Ghid de anulare a amenzilor radar
D e cele mai multe ori, agenţii rutieri abuzează de aparatul
radar, iar mulţi nu ştiu sau nu vor să completeze un proces verbal de
contravenţie, după cum cere legea. Aşa că amenda poate fi lesne anulată, iar
permisul ridicat pentru trei luni poate fi recuperat în doar câteva zile. Cum
anume? Aflaţi în continuare, graţie practicii judiciare în domeniu.
Filozofia agentului rutier. Primul lucru pe care trebuie să-l
ştiţi despre agenţii rutieri este că ei nu sunt interesaţi decât să-şi facă
planul la amenzi, pentru a se remarca profesional. Nimeni în interiorul
Poliţiei Române nu va recunoaşte că de acest lucru depinde într-o măsură
cariera unui poliţist rutier, ori că există sisteme de recompensare pentru
agenţii cei mai zeloşi. De aceea, agenţii rutieri nu pun accent pe prevenţie,
ci se comportă ca nişte "pândari", care se bucură ca nişte copii atunci când
te-au prins cu radarul. Nu-i interesează niciodată de ce ai depăşit un tractor
care abia se târa cu 20 - 30 km/h, blocând şoseaua şi formând coloană în spate,
te vor amenda pe loc dacă te înregistrează că ai depăşit 61 de km/h. Fără să le
pese de ideea de fluenţă a circulaţiei şi că n-ai pus pe nimeni în pericol.
Pe de altă parte, agentul rutier este un mic birocrat sătul să
completeze procese-verbale de contravenţie. Este superficial şi face greşeli
impardonabile în majoritatea cazurilor, care ar genera anularea „de pe scaun" a
muncii lor. Cei care operează aparatele radar nu respectă întotdeauna
instrucţiunile de folosire, ba chiar le „meşteresc", ceea ce a făcut să ducă şi
la surprinderea unor viteze vădit imposibile, de 500 km/h, dar care nu i-a
impiedicat să taie amendă. Mulţi agenţi nu au completat niciodată un
proces-verbal corect, pentru că nu li s-a cerut niciodată performanţă la acest
capitol. Chiar dacă realizează că greşeşte, agentul nu se impacientează că un
act întocmit de el ar putea fi anulat de instanţă. O dată pentru că nu răspunde
de niciun fel. A doua oară pentru că puţini sunt şoferii care ajung să conteste
în instanţă un proces-verbal de contravenţie, şi mai puţini fiind cei care
reuşesc să-l anuleze. Pentru că hăţişurile legislaţiei rutiere nu sunt la
îndemâna oricui, iar şoferii preferă să plătească câteva milioane decât să
umble câteva luni prin tribunale. La zecile de amenzi pe care le aplică zilnic,
ce-i pasă agentului că una-două vor fi anulate!? Aşa gândeşte agentul rutier,
dar tocmai această mentalitate constituie avantajul şoferului.
Ce facem când ne prinde radarul. Niciun motiv de panică. Dacă
depistezi că eşti luat în vizor, frânezi uşor, fără să pui în pericol
participanţii la trafic. Dacă figura n-a ţinut şi eşti tras pe dreapta, după ce
agentul rutier îşi declină identitatea, ceri politicos explicaţii asupra
motivului opririi. Evident ţi se va spune că ai depăşit viteza legală şi ţi se
vor cere actele. Pe care e recomandabil să le prezinţi, chiar dacă agentul îţi
dă de înţeles că vrea să-ţi reţină permisul. Se va completa apoi
procesul-verbal şi ţi se va cere să menţionezi ce obiecţiuni ai cu privire la
contravenţia constatată şi amenda aplicată. Este o obligaţie a agentului rutier
să te informeze că ai dreptul să faci menţiuni, altminteri procesul-verbal este
nul. Există şi posibilitatea refuzului din partea şoferului, caz în care
agentul trebuie să găsească imediat un martor care să ateste acest refuz,
altminteri e iar motiv de nulitate. Dacă nu există niciun martor în preajmă
(care nu poate fi un coleg poliţist), eşti ca şi scăpat.
Obiecţiuni la cinemometru. Marea dilemă e însă ce trecem la
capitolul obiecţiuni. Că n-am circulat cu viteza pretinsă de agent nu e un
motiv suficient, care să ţină în instanţă, chiar dacă acesta este adevărul.
Aici începe bâlciul! Conform legii, agentul rutier nu e obligat să vă arate pe
aparatul radar filmul cu viteza înregistrată. Este însă obligat să menţioneze
în procesul-verbal, la rubrica descrierii faptei, marca, tipul, seria şi
numărul aparatului radar folosit (cinemometrul-radar).
Această obligaţie este dată de art. 109 din OUG nr. 195/2002
Republicată. În practică, de multe ori agentul nu face menţiunea sau dacă o
face, spune doar atât: "a fost înregistrat de aparatul radar omologat şi
verificat metrologic", ceea ce constituie o gravă omisiune, întrucât dacă nu se
menţionează marca, tipul seria şi numărul aparatului radar, acesta nu poate fi
contestat în instanţă - loc unde se poate solicita administrarea probei cu
buletinele de omologare şi verificare metrologică. Inexistenţa menţiunilor
complete cu privire la aparatul radar folosit este caz de nulitate absolută,
iar instanţele de judecată ţin cont de acest lucru.
Legat de acest aspect e bine să cunoaşteţi şi Norma de Metrologie
Legala NML 021-05 din 23.11.2005 (publicată în Monitorul Oficial nr. 1.102 bis
din 07.12.2005), care prevede la art. 4.3: "Cinemometrele vor putea fi
utilizate legal numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate şi
sigilate şi sunt însoţite de buletinul de verificare metrologică în termen de
valabilitate". În instanţă puteţi solicita această probă, caz în care veţi
constata că Poliţia va ridica din umeri, nu va putea convinge judecătorul ce
aparat a folosit, şi se va ajunge la anularea procesului-verbal.
Revenind la obligaţia agentului rutier de a completa datele
despre aparat, veţi constata că atunci când se prezintă cu procesul-verbal
completat pentru a vă cere să faceţi obiecţiuni, el deja a scris rubrica cu
descrierea faptei, în care a omis referirile la aparat.
Recomandare: menţionaţi în procesul-verbal că nu vi s-au
prezentat dovezile legale pentru cinemometrul-radar. Sau nu obiectaţi nimic
despre acest lucru, va fi atuul dvs. pe care îl veţi fructifica în instanţă.
Agentul substituit. Cea mai gravă greşeală pe care o comit
agenţii rutieri este că cel care te opreşte şi îţi aplică amenda nu este şi
acelaşi care te înregistrează cu radarul.
Articolul 21 al Legii nr. 2/2001, privind regimul juridic al
contravenţiilor, prevede că: „În cazul în care prin actul normativ de stabilire
şi sancţionare a contravenţiilor nu se prevede altfel, agentul constatator,
prin procesul-verbal de constatare, aplică şi sancţiunea".
Din interpretarea acestui text de lege, reiese obligaţia pentru
agentul constatator (operatorul radar) de a fi acelaşi care aplică şi
sancţiunea, prin proces-verbal. În practică, agentul care te trage pe dreapta
şi completează procesul-verbal, nu a constatat nimic, ci doar i s-a comunicat
prin staţia-radio o presupusă viteză de către un coleg care opera un radar
undeva în urmă. Procedura e profund ilegală. Norma de Metrologie Legala nr.
021-05 stipulează la articolul 4.2. ca "Măsurările şi înregistrările care
constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislaţiei rutiere în vigoare,
trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificaţi", precum şi la
articolul 4.4: "Măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot
constitui probe pentru aplicarea legislaţiei rutiere, dacă nu sunt respectate
cerinţele art. 4.1...4.3".
Substituirea agenţilor reprezintă prin urmare un caz de nulitate
absolută a procesului-verbal. O dată pentru că cel care a constatat
contravenţia ia de bun ce zice un coleg, şi a doua oară pentru că nu are
calitatea de "operator radar". În concluzie, puteţi menţiona aceste aspecte în
procesul-verbal.
Plângerea la instanţă. Vi s-a înmânat procesul-verbal, în care
scrie că puteţi să faceţi plângere împotriva lui, în termen de 15 zile, la
judecatoria de pe raza localităţii unde s-a comis fapta contravenţională. Chiar
dacă nu locuiţi în zonă, ci aţi fost amendat undeva în ţară , nu trebuie să
bateţi drumurile. Redactaţi plângerea în care menţionaţi datele dvs. de
identitate şi în care cereţi anularea procesului-verbal cu seria si numărul...
pe motiv că reţine o faptă neadevărată. Şi atât. Nu daţi niciun fel de detalii
referitoare la încălcările legii făcute de agentul rutier. Menţionaţi însă în
plângere, mare şi citeţ, că solicitaţi să vi se comunice toate înscrisurile
depuse ca probe în dosar de către Inspectoratul de Poliţie care va fi partea
dvs. adversă în proces. Trimiteţi plângerea, însoţită de o copie a
procesului-verbal atacat, prin Poştă (recomandată cu confirmare de primire). Şi
aşteptaţi să fiţi citat. Dacă Poliţia nu depune nimic, procesul-verbal se va
anula, iar sentinţa vă va fi comunicată. Daca va depune acte, le veţi primi
prin poştă, acasă. În caz că vi s-a ridicat permisul, veţi avea puţin de
alergat pentru recuperarea lui. Dar merită decât să staţi fără el trei luni.
Depuneţi plângerea personal la judecătorie şi luaţi un certificat de grefă cu
menţiunea că aţi contestat procesul-verbal seria şi numărul... Cu certificatul
vă prezentaţi la Inspectoratul Judeţean sau cel din Bucureşti, de unde vă
ridicaţi permisul, în posesia căruia veţi rămane cel puţin până când procesul
se va finaliza definitiv.
Ce probe depune poliţia. În cazul în care Poliţia prezintă probe,
aceasta va depune, de regulă, o fotografie sau câteva cu autoturismul
înregistrat, având în partea de jos trecute datele tehnice reţinute de radar.
Aici apar minunile. Dacă veţi constata că numărul de înmatriculare nu se poate
citi, aţi scăpat! Norma de Metrologie Legală nr. 021-05 prevede la articolul
3.5.1: "Înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
data şi ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate;
sensul de deplasare a autovehiculului; faptul că a fost efectuata autotestarea
(conform 3.2.6.); imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în
evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia". Unele fotografii au înaintea
cifrei de viteză trecută litera "T", despre care surse avizate din Poliţie
susţin că reprezintă "Test", adică aparatul îşi făcea autotestarea. Pentru a
combate acest lucru, puteţi cere în instanţă să se prezinte manualul
cinemometrului-radar utilizat, pentru a se demonstra semnificaţia reală a
literei.
O altă minune, frecvent întâlnită, o reprezintă apariţia în
imaginile depuse de Poliţie a mai multor autovehicule. Dacă vă aflaţi în
situaţia aceasta, aţi câştigat, deoarece Norma de Metrologie Legală prevede la
articolul 4.4: "Măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot
constitui probe pentru aplicarea legislaţiei rutiere dacă nu sunt respectate
cerinţele 4.1. ... 4.3. din prezenta normă, precum şi în următoarele cazuri:
dacă măsurările au fost efectuate în condiţii de ceaţă, ploaie, ninsoare sau
furtună; dacă cinemometrul este destinat numai utilizării în regim staţionar,
iar măsurările au fost efectuate cu cinemometrul în mişcare; dacă, în momentul
măsurării, în raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe
autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar în evidenţă". Orice
dubiu cu privire la condiţiile mai sus enumerate va fi în favoarea dvs.,
întrucât, e important de ştiut că un proces contravenţional se judecă în
privinţa probelor potrivit normelor de drept penale. Este stabilit de CEDO de
la Strasbourg în mai multe cauze ("Anghel contra Romaniei" - 2007 si "Ozturk
contra Germaniei" - 1984). Adică beneficiind de prezumţia de nevinovăţie şi de
principiul "in dubio pro reo" - orice dubiu se interpretează în favoarea
acuzatului.
Şanse mari de reuşită. În funcţie de probele depuse de Poliţie ,
vă puteţi construi strategia de apărare. Puteţi cere instanţei să solicite
Poliţiei să prezinte toate probele, de la înregistrarea video şi până la actele
despre aparatele radar şi cursurile de operatori radar urmate de agenţi,
inclusiv dovezi dacă radarul era omologat pentru înregistrări din mers sau în
regim staţionar. Cum fiecare caz are particularităţile lui, şansele de câştig
ţin de isteţimea fiecăruia şi de aprofundarea legii. Dacă nu vi s-a dat câştig
de cauză la judecătorie, nu vă impacientaţi, aveţi drept de recurs la instanţa
superioară în grad - tribunalul. Deci mai aveti o şansă. Important este că
aceste procese nu costă nimic, nu sunteţi obligat să vă prezentaţi la judecată,
dar vă dau dreptul să cereţi cheltuieli de judecată, în caz că aţi angajat un
avocat sau aţi efectuat deplasări, cazuri în care trebuie să depuneţi la dosar
copii după chitanţe.
Conform statisticilor pe ultimii ani, doar 1,5 - 2% din
procesele-verbale de contravenţie emise ajung să fie contestate în instanţă.
Peste o treime sunt câştigate de către şoferi, fapt ce demonstrează că Poliţia
are serioase probleme atunci când i se cere să facă dovada legalităţii
sancţiunilor aplicate.
