, cu picătura.

"Deranjăm pentru că spunem lucrurilor pe nume. Că am luptat pentru drepturile 
românilor din această zonă, unde, din păcate, românii sunt umiliţi şi 
terfeliţi. În Harghita, românilor li se refuză poate cel mai important drept, 
dreptul la muncă"
Ioan Platon, directorul Radio Ardealul messengerprinteazarecomandacomenteaza

1. Aveti dreptate | de ioan | 19/12/2008 21:25:08
Ati spus adevarul in acest articol,eu am mare noroc ,sunt din Balan unde 
romanii sunt majoritari,dar in rest e jale;romanii din aceasta zona nu se pot 
angaja decat in sistemele militare unde nu se cere limba maghiara(inca) 

2. SI OARE CE MAI ASTEAPTA STATUL ROMAN? | de MOTZU,,, | 19/12/2008 21:52:30
Oare ce mai trebuie sa se intimple pentru ca romanii sa-si redobindeasca 
drepturile in tara lor,impotriva acestor nemernici?Ar trebui inceput cu 
scoaterea in afara legii a UDMR,partid etnic si care n-are ce cauta in politica 
romaneasca,iar apoi fortati bozgorii sa invete romaneste,daca nu...izolati de 
tot pina dispar.In orice stat de drept din lumea asta,lucrurile astea ar fi 
foarte repede rezolvate,si cu un sfert din motivatiile de mai sus,nu inteleg 
cine si de ce le tolereaza comportamentul dusmanos impotriva ROMANIEI.Daca vor 
sa traiasca aici ,atunci sa respecte tara asta,fara nici un compromis,si asa 
ne-au supt singele sute de ani...Dar se pare ca pina nu o sa rezolvam 
noi,romanii,asta ,statul n-o sa faca nimic.Trist... 

3. SUS PATRIA | de Randy | 19/12/2008 22:26:38
Acum intelegeti de ce se tot lupta Vadim cu ei? cu ajutorul ungariei ne vor 
sfarteca pamantul tarii....Doamne, ocroteste-i pe ROMANI! 

4. trist .foarte trist | de ionut | 19/12/2008 22:28:56
nu pot sa spun decat este dureros tot ceea ce am citit .chiar nu putem face 
nimic ?nu se pot opri aceste nemernicii? pana cand ? 

5. Trist dar adevarat | de Cata | 19/12/2008 22:36:03
E pacat ca in tara la tine sa nu ai nici un drept , dar se pare ca pe acesti 
oameni din conducerea tarii nu ii intereseaza decat sa imparta banii tarii. 
Totusi poate intr-o zi ne vom destepta si o sa indreptam si noi nedreptatile 
care se comit acestor ROMANI. 



 

Raspunde prin e-mail lui