> > > > >>>>De la un an la altul bucurestenii se pling > de sanatate, de dureri de cap tot mai dese, de ameteli care > dureaza tot mai mult, de stari de somnolenta care se > cronicizeaza. Si toate acestea au fost puse ba pe seama > radiatiilor ba pe seama stresului ba pe seama poluarii > pregnante sau a faptului ca, dupa 1990, romanii si-au luat > chiar si cite 2-3 servicii. Unii chiar au mers mai departe > si au declarat ca Bucurestiul este permanent tinta unor > atacuri dint-un razboi nevazut care se duce la nivel > paranormal si despre care oamenii simpli nici nu stiu nimic > si nici macar nu ar cuteza sa se gandeasca la astfel de > lucruri. Fara sa tragem linie, sa trecem in revista cateva > dintre pericolele zilnice la care este expusa capitala si > despre care nu s-a vorbit niciodataa decit cel mult in > anumite cercuri. > > >>>> > >>>>La un pas de o posibila epidemie de > ciuma > >>>>Desi la ora actuala ciuma este o boala > eradicata de mult, ceea ce nu se stie este ca ea poate sa > loveasca necrutator capitala Romaniei. Si asta pentru > simplul motiv ca, in urma cu sute de ani, bolnavii de ciuma > erau, pur si simplu ingropati la gramada, intr-o singura > groapa, iar peste ei se turna var, in ideea ca varul va > izola virusul respectiv. Ceea ce nu stiau medicii din acele > vremuri insa, se referea la longevitatea virusului si la > faptul ca varul actioneaza ca un izolator: adica, pe de o > parte, izola, intr-adevar, pentru moment, virusul ciumei, > dar pe de alta parte il conserva, pur si simplu. Ciuma, o > boala necunoscuta europenilor, avea sa fie adusa din pustele > Asiei de hunii lui Attila in a doua jumatate a secolului al > V-lea. > > >>>>De-a lungul secolelor au fost o serie de > epidemii de ciuma, dar cea mai cumplita s-a declansat in > timpul domniei lui Caragea, in anul 1812. Bucurestiul a fost > aproape pustiit in acele vremuri iar cei care nu mureau > loviti de cumplitul flagel, paraseau orasul catre zone mai > ferite, in special zone de munte si de padure. Scrierile din > acea perioada spun ca tacerea era atit de apasatoare peste > Bucuresti, incit se puteau auzi filfiitul din aripi ale > pasarilor si zgomotele produse de ciocul acestora, ca un fel > de prevestire a nenorocirilor. Din pacate, in timp, s-a > petrecut un eveniment care nu a putut fi prevazut de edilii > secolelor respective: marginea Bucurestilor a devenit zona > centrala, iar actualele excavatii pot scoate oricand la > suprafata mortii adormiti de ciuma. > > >>>>In urma mai bine de 30 de ani, cand au > inceput sapaturile pentru metrou si pentru Casa Poporului, > in unele locuri s-au descoperit locuri unde fusesera > ingropati ciumatii. Doar printr-un noroc epidemia nu s-a > declansat existind riscul ca la orice noua constructie sa > fie descoperite gropi comune cu morti de ciuma. Mai mult, se > pare ca, din diverse motive, o parte din cei morti au fost > aruncati in subterane, acoperiti cu var ti surpat apoi > pamantul de deasupra. Specialistii in virusologie afirma ca > la ora actuala virusul de ciuma nu mai este mortal, dar asta > doar in cazul in care este depistat la timp si izolat. > Pentru ca exista voci care spun ca vaccinurile impotriva > ciumei sunt putine si ineficiente, atita vreme cit au fost > obtinute din tulpini deja invechite ale virusului > respectiv. > > >>>>Ioana Matei, arheolog, considera ca: > “numarul celor morti de ciuma si ingropati la temelia > propriei case sau inhumati in graba poate fi foarte mare, > iar in zilele noastre s-a pornit o adevarata campanie de > construire a unor blocuri gigant in Bucuresti. Interesele de > moment pot face ca orice descoperire de aceasta natura sa > fie tinuta strict secreta, intrucit oprirea, chiar si > partiala a lucrarilor de constructie, ar cauza pierderi > imense pentru antreprenori si investitori. Asa ca cei mai > multi, daca vor descoperi astfel de cadavre infestate cu > ciuma, nu numai ca nu vor sti cu ce au de-a face, dar exista > riscul ca sa le arda in crematoriile proprii si in felul > acesta sa declanseze, pur si simplu, epidemia mortala”. > > >>>> > >>>>Lacul urias de sub capitala Romaniei > >>>>Cu milioane de ani in urma, pe locul unde > este astazi Bucurestiul se intindea Marea Getica. Treptat, > fundul marii s-a ridicat iar marea s-a retras, facand loc > manoasei Cimpii Romane. Cu toate acestea, un fenomen ciudat, > dar deloc rar, a dus la conservarea unei parti a fostei > mari, sub forma unui lac subteran. Ne explica domnul Andrei > Mocanu, geolog de profesie, care la ora actuala scrie despre > istoria geologica a Bucurestiului: “Practic ce s-a > intamplat in acele vremuri: din cauza efortului pamantului, > scoarta terestra s-a ridicat, pur si simplu, formind o > concavitate in care s-a pastrat apa marii milenare. > Imaginati-va urmatorul aspect: aveti o saltea de plaja, > plina cu aer. Puneti pe ea o galeata cu apa, plina, la > mijloc, apoi indoiti cele doua margini ale saltelei pana > cand se impreuneaza. In felul acesta galeata a ramas la > mijloc, dar in acelasi timp este complet acoperita de cele > doua margini ale saltelei. Exact asta s-a intamplat cu > Marea > > getica: > >>>>apa s-a retras parsial, iar marginile > scoartei terestre s-au incretit pana cand au format zona de > deal pe care s-a ridicat, ulterior, Bucurestiul”. > >>>>In sustinerea teoriei sale, domnul Mocanu > aduce fenomenele care se petrec fie zilnic, in statiile de > metrou fie in perioadele cu ploi, cand canalele se infunda. > “Apa se scurge, e adevarat, dar la un moment dat lacul > subteran se umfla si da pe dinafara, lucru care duce la > saturatia pamantului cu apa si la aparitia fenomenului de > baltire. Fenomenul nu are nici o legatura cu asa zisa > canalizare defectuoasa - care oricum este defectuoasa - ci > cu saturatia dcu apa a pamantului. Apoi, nu-mi spuneti ca nu > ati remarcat, faptul ca in anumite statii de metrou, > indiferent daca este zi sau seara, se aude curgand permanent > o apa. Nu e vorba despre nici un riu ci pur si simplu de > canalele prin care apa de la suprafata se scurge in lacul > subteran”. > > >>>> > >>>>O bomba naturala care poate exploda > oricand > >>>>Mai mult, domnul Mocanu considera ca > Ceausescu a facut, printre multe altele, o gresala capitala > in perioada de urbanizare si modernizare a Bucurestiului: a > construit lacul de la Ciurel, pe Dambovita. Initial lacul > s-a vrut sa fie transformat in primul port pe Dambovita, > barci si vaporase de mic tonaj urmind sa strabata drumul > pana al dunare. “Din nefericire, presiunea pe care lacul > Ciurel o exercita asupra pinzei freatice din adancime s-a > dovedit fatala, aducand o serie de izvoare mai mici sau mai > mari, catre suprafata, impiedicand deversarea acestora in > lacul de sub Bucuresti”. Si asta nu este totul, presiunea > exercitata ducand la aparitia unui pericol despre care cei > mai multi nici macar nu au habar, anume pungile cu gaze de > sub oras. “Unii spun ca din cauza lucrarilor de punere a > conductelor cu gaz, in Bucuresti, s-a ajuns la situatia in > care Capitala sta efectiv pe o bomba care poate exploda in > orice ceas. Este o aberatie si in acelasi timp > > >>>>este purul adevar. De ce este o aberatie? > Simplu, pentru ca in cazul unei explozii locale, alimentarea > cu gaze se intrerupe aproape instantaneu. Deci ar putea, cel > mult, sa aibe loc o explozie undeva la un bloc, cel mult. In > acelasi timp insa, Bucurestiul sta pe o acumulare de gaze. > Acestea s-au format, de-a lungul milioanelor de ani, prin > putrezirea animalelor marine care traiau pe vremuri in Marea > Getica si care au fost izolate, in momentul in care pamantul > s-a incretit si a format concavitatea in care se gaseste > lacul subteran, iar presiunea exercitata de Lacul Morii si > de apele subterane, risca oricand sa impinga aceste gaze > spre suprafata. Din pacate, nu exista o modalitate de ardere > controlata a acestor gaze, pentru ca orice flacara care > ajunge in adanc poate transforma zona intr-una desertica. > > >>>> > >>>>Bucurestiul de acum 2300 de ani > >>>>Cu toate acestea, exista o minune care pana > acum a facut fata pericolului din adancuri: canalele si > subteranele Bucurestiului. Si nu vorbim despre canalele > construite de comunisti, ci despre subteranele existente de > mii de ani in aceasta zona. Domnul Iulian Georgescu, > profesor de istorie, are propria sa opinie: > > >>>>“Aduceti-va aminte ca fanariotii se > plimbau cu trasura pe sub pamant. Chiar credeti ca intr-o > suta de ani, acei fanarioti puteau sa construiasca asemenea > coridoare tainice? Pai sa nu uitam cit a durat ca sa fie > preschimbate subteranele si transformate in metrou, asta la > sfirsit de secol XX, cu utilaje si oameni. Deci cum va > inchipuiti ca puteau sa faca acei fanarioti lucrarile de > amenajare a subsolului cu o sapa si o galeata rudimentara? ! > Nu, domnilor, subteranele au existat dintotdeauna si ele > sunt pomenite chiar si pe vremea dacilor. Pentru ca > Bucurestes, in anii 292 i. H. era atestat documentar ca > fiind capitala Gaetiei (Getiei), condusa in acei ani de Dori > regis thracum: Dromichaites, cum i-au spus grecii sau Doru > Mihaita, asa cum i se spunea in realitate”. > > >>>>Subteranele, indiferent cine le-a > construit, au scapat pana acum Bucurestiul de o eventuala > explozie, gazele acumulate in adinduri gasind loc de trecere > catre suprafata si intr-o asemenea concentratie incit sa nu > fie periculoase pentru oameni. > > >>>>“Se mai intampla ca uneori, o punga mai > mare de gaze sa iasa din adancuri si atunci, de regula, > bucurestenii se pling de dureri de cap, de ameteli sau au > o stare de somnolenta, de lene. Nu e vorba despre nici o > boala pe sistem nervos sau de nici o oboseala cronica, asa > cum lasa unii sa se inteleaga, ci pur si simplu de inhalarea > unei cantitati prea mari din acele gaze. Acum doar nu o sa > vreti sa se anunte la televizor ca Bucurestiul este in > pericol, ca doar banii in Bucuresti se fac si cele mai mari > interese aici sunt”. > > >>>> > >>>>Subteranele salvatoare > >>>>Numai ca blestemul care a cazut pe neamul > getilor s-a transmis si catre noi, urmasii lor. Pentru ca > ceea ce ne-a salvat pana acum ne poate aduce pieirea de acum > inainte. Subteranele de sub capitala, desi construite dupa > forma unui furnicar, au adus cu ele un pericol nou: orasul > se poate surpa sau macar unele zone ale acestuia, intrucit a > ajuns sa semene cu un urias svaiter. > > >>>>“Este si motivul principal pentru care > reteaua de metrou este permanent prelungita”, este de > parere domnul Mocanu. “Pentru ca prin asta o serie de > subterane sunt cimentate, betonate si intarite cu liniile de > metrou, ducand la o crestere a securitatii zonei respective. > Cel mai mare dezastru s-a petrecut in timpul cutremurului > din 1977 cand, din cauza acestor goluri de sub oras, aproape > tot centrul Bucurestiului s-a naruit. Atunci s-a alarmat > Ceausescu si a pornit campania de construire > intensiva a metroului, oferind poporului o explicatie > plauzibila si ascunzind existenta trecatorilor subterane, de > teama de a nu fi folosite de eventualii dizidenti”. > > >>>> > >>>>Pamantul viu de sub Capitala > >>>>Cei care au lucrat la metrou au vazut si au > auzit lucruri greu de crezut. Mircea Ioanid, pensionar, isi > aminteste cu groaza niste intamplari din anii `80 al caror > martor a fost pe cand cara cu basculanta pamant din > subteran. > > >>>>“Nu am fost singurul care am trait astfel > de intamplari, dar sunt singurul care a mai ramas in viata > dupa tot ce s-a intamplat. Pentru ca pamantul i-a inghitit, > pur si simplu pe ceilalti. Pamantul era viu, la propriu. Si > eu eram tinar sofer si in putere si nu ma temeam asa, cu una > cu doua, dar cand imi amintesc de intamplarile respective mi > se zbirleste si acum parul in cap de frica”. Dumnealui > sustine ca, in 1982, unul dintre excavatoare a scos la > suprafata un cadavru bizar. Avea in jur de 2 metri si ceva > si era imbracat straniu, cu un fel de roba rosie si cu o > masca neagra pe fata. Pielea era de o culoare maronie. Ceea > ce ne-a uimit pe toti a fost senzatia ca acel barbat era > inca viu. Avea ochii larg deschisi iar fata sa, desi cu > trasaturi frumoase, inspira teama. Unul dintre colegii mei > chiar a facut o gluma si spunea ca asa trebuie sa arate > Satana, daca o exista. Nu stiu daca a fost o simpla > coincidenta sau mai mult, dar la cateva zile dupa, > > pe colegul asta l-au descoperit mort. La autopsie medicii > au spus ca avea toate organele interne imprastiate, ca si > cum ceva ii explodase in interior”. > >>>>Dar ceea ce i-a uimit pe cei citiva > lucratori care au vazut cadavrul a fost obiectul ciudat pe > care aratarea il tinea in mana si care semaca cu un baros > mai mare termanat cu o secure cu doa taisuri. “Si nu atit > arma din mana aratarii ne-a uimit cit mai ales faptul ca nu > mai vazusem niciodata nimic asemanator si ca, desi parea ca > statuse sub pamant timp de sute de ani, nu avea nici un fel > de rugina pe ea. Arma si cadavrul au fost izolate pana urma > sa vina un specialist, dar in seara respectiva au disparut > complet, in mod surprinzator. “Au venit cei de la > Securitate si ne-au intors pe toate fetele, ne banuiau ca > suntem intelesi cu dusmanii de clasa si ca am ascuns > cadavrul. Dar am trecut si de asta. In schimb, ceilalti > colefgi ai mei au disparut, pe rind, inghititi de pamant, > fara ca cineva sa mai dea de urma lor. La disparitia unui am > fost de fata si nu am putut uita nici acum urletul animalic > pe care l-a scos, strigand, incercand sa se agate cu > > unghiile de o margine de pamant: <Nu-l lasa Mircica sa > ma ia, aoleo maicuta mea, ai mila de mine...>. Eu sunt > singurul care am scapat pentru ca mi-am cerut transferul pe > un alt santier”.. > >>>> > >>>>Refugiul ultimilor zei ai dacilor > > >>>>Legendele vechi vorbesc despre o rascoala a > uriasilor si a titanilor impotriva stapanului de atunci al > Pamantului, respectiv Zeus. Rasculatii au invins, in prima > faza dar zeii au fost ajutati de eroul pelasg Hercule care > i-a invins, i-a ferecat cu lanturi grele si i-a aruncat sub > pamant. Tainita in care au fost azvirliti titanii se pare sa > fi fost Bucurestiul, iar subteranele au fost construite de > Hefaistos, zeul din adancuri, special incit nici una sa nu > duca la suprafata. Domnul Alexandrescu Tiberiu, etnolog si > folclorist, spune ca legenda Minotaurului este adevarata, > dar realitatea a fost deformata.. > > >>>>“Bucurestes a fost numit asa in urma > victoriei asupra titanilor, pentru ca zeii cei vechi s-au > bucurat de triumful lor vremelnic si au construit un oras in > care oamenii sa se bucure mereu si sa celebreze de-a pururea > victoria asupra titanilor. Numai ca aici, sub Bucurestes, a > fost construita, de asemenea si cea mai cruda inchisoare, > ferecata cu lacate magice: un labirint in care cei care > patrundeau nu mai ieseau niciodata la suprafata, pentru ca > nu mai reuseau sa gaseasca drumul. Va intrebati de ce oare > nu le dadea prin minte sa faca semne pe pereti si sa mearga > dupa ele? Simplu, pentru ca labirintul insusi era viu si isi > schimba retelele de colidoare permanent. Pamantul acesta, > domnilor, a fost un pamant viu dintotdeauna. De aia tara s-a > numit Getia sau Geia iar getii au fost fii sai”. > > >>>>Si tot aici, in labirintul de sub > Bucurestes, domnul Tiberiu considera ca au fost inchisi > ultimii zei de catre Apostolul Andrei, cel care i-a > crestinat pe daci. “Poate o sa vi se pare ciudat ca un > intelectual ca mine crede in zei si in forte nevazute. > Credeti-ma cand va spun un lucru: cu cit stiinta se dezvolta > mai mult, cu atit mai mult ea se apropie de Dumnezeu. > Ajungem sa ne punem niste intrebari firesti iar raspunsurile > nu le putem gasi in aceasta lume, pe calea rationamentului > logic. Iar fenomenele din adancul Bucurestilor sunt dincolo > de orice logica si ratiune”, incheie domnul Tiberiu. > > >>>> > >>>>Taina bisericilor ortodoxe > >>>>Pentru a afla mai multe, ne-am adresat unui > mic grup de specialisti in domeniul paranormalului si i-am > rugat sa ne ajute sa ne formam o parere asupra lucrurilor pe > care le-am aflat. Irina Asaftei, Remus Dumitru si Petre > Petre sunt mediumuri cunoscute in lumea lor si care se ocupa > cu masurarea cimpurilor de forta si a perturbarilor > acestora. De la ei am aflat un lucru interesant, anume ca, > din punct de vedere energetic, Bucurestiul este pozitionat > pe un nod de energie negativa telurica. > > >>>>“Asta nu inseamna ca Bucurestiul este > negativ, ci ca acel cimp, in functie de directia sa de > expansiune, poate afecta viata de la suprafata fie pozitiv > fie negativ. Curgerea energiei se face sub forma unei > spirale care se deplaseaza periodic in jurul unui punct de > sprijin. Cand sensul de curgere al spiralei este in sus, la > suprafata totul se resimte sub forma unui boom economic, al > unei dezvoltari puternice, al unui nivel de trai imbelsugat. > Cand spirala se invirte si directia de curgere a energiei > este catre centrul pamantului, atunci avem la suprafata o > perioada de regresie economica, de dezastre, de boli si > nefericire. Iar cand spirala deplaseaza energia lateral, de > regula exista momente de stagnare economica si spirituala, > la suprafata”. > > >>>>Din pacate, toti trei sunt de acord cu un > aspect: directia de deplasare a energiei nu poate fi > prevazuta ci doar constatata si masurata, ceea ce inseamna > ca nu se pot lua masuri pentru contracararea efectelor > negative. “Mai ales ca nu exista o regula a deplasarilor: > pot fi tri deplasari laterale urmate de una verticala in sus > sau in jos sau pot fi cicluri de cite o singura deplasare in > jurul punctului de sprijin”. Cu toate acestea, dumnealor > sustin ca in ultimii ani, oamenii au gasit, voluntar sau > involuntar, o metoda ca sa contracareze deplasarile din > adancuri: construirea bisericilor ortodoxe. > > >>>>“Finisarea unei biserici activeaza > cimpuri de forta deosebite si fac in asa fel ca deplasarea > energiei sa se orienteze, treptat, catre in sus sau cel mult > lateral. In ultimii 15 ani de cand ne cunoastem noi, am > remarcat practic ca la fiecare biserica ortodoxa construita, > cimpul de forte de sub Bucuresti s-a schimbat, a devenit mai > stabil si mai puternic, ca si cum fiecare lacas de cult a > functionat ca un fel de amplificator si stabilizator de > energie telurica”, incheie doamna Asaftei. > > >>>>Stand si analizand fiecare dintre opiniile > specialistilor, nu am putut sa nu ma gandesc, cu groaza, ca > fiecare zi este o zi periculoasa si poate fi ultima zi din > viata unei metropole. Si abia atunci am realizat cit de > intelepti au fost stramosii nostri, numind acest oras Orasul > Bucuriei, orasul care traieste intens fiecare ceas din viata > sa, orasul care se bucura de fiecare secunda ce i-a fost > daruita sau harazita... Poate de zeii din adancuri, poate de > titani sau poate de entitati a caror existenta mintea > noastra rationala si logica se teme sa o recunoasca sau sa o > accepte. > > >>>> > >>>>Eliszar > >
