Draga domnule Ghelase,
Recitind comunicatul, am mai gasit cate ceva de corectat (se putea altfel?). Va rog, daca nu l-ati trimis catre Academie, sa inlocuiti textul pe care vi l-am trimis anterior cu acesta, buneinteles dupa ce stergeti culoarea cu care am subliniat modificarile si dupa ce adaugati din nou numele domnului comisar. Multumesc, S http://www.eurourbanism.ro/articol.php?id=6012 SINTEZA SI CONCLUZII In atentia ACADEMIEI ROMANE Domnului Presedinte Acad. Prof. Dr. Ionel HAIDUC Stimate Domnule Presedinte, Sprijinul acordat de Dumneavoastra personal si de Institutia Academiei a constituit o premiza majora in bunele rezultate ale dezbaterilor noastre din 26-27 ianuarie a.c. Primiti, va rugam, multumirile si recunostinta noastra, pe care vi le exprimam cu adanc respect. Patronajul Academiei a stimulat participarea la dezbateri a unor importanti specialisti, iar discursul Dumneavoastra inaugural (reprodus in presa prin AGERPRES, asa cum apare de exemplu la adresa de mai sus) a dat discutiilor un caracter profund. Credem ca acum ar fi util sa transmitem catre institutiile competente, catre societatea civila si catre media, un comunicat de presa, emis fie de Academie, fie de societatea civila, fie de aceasta "sub patronajul" Academiei, prin care sa le facem cunoscuta opinia celor care doresc ca Patrimoniul bucurestean sa fie pastrat pentru urmasii nostri. Am primit oferta de a elabora urgent un text care sa fie publicat intr-o brosura de mare tiraj si care sa expuna toate problemele discutate, si ne vom preocupa de popularizarea, si pe aceasta cale, a initiativelor Academiei si societatii civile. Va prezentam in continuare o propunere de comunicat: COMUNICAT In zilele de 26-27 ianuarie a.c., in Aula Bibliotecii Academiei s-a desfasurat dezbaterea "Problemele Patrimoniului Bucurestilor", cu participarea unor membri ai societatii civile si a unor reputati specialisti - arhitecti, istorici si istorici de arta, asistati de membri ai Academiei. Au fost parcurse subiectele propuse, dar au fost evidentiate si alte probleme importante, pentru ca, din pacate, apar permanent altele - cum ar fi cea a initiativei Primariei Generale de construire a unei mari parcari subterane in Piata Universitatii, exact pe locul unor situri istorice clasate (poz.125/126/127 din Lista Monumentelor Istorice din Bucuresti - Ansamblul Sfantul Sava). Au reiesit aspecte ce vor fi supuse atentiei Ministerului Culturii. Ele vor fi facute publice prin editarea unei lucrari care va avea, fara indoiala, un larg sprijin civic. Multitudinea disfunctiilor, punand in pericol patrimoniul Capitalei si al altor locuri care ar trebui protejate, ar reclama infiintarea, printr-o Hotarare a Academiei sau printr-o initiativa legislativa, a unui organism permanent care sa semnaleze abuzurile - o comisie pusa sub egida Academiei Romane. In cadrul dezbaterilor, discutiile s-au orientat in special asupra unor subiecte de o arzatoare actualitate: Restaurarea Ansamblului Istoric Ienachita Vacarescu Arhitectii Dan Ionescu si Lucian Mihaescu au expus situatia in prezent a ansamblului constituit din cladirea de sec. XVII (initial mai ampla decat Palatul Mogosoaia !), zidurile succesive si concentrice a 3 paraclise datate incepand cu sec.XV, urme de locuinte din sec. XII-XV, gropi de alimente din aceeasi perioada, un tunel de refugiu din sec. XVII, aductiune de apa datand din sec. XVI - totul clasat in categoria A in Lista Patrimoniului; starea precara de conservare a ansamblului si marele pericol de degradare ireversibila a monumentelor impun masuri urgente de conservare, restaurare si valorificare. Santierul arheologic a fost insuficient studiat, proprietarul impiedicand cu fermitate accesul cercetatorilor; lucrarile de consolidare a cladirii stagneaza de 5 ani; din vina actualului proprietar - Societatea LOTO - s-au produs distrugeri si alterari ireparabile. Este urgenta exproprierea de catre Primaria Bucurestilor; ar fi de dorit restaurarea si constituirea in acest loc a unui Muzeu al Centrului Istoric "800 de ani de locuire neintrerupta". Realizarea unui Central Park in zona Izvor-Parlament Proiectul, realizat la Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", a fost prezentat si stralucit argumentat de autorul lui, Prof. Dr. Arh. Dorin Stefan, ca o solutie practica si accesibila de functionalizare a unei vaste zone destructurate de demolari si de construirea Casei Poporului. Crearea unei vaste insule verzi, prin legarea aproape continua de parcuri Izvor-Parcul Carol-Parcul Tineretului va duce la o contrapondere in partea de sud a zonei nordice a orasului, la refunctionalizarea unei arii destructurate urban, la estomparea imaginii agresive a constructiei gigantice (care ar fi ascunsa partial de o perdea de arbori inalti) si la un aport important de spatiu verde deficitar. Proiectul se poate realiza treptat, fara investitii majore, prin determinarea Consiliului Municipal si prin actiuni de voluntariat civic. Casa Spiru Haret Construita si locuita de marele carturar, parintele Invatamantului romanesc modern, intr-o veche zona rezidentiala - sit protejat, casa a fost donata statului pentru a adaposti un muzeu memorial; cladirea este clasata in Lista Patrimoniului. Casa a fost privatizata fraudulos, prin trecerea ei in proprietatea Cooperatiei si prin vanzarea ei ulterioara catre un investitor imobiliar. In prezent, proprietarul are toate avizele necesare "reconfigurarii volumetrice si schimbarii destinatiei in locuire" (construirea unui imobil modern cu pastrarea doar a fatadei). A fost prezentat dosarul avizelor dubioase, dintre care se remarca acela al Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniul National a Municipiului Bucuresti. Asteptand doar aprobarea Consiliului Municipal, dl. Gh.Patrascu, Arhitect-Sef al Bucurestilor, prezent la dezbatere, a promis luarea de masuri. Conacul (castel in fapt) Golescu-Grant Cladire remarcabila datata 1814, dar pe fundatii mai vechi - conform istoricului Emanuel Badescu - conacul este un martor al miscarii lui Tudor Vladimirescu, al pregatirii Revolutiei dela 1848 si al unor initiative de modernizare a Romaniei. Impreuna cu cele 3 tuneluri de refugiu (monument clasat), castelul ar trebui sa fie restaurat ca obiectiv turistic exceptional, uzufructul servind la sustinerea educatiei copiilor defavorizati. Casa constituind dovada rolului remarcabil jucat de o familie scotiana in viata sociala si culturala a tarii noastre, si ilustrand implicit vechile bune relatii cu Marea Britanie, ar fi indicata in acest scop atragerea asistentei traditionale a tarii prietene. Se va putea promova, ca mijloc, un parteneriat public-privat cu Primaria Sectorului 6. Blocul Millenium de langa Catedrala Sft.Iosif Speculatie imobiliara notorie, blocul constituie de cativa ani subiectul unor aprige proteste ale cetatenilor orasului, ale Uniunii Europene, ale Vaticanului, ale Patriarhiei Ortodoxe Romane si ale Academiei. La dezbatere au participat Msgr. Ioan Robu si doi avocati ai Arhiepiscopiei Catolice; s-au dezvaluit repetatele proteste oficiale ale acestora, inca din 2001, cu mult anterioare avizarii finale a constructiei din 2006. Constructorii incalcand astfel prevederile Legii 422 a Patrimoniului si acceptul riveranilor, lucrarile ar trebui sa fie urgent oprite, cu demolarea cladirii incriminate; un precedent notoriu de inlaturare a unei constructii ilegale este demolarea unui bloc inalt la Istanbul, acum cativa ani. Cazul Rosia Montana Succedand documentatului protest al Academiei, arhitectele Ruxandra Nemteanu si Adda Gheorghievici (secretara ICOMOS, care a avut prilejul de a studia o exploatare miniera istorica din Spania) au evidentiat la dezbatere caracterul de unicitate europeana a sitului de la Rosia Montana. Situl are complexitatea specifica unei asezari miniere cu elemente ale evolutiei tehnologice continui pe durata a 2000 de ani. Aceste caracteristici, impreuna cu datele naturale ale localitatii, prezinta un enorm interes istoric, arhitectonic si turistic. Insa, in ultimii ani, exista o actiune concertata a autoritatilor locale si centrale, paradoxal din tot spectrul politic, pentru ruinarea economica a zonei si izgonirea localnicilor. Abuziv, sunt interzise orice initiative de constructii sau amenajari, precum si de a initia sau dezvolta afaceri aducatoare de venituri localnicilor - conform celor relatate de istoric dr. Ioana Bogdan Cataniciu, cercetator stiintific gr. I, presedinte executiv RPER- Romania. Multi minieri provin din alte regiuni ale tarii si traiesc in blocuri mizere, pamantenii au fost hartuiti de 10 ani de zile ca sa-si vanda Companiei proprietatile, casele monumente istorice cumparate de Companie au fost lasate sa se deterioreze aproape de la sine, nimeni nu stie ca fondurile UE ar putea fi accesate in favoarea dezvoltarii regiunii. Primejdia deteriorarii masive a mediului prin cianuri si prin concasarea unor munti intregi nu este numai locala, ea ameninta zone intinse inconjuratoare, provocand temeri inclusiv tarilor vecine. In aceasta situatie, este strict necesara renuntarea la aceasta exploatare generatoare de daune iremediabile si complexe, si regandirea valorificarii potentialului turistic si economic al zonei, prin conservarea unui sit arheologic si natural, care apartine nu numai Romaniei, ci si Patrimoniului universal. Politizarea si deprofesionalizarea activitatii institutiilor din domeniul patrimoniului istoric monumental Participantii au prezentat numeroase exemple la DGCPCNMB, INMI si Ministerul Culturii, care afecteaza major capacitatea de interventie eficienta a acestora. A mai fost prezentata, de catre arh. Lucian Mihaescu, o informare privind distrugerile unor monumente din Cimitirul Bellu, obiectiv important din Lista Patrimoniului. Astfel, pe langa furtul a numeroase sculpturi - opere de arta ale unor artisti celebri, ca obiect in sine sau pentru bronzul din care sunt facute -, administratia cimitirului promoveaza o distructiva initiativa de acoperire a suprafetelor de marmura cu un strat de rasina "nestrapol" - material impropriu ca estetica si conservare. A fost mentionata grava descompletare a Monumentului Eroilor dela Turtucaia, din Primul Razboi Mondial, prin furtul celor 4 sfincsi de bronz - care intregeau ansamblul si cantareau cateva tone. Aspectul a fost notat de Dl. Arhitect-Sef Gh. Patrascu, care a promis de asemenea masuri urgente. Dl Comisar . a prezentat auditoriului cateva piedici care sunt puse in calea eficientizarii protectiei patrimoniului de catre insasi legislatia in vigoare. Legea este extrem de ingaduitoare fata de cei care distrug patrimoniul, ajungandu-se din aceasta cauza la ignorarea ei de catre delincventi. Mai mult, intrucat Legea prevede o sanctiune de maximum 3 ani inchisoare pentru distrugeri ireversibile, Politia este impiedicata sa efectueze cercetarile cu delincventul arestat, arestarea fiind permisa de Lege numai incepand de la delicte care sunt pedepsite cu 4 ani inchisoare. Este necesara o amendare a Legii, incepand cu cuantumul amenzilor, al caror maxim se ridica la suma de 5000 lei, suma ridicula in comparatie cu castigurile imobiliare prin valorificarea terenului, care pot urma unei distrugeri de monument, si sfarsind cu pedepsele cu inchisoarea, necorelate cu ireversibilitatea pierderilor. O ultima semnalare a fost situatia in restriste a Palatului Stirbei, problema care n-a mai fost detaliata din lipsa timpului. Confruntati cu toate aceste urgente grave, Domnule Presedinte al Academiei Romane, avem in continuare nevoie sa ne fiti alaturi in eforturile contra "manelizarii" aspectului Capitalei - un exemplu dezastruos pentru intreaga tara. Speram sa ne acordati in continuare sprijin in organizare si in initiativele vizand protejarea patrimoniului. Cu deosebit respect si gratitudine, Din partea Grupului Civic Bucuresti Silvia Colfescu - directorul Editurii Vremea ing. Dan Ghelase - presedinte al ARTRAD
