>
>
>
>Iata cateva lucruri interesante din istorie:
>De ce nu-si spalau farfuriile stramosii nostri, de ce se credea ca rosiile
>sunt otravitoare, de unde vine expresia "It's raining cats and dogs" .....
>
>Raspunsurile le gasiti mai jos.
>
>Igiena:
>Data viitoare cand va spalati pe maini si apa e un pic mai rece decat v-ati
>dori, comparati situatia cu modul in care se spalau englezii prin anul 1500.
>Nuntile aveau loc in general in luna iunie, pentru ca singura baie din an se
>facea in luna mai si in prima luna a verii viitorii soti inca miroseau
>acceptabil. Oricum, corpul era deja imbibat de "miresmele"transpiratiei si ca
>sa mascheze cat de cat mirosul neplacut, miresele purtau in brate un buchet de
>flori (de aici a ramas obiceiul buchetului purtat de mireasa!) ; "Cada" era,
>de fapt, un butoi mare, plin cu apa calda. Stapanul casei avea privilegiul de
>a se imbaia primul, in apa curata. In aceeasi apa urmau la spalat, rand pe
>rand, fiii si restul persoanelor de sex masculin din familie. Apoi venea
>randul femeilor si, la sfarsit, al copiilor, in ordinea descrescatoare a
>varstelor. In final, apaera atat de murdara, incat puteai pierde un bebelus
>prin ea. De atunci dateaza la britanici vorba "Nu arunca
pruncul odata cu apa in care te-ai spalat". Regina Elisabeta I a Angliei a
ramas celebra si prin urmatoarea declaratie, facuta cu mandrie: "Fie ca e
nevoie sau nu, eu o data la trei luni ma spal !"
>
>"Ploua cu pisici si caini":
>Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fara scanduri
>dedesubt.Acoperisul casei era singurul loc in care animalele se puteau
>adaposti de frig. Drept pentru care cainii, pisicile si alte vietati mai mici
>(soareci, gandaci etc.) se cuibareau in paiele care acopereau casa.. Cand
>ploua, paiele deveneau alunecoase si animalele cadeau uneori direct peste
>oameni.In acea perioada a aparut zicala "Ploua cu pisici si caini".Adapostirea
>animalelor in acoperis a fost si motivul pentru care s-a inventat baldachinul.
>Insecte sau diverse materii fecale puteau murdari asternutul la orice ora.
>Cineva a avut geniala idee de a intinde deasupra patului un cearsaf, pentru
>protectie...
>
>Pragul:
>Bogatasii isi faceau podeaua casei din dale de piatra, care deveneau
>alunecoase pe vreme umeda. Pentru marirea aderentei in timpul mersului, se
>presara prin casa pleava. Reimprospatate succesiv, straturile de pleava
>amestecata cu apa atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea usii de
>la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleava cu apa sa curga afara din
>casa. Problema a fost rezolvata prin inventarea pragului.
>
>Rosiile sunt otravitoare:
>Pe vremea aceea, in fiecare bucatarie exista un cazan metalic mare, atarnat
>deasupra focului, pentru gatit. Carnea era destul de rara, asa ca oamenii
>mancau mai mult fiertura de legume. In zeama ce ramanea de seara se adaugau a
>doua zi apa si legumele si tot asa. Astfel, o parte din mancare ajungea sa fie
>veche de saptamani. Cei mai instariti mancau din vase realizate dintr-un aliaj
>care continea si plumb, pentru ca acesta putea fi prelucrat mai usor.
>Alimentele acide dizolvau plumbul, care ajungea in organism si provoca
>otravirea sau chiar moartea. Din aceasta cauza, rosiile au fost considerate in
>urmatorii 350 de ani ca fiind otravitoare.
>
>Farfurii din coaja de paine:
>Saracii mancau din niste bucati de lemn scobite, care tineau loc de farfurii.
>Vasele se mai faceau si din paine foarte veche, din care se scotea miezul si
>care rezistau cateva mese bune. Ambele variante de "farfurii" nu erau spalate
>niciodata dupa folosire.. De aceea, se intampla des ca vasele sa faca
>viermi... Painea se impartea intre membrii familiei, in functie de statutul
>fiecaruia. Cei care munceau capatau coaja inferioara, din partea de jos a
>painii, restul familiei - partea din mijloc, mai mult miez - iar oaspetii
>primeau coaja superioara.
>
>Priveghiul:
>Pentru baut rachiu sau whisky erau folosite cesti din plumb. Combinatia
>alcool-plumb fiind atat de toxica incat ii scotea pe multi din uz pentru
>cateva zile. Chefliii gasiti intinsi pe marginea drumului erau considerati
>morti si pregatiti pentru inmormintare. Inainte insa de a fi ingropati li se
>mai dadea o sansa - erau asezati pe masa din bucatarie timp de cateva zile.
>Asteptind ca "mortul" sa-si revina - ceea ce se intampla de multe ori, rudele
>si prietenii mancau si beau in jurul mesei. Asa a aparut obiceiul
>priveghiului.
>
>Salvat de clopotel:
>Cei care din greseala erau ingropati de vii erau salvati de un
>clopotel.Teritoriul Angliei este locuit de multi, multi ani, asa ca, la
>inceputul secolului al XVI-lea, a inceput sa fie criza de locuri de veci.
>Solutia a fost scoaterea sicrielor mai vechi, depunerea osemintelor in niste
>depozite si refolosirea spatiului pentru un mort "proaspat". La deschiderea
>vechilor sicrie s-a constatat ca unul din 25 era zgariat de unghii pe
>interior.Dandu-si seama ca unii semeni de-ai lor au fost ingropati de vii,
>englezii au inventat un mecanism de salvare a celor ingropati de vii. De mana
>"mortului" era legata o sfoara, care, printr-o gaura in sicriu, era legata la
>un clopotel, montat langa mormant. Patrulele din cimitir supravegheau
>clopoteii. De aici vine vorba "saved by the bell"("salvat de clopotel").
>
>Regards,
>
>Dan Rugina
>
>
>
>
>
>--
>Irina Ghimbasanu
>http://images-team.ro/
>
>
