Prezenta armatei ruse si a imensului arsenal militar al acesteia pe malul stâng al Nistrului este de departe cea mai grava problema a "celui de-al doilea stat românesc". Cuiul rusesc din Transnistria mentine Republica Moldova într-o eterna zona de insecuritate, blocheaza integrarea sa europeana si euroatlantica, încurajeaza eschiva guvernantilor moldoveni în raport cu exigentele europene, asigurându-le un excelent pretext pentru a amâna reformele cerute de Bruxelles. "Nu vedeti, ne înghite Rusia si voi ne cereti nu stiu ce fineturi democratice!" - a fost replica ipocrita a tuturor guvernantilor post-sovietici din Moldova. Actuala putere si-a schimbat de câteva ori opinia fata de prezenta militara ruseasca. Dispusa la început sa ofere Moscovei statut de baza militara în stânga Nistrului, administratia Voronin s-a referit mai târziu în termeni duri la trupele rusesti, calificându-le drept "armata de ocupatie", a carei retragere Ministerul de Externe de la Chisinau a cerut-o în cadrul unor reuniuni internationale. Ulterior, autoritatile comuniste si-au revenit din "ratacire", reconfirmându-si vechea loialitate fata de Kremlin. Astfel, în interviurile oferite unor posturi TV de la Moscova, Voronin evita sa ceara evacuarea Rusiei din Transnistria si nu scoate o vorba pe aceasta tema atunci când se afla tête-à-tête cu presedintele sau cu premierul rus, în schimb inventeaza, obsesiv, amenintari românesti.
Subiectul armatei ruse livreaza un indiciu elocvent si cu privire la relatiile din interiorul Opozitiei. Cei mai transanti sunt PL si PLDM, care organizeaza frecvent proteste în fata Ambasadei Rusiei de la Chisinau si în teritoriu, dar le organizeaza în mod separat, pândindu-se reciproc, cu un fel de gelozie infantila, ca nu cumva "celalalt", concurentul, sa acumuleze mai multe puncte electorale. Este absolut deprimant sa constati ca o problema a carei rezolvare reclama solidarizarea tuturor a devenit un mar al discordiei pentru partidele de dreapta, înveninând orgolii, rascolind sensibilitati. O atitudine contradictorie a adoptat PPCD-ul - pâna acum câtiva ani partidul considerat cel mai unionist din Moldova. Azi, PPCD continua sa vorbeasca despre "pericolul rusesc", ba chiar acuza presa independenta de limba româna ca ar fi arondata serviciilor secrete moscovite, însa atunci când deputatii sai sunt îndemnati sa sustina o Declaratie a parlamentului Republicii Moldova adresata tarilor CSI, prin care sa condamne prezenta ilegala a Armatei Ruse în stânga Nistrului, PPCD voteaza alaturi de comunisti împotriva unei asemenea Declaratii, pentru ca o saptamâna mai târziu sa-si "bifeze" propriul protest în fata Ambasadei Rusiei... Cei mai lipsiti de relief sunt social-democratii lui Braghis. Fara sa fi avut barem o singura luare de pozitie mai clara, PSD considera ca a discuta despre retragerea trupelor rusesti din Transnistria este "inoportun". Fireste, inoportun pentru calculele sale politice. Prezenta militara rusa în Transnistria contravine angajamentelor de retragere asumate de Rusia la Istanbul, în 1999, si ar putea provoca în orice moment repetarea scenariului georgian pe Nistru. E foarte simplu sa îmbraci în uniforma moldoveneasca niste cazaci de la Tiraspol, pe care sa-i pui sa traga câteva salve asupra unui post de "graniceri" transnistreni, atât cât sa justifici o interventie militara a Moscovei "întru apararea etnicilor rusi din strainatatea apropiata". Cunoastem stilul. Din pacate, comportamentul incoerent si adesea irational al clasei politice de la Chisinau fata de aceasta problema capitala pentru securitatea nationala submineaza eforturile Occidentului de a scoate Moldova din gura monstrului de la Rasarit. Vitalie Ciobanu - CONTRAFORT
