A fost odata un taran sarac si cinstit, roman. (El
putea fi deopotriva bulgar, bosniac, albanez, slovac
sau ucrainian, importante fiind - in acest caz -
saracia si cinstea. De altfel, in variante, legenda
circula si in folclorul nou al amintitelor popoare).
In satucul sau natal, izolat de lume, se zvonise ca
undeva departe, peste noua mari si noua tari, s-ar fi
aflat o baroneasa instarita, cu darnicie fara seaman,
pe care ar fi chemat-o Uniunea Europeana. 

Si zvonul nu era numai zvon, caci vazuse omul prin
vecini, ba pe unul, ba pe altul, falindu-se cu
darurile acesteia. Intr-o buna zi si-a luat toiagul si
a purces la drum. A batut la poarta palatului si i s-a
deschis. Doamna cea mare l-a primit, l-a poftit sa
sada si, fiindca era peste masura de ostenit, l-a
imbiat cu Coca-Cola si guma de mestecat.

Taranul a gustat cu masura din bucate si nerabdator,
si-a spus pasul: “Marita Doamna Uniune, am auzit ca
faci daruri celor nevoiasi. Eu am acasa, pamant bun,
ape limpezi, am si paduri. Iarna insa-i cam lunga la
mine in tinut, aproape sapte-opt luni pe an. Ca sa
lucrez bine as avea nevoie de o pereche de incaltari.
Sunt descult si mi-e frig. Doar atat iti cer”. 

Doamna Uniune Europeana l-a masurat din cap pana in
picioare si a ramas cu privirea pironita la degetele
acestuia, vinetii, infrigurate, batatorite si prafuite
de drum. Apoi a glasuit: “Omule, esti descult si eu te
inteleg. Dar, tot ce-ti pot oferi este o basca. Una
noua si de calitate europeana - Armani. Tine de frig,
de ploaie.” Omul a luat basca, a oftat dezamagit, a
multumit si a facut calea-ntoarsa spunandu-si: “Totusi
e doamna buna. Putea sa nu-mi dea nimic”. A trecut
iarna si din gerurile sale cumplite, omul a iesit
destul de bine, doar cu un deget degerat. Apoi vara
istovindu-se, a purces iar pe lungul drum al Doamnei
Uniuni, spunandu-i pasul vechi: “Sunt descult. O
pereche de incaltari mi-ar prinde tare bine”. Doamna
l-a privit cu intelegere si caldura, l-a ospatat cu
Coca-Cola, oferindu-i iar o basca noua-nouta, de
firma. “Daca-i degeaba, merita s-o iau” isi spune la
intoarcere taranul cel sarac si cinstit. 

Iarna a trecut cu chiu cu vai si in afara altui deget
de la picior, numai unul, degerat si amputat de
doctor, omul n-a avut de suferit.

A urmat primavara, vara si pe cand frunzele s-au
ingalbenit, taranul si-a amintit de Doamna cea
darnica, pornind iar spre ea, sa-si incerce norocul.
Dinaintea acesteia si-a baut cu pofta paharul de
Coca-Cola, ba a mai si cerut unul, caci incepuse sa-i
placa, dar de intors s-a intors tot cu o basca. Totusi
nu s-a dat batut.

An dupa an a strabatut calea plin de speranta, primind
cu politete stiutul dar. Pana intr-o iarna, cand
zapezile si gerurile au fost mai amarnice ca
niciodata. Prins cu treburile, picioarele i-au degerat
si doctorul a trebuit sa i le amputeze, spre a-i salva
viata. Purtat pe brate de vecini, omul a batut la
poarta Doamnei Uniuni care, iute, si-a dat seama de
trebuinte, facandu-i cadou un carucior de invalid, cu
rotile, nou si stralucitor, avand douazeci si una de
viteze si telecomanda. Omul a multumit si
intorcandu-se in satul sau cu masinaria cea aratoasa a
starnit mari invidii. De aici i s-a tras un necaz:
intr-o noapte a fost calcat de hoti. Acestia nu
gasisera mare lucru, dar plecasera acasa cu saci
intregi de basti. Oameni cu frica de Dumnezeu, ii
lasasera, totusi, caruciorul. In prag de iarna,
taranul s-a pomenit astfel fara basca. 

Asezat comod in caruciorul sau silentios, a pornit iar
cale de noua munti si noua tari, s-a infatisat Doamnei
Uniuni si i-a spus: “Marita Doamna, m-au calcat hotii
si acum, la caderea zapezii, sunt cu capul descoperit.
Fii buna si da-mi o basca, fiindca stiu ca ai si
poti”.
Doamna l-a masurat din cap pana la brau (acolo unde
incepea carutul) si ganditoare i-a spus: “Bade draga,
eu te inteleg. Dar, tot ce-ti pot darui acum este o
pereche de incaltari. A propos, asa cum te vad, cred
ca nu poti munci. Nu-mi vinzi mie pamantul dumitale?
Cu banii primiti ai putea sa-ti cumperi cea mai buna
basca”. 

Aceasta legenda, ca orice bucatica de folclor, are
autor necunoscut. Dar personajele, din pacate, le
vedem in fiecare zi in jurul nostru….


 
____________________________________________________________________________________
It's here! Your new message!  
Get new email alerts with the free Yahoo! Toolbar.
http://tools.search.yahoo.com/toolbar/features/mail/

Raspunde prin e-mail lui