http://dilemaveche.ro/index.php?nr=299&cmd=articol&id=11815
Matei MARTIN Daþi un leu pentru... monumentele ne(re)cunoscute! Vã mai amintiþi de sloganul Daþi un leu pentru Ateneu"? Pe la începutul anilor '90, statul le cerea cetãþenilor ajutorul pentru a renova clãdirea învechitã, deterioratã, a Ateneului Român. Iniþiativa pãrea, dupã ani ºi ani de comunism, de-a dreptul absurdã: de ce sã plãteascã oamenii pentru un bun al statului? Pînã la urmã, rostit aproape obsesiv la radio ºi la TV, sloganul a prins, iar programul a fost un succes: clãdirea construitã prin subscripþie publicã a fost renovatã tot prin chetã. Între timp, ne-am obiºnuit ºi cã parteneriatul dintre stat ºi cetãþeni este legitim ºi util: dacã într-un moment de crizã Guvernul nu poate susþine, financiar, patrimoniul naþional, atunci este firesc, ba chiar imperativ, sã apeleze la comunitate. Ateneul este una dintre cele mai reprezentative construcþii din Bucureºti. Ce ne facem însã cu zecile de clãdiri valoroase, dar necunoscute, frumoase, dar nereprezentative rãspîndite prin þarã? Cine plãteºte pentru restaurarea acestor monumente mici", care sînt totuºi prea costisitoare pentru autoritãþile locale ºi prea lipsite de importanþã pentru politicile culturale naþionale? Daþi un leu pentru... monumentele ne(re)cunoscute! Postul public de televiziune a lansat în urmã cu douã luni emisiunea Restaurarea, prin care ºi-a propus sã strîngã fondurile necesare renovãrii unei clãdiri de patrimoniu care necesitã lucrãri urgente. 30 de monumente istorice, selectate de experþi ai Ministerului Culturii, au intrat într-o competiþie în care publicul larg este chemat sã decidã care dintre ele va fi restauratã. Aceste clãdiri (care aparþin primãriilor) nu au trecut, de ani buni, prin nici un program important de restaurare. Multe dintre aceste monumente sînt într-o stare avansatã de degradare sau în pericol iminent de prãbuºire. Zece monumente vor ajunge în finala care se va desfãºura pe 1 decembrie: în urma voturilor primite din partea publicului, doar una dintre aceste zece clãdiri va fi restauratã. Tot pe 1 decembrie va fi organizat ºi un tele-don (în direct) pentru strîngerea de fonduri necesare restaurãrii. Emisiunea mizeazã pe ideea de competiþie, de concurenþã. În fiecare serial sînt prezentate trei monumente dintr-o zonã a þãrii, urmînd ca pînã sãptãmîna urmãtoare, monumentul care a atras cele mai multe voturi sã fie selectat pentru finalã. Filmele documentare din acest serial se difuzeazã în premierã în fiecare duminicã (la ora 16) pe TVR 1, ºi sînt retransmise apoi pe TVR Cultural ºi pe TVR 3. Emisiunea Restaurarea e o adaptare a unui format cunoscut, verificat deja de BBC: în Marea Britanie, emisiunea a atins o audienþã de peste 3 milioane de spectatori, un record pentru un program cultural. Restaurarea nu e doar o emisiune culturalã, ci ºi o campanie socialã, un îndemn sã contribuim cu toþii la salvarea monumentelor istorice. Iniþiativa TVR este lãudabilã nu doar pentru intenþia finalã (restaurarea unui monument), ci ºi pentru faptul cã îndeamnã la reflecþie: care ne sînt valorile? Ce monument meritã, cu prioritate, atenþie (ºi intervenþie hotãrîtã) din partea publicului? Dacã te hotãrãºti pentru restaurarea casei Marghiloman, atunci sinagoga veche din Cetatea Timiºoarei este dezavantajatã; dacã vrei sã renovezi vechiul cinematograf de la Bãile Govora, laºi neconsolidat castrul roman de la Porolissum; iar dacã vrei sã protejezi biserica de la Pãrhãuþi, cine ºtie ce alt monument, poate cel puþin la fel de valoros, riscã sã se prãbuºeascã. Pour une fois, telespectatorii sînt invitaþi sã gîndeascã precum un manager cultural. Pariul emisiunii ar fi ca voturile publicului sã fie într-adevãr rezultatul unei deliberãri responsabile, ºi nu expresia unei ierarhii a popularitãþii. Gazda emisiunii, Cãtãlin Sava, joacã foarte bine rolul de observator implicat: jurnalistul s-a documentat cu minuþiozitate, povesteºte cu har esenþialul despre locurile pe care le viziteazã, nu evitã anecdotele ºi, mai ales, nu ne încarcã memoria cu informaþii inutile. Sigur pe el, Cãtãlin Sava povesteºte pe un ton sobru ºi în acelaºi timp convivial istoria acestor monumente uitate. Lasã mereu impresia cã nu e doar un cãlãtor printr-un decor, ci un explorator atent al acestor vestigii. Dincolo de informaþiile interesante pe care le prezintã, seria de documentare e ºi o fantasticã aventurã umanã: micile drame umane se confundã, uneori, cu destinele unora dintre clãdirile-monument. În fiecare episod am întîlnit oameni foarte competenþi ºi dedicaþi, dar în egalã mãsurã neputincioºi: muzeografi, profesori de istorie, preoþi etc. vorbesc cu pasiune despre micile lor descoperiri legate de monumentele pe care le îngrijesc ºi despre intervenþii eºuate din lipsa fondurilor. În ochii tututor se poate citi disperarea: subvenþiile de la stat sînt insuficiente, autoritãþile locale nu ajutã, companiile locale preferã sã sponsorizeze evenimente publice cu mare vizibilitate, iar casa lor, ruinele lor riscã sã disparã din nepãsare. Chiar dacã, pînã la urmã, doar un singur monument va putea fi restaurat din banii strînºi prin aceastã campanie, emisiunea Restaurarea tot este un succes. Mãcar pentru faptul cã alte cîteva zeci de monumente au fost inventariate ºi prezentate; mãcar pentru faptul cã, bãgaþi în seamã de reporterii TVR, acei muzeografi dãruiþi, dar neputincioºi nu se mai simt atît de singuri; mãcar pentru faptul cã expunînd ºi comentînd la televizor dezastrul acestor clãdiri de patrimoniu, învãþãm sã le preþuim ºi sã le îngrijim; mãcar pentru faptul cã aceste ruine reintrã în circuitul public; mãcar pentru faptul cã dacã nu vor fi restaurate clãdirile propriu-zise, cel puþin se va restaura imaginea lor.
