Sunt multe elemente interesante in articol...
Partea buna e ca la Londra, sute de ani de industrie au alterat major
solul, pe cand la Bucuresti sunt premize mult mai bune. Partea rea e ca
noi abea acum constientizam elementele esentiale traiului sanatos...pe
cand acolo sunt...englezi...
Daca am incepe cu totii sa ne facem gradinita in balcon, sa ingrijim
mica gradinita din jurul casei sau macar sa punem niste muscate la
ferestre...am face un mare pas inainte...
Dar nu cu edili sau modele provenite dela Videle sau Bolintin...
Uff...daca am avea niste conducatori inteligenti si civilizati...caci
avem mari resurse si vitalitate...!
DG
feliciaionascu wrote:
Am tradus partial - era cam lung textul complet - urmatorul articol din Courrier International no. 990 - Franta (care preia The Guardian, de la Londra).
Desigur, totul trebuie considerat la scara, de pilda sumele necesare pentru reparatii sunt astronomice pentru Romania... Dar sunt multe idei interesante aici: cum se poate reutiliza un fost sit industrial - de care Bucurestiul nu duce lipsa; cum s-a rezolvat o problema de cazare studenteasca; ce inseamna sa fii deschis catre viitor si sa faci economii de energie...
Si nu in ultimul rand, cum se poate trai armonios in comunitate (stiu, la noi
conceptul este devalorizat total).
Ar fi interesant daca cineva de pe lista care stie mai multe despre cartier
ne-ar da detalii.
<<Unul din cele mai ambitioase proiecte de urbanism in materie de reducere de
emisii de gaze cu efect de sera in Marea Britanie este situat in plin centru, in
partea de sud-est a Londrei, intr-un sir de case modeste din anii 1970. Cei 130 de
locuitori sunt in mare parte artisti si studenti. Sanford Walk, o strada privata din
cartierul New Cross marginita de paisprezece case gerate colectiv si in proprietate
comuna, si de cateva apartamente construite acum treizeci si cinci de ani pentru
persoane singure, sufera de toate tipurile de poluare trecuta si moderna.
Situat intre sine de cale ferata, in apropierea unuia dintre gigantele
incineratoare ale Londrei, cartierul a fost construit pe ruinele unei foste
zone industriale [...].
[...]
"La sfarsitul anilor 1960, studentii incepeau sa aiba adevarate probleme. Educatia superioara
se generaliza si studentii nu aveau acces la locuinte decente. Ne-am uitat la cateva situri.
Districtul Lewisham ne sustinea si situl Sanford nu costa practic nimic. Ideea unei cooperative
create si dirijate de studenti, cu camere individuale si un spatiu comun, era foarte avansata, la
epoca." Lucrurile stau in continuare asa. "Toti locuitorii sunt proprietari in mod
colectiv si trebuie sa participe la cooperativa" [...]
"Lucrurile pot fi dure la Londra pentru persoanele singure - suntem vulnerabili.
Alegem cu grija pe noii veniti si avem tendinta de a lua numai pe cei cu idei apropiate
de ale noastre, care ar putea face sa progreseze cooperativa", spune un
administrator cultural care traieste aici.
Chiria este doar de 54 de euro pe saptamana - impozite locale, incalzire si
electricitate incluse - si Sanford este azi foarte cautat de scriitori,
artisti, cineasti, muzicieni si arhitecti. [...]
Rezidentii au transformat Sanford. Solul era prea poluat pentru a planta arbori
fructiferi si legume. Ei au adus deci pamant pentru a crea gradini si livezi.
Sase bazine legate unele de altele contin pesti rari, si daca n-ar fi calea
ferata sa treaca la cativa metri de acel loc, ne-am crede la tara, departe de
Londra.
"Vointa de a se ocupa de problemele ecologice ale planetei a ajutat locuitorii sa-si
amelioreze locul de viata" [...]. Trecerea la energia durabila a fost una din cele
mai mari decizii luate vreodata de cooperativa. Ea a fost provocata de constientizarea
schimbarii climatice si de degradarea cladirilor, vechi de treizeci de ani. Dar lucrurile
au luat mult timp si au costat mai mult decat imaginasera locuitorii [...]
Primele proiecte au fost evaluate la 1.6 milioane de euro [...] si au fost
respinse. [...] In cele din urma, oamenii au optat pentru boilere cu granule de
lemn, incalzitoare de apa solare, izolatia completa a acoperisurilor si
peretilor, refacerea bucatariilor, a sistemelor de aerisire, ca si a geamurilor
izolante. [...] Emisiile de gaz carbonic ale cooperativei au trecut de la 228
tone in 2003 la 91 tone in 2009, fie o reducere de 60%, si facturile de pacura
au scazut radical.
Aceasta restructurare completa a costat totusi aproape 1 milion de euro, o
suma pe care Sanford a trebuit sa o finanteze in mare parte. [Programul C60 al
lui EST si EDF Energy, districtul Lewisham au contribuit financiar]
Acest plan de conversie la energie verde a dat nastere la alte initiative
artistice si ecologice. Christos Choraitis, un arhitect grec care traieste in
cartier, a conceput si construit un mare garaj pentru cele 90 de biciclete ale
cartierului din vechi bucati de cale ferata - traverse de lemn - recuperate.
Acest edificiu impozant cuprinde o sala de repetitii muzicale, o sculptura si o
gradina bio pe terasa. Sanford dezbate acum in jurul unei eventuale constructii
pe un teren abandonat adiacent unui centru comunitar fabricat din baloti de
paie, cuprinzand studiouri si spatii dedicate dansului si cursurilor de arta
martiale.
[...]>>
Iata linkul pentru cei care vor sa citeasca textul complet in franceza:
http://www.courrierinternational.com/article/2009/10/22/vivre-ecolo-n-est-pas-reserve-aux-riches;
si site-ul Guardian:
http://www.guardian.co.uk/society/2009/sep/16/housing-coop-sustainable-living
