[info_upb] Procesul de la Bologna si invatamantul superior romanesc

Mon, 09 May 2005 05:01:34 -0700

Procesul de la Bologna si invatamantul superior romanesc
Procesul de la Bologna
- Spre Spatiul European al �nvatam�ntului Superior -

 Pe data de 19 iunie 1999, la un an dupa Declaratia de la Sorbona, Ministrii responsabili pentru �nvatam�ntul superior din 29 de tari ale Europei au semnat Declaratia de la Bologna, convenind asupra unor obiective comune importante pentru dezvoltarea coerenta si armonioasa �n domeniul �nvatam�ntului superior pentru anul 2010. Rom�nia a semnat Declaratia de la Bologna �n 1999, angaj�ndu-se astfel sa includa obiectivele stabilite �n prioritatile �nvatam�ntului superior rom�nesc.
 La urmatoarea conferinta a ministrilor educatiei ce a avut loc la Praga pe data de 19 mai 2001, numarul obiectivelor a crescut, iar statele semnatare au reafirmat obiectivul de a forma Spatiul European al �nvatam�ntului Superior p�na �n anul 2010.
 Pe data de 19 septembrie 2003, Ministrii responsabili pentru �nvatam�ntul superior din 33 de tari ale Europei s-au �nt�lnit la Berlin cu scopul de a analiza progresele obtinute �n domeniu si de a stabili prioritatile si noile obiective pentru anii urmatori cu scopul de a accelera formarea Spatiului european al �nvatam�ntului superior.
 Concluziile Consiliilor Europene de la Lisabona (2000) si Barcelona (2002), care au ca scop transformarea Europei �n cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila sa produca o crestere economica sustinuta si o mai mare coeziune sociala, constituie cadrul general al apelului la asigurarea unei cooperari mai apropiate �n contextul procesului de la Bologna.
 Spatiul European al �nvatam�ntului Superior (SEIS) va beneficia de sinergiile cu Spatiul European al Cercetarii, consolid�nd astfel o Europa bazata pe cunoastere. Scopul acestei actiuni este de a pastra bogatia culturala si diversitatea lingvistica a Europei, precum si de a educa potentialul de inovatie, de dezvoltare economica si sociala printr-o cooperare atotcuprinzatoare �ntre institutiile europene de �nvatam�nt superior.

Asigurarea calitatii
Calitatea �nvatam�ntului superior s-a dovedit a fi fundamentul formarii SEIS. Ministrii educatiei s-au angajat la Berlin sa sustina dezvoltarea �n continuare a sistemului de asigurare a calitatii la nivel institutional, national si european. S-a accentuat necesitatea de a elabora criterii mutual acceptate si metodologii de asigurare a calitatii.
De aceea, ei au cazut de acord ca p�na �n anul 2005 sistemele nationale de asigurare a calitatii sa includa:
- Definirea responsabilitatilor organelor si institutiilor implicate.
- Evaluarea programelor sau institutiilor, inclusiv evaluarea interna, analiza externa, participarea studentilor si publicarea rezultatelor.
- Un sistem de acreditare, certificare sau proceduri comparabile.
- Participarea internationala, cooperarea si organizarea retelelor.

Adoptarea unui sistem bazat pe doua cicluri
�n baza angajamentului ministrilor educatiei referitor la sistemul pe doua cicluri, s-a dat curs unei restructurari comprehensive a peisajului �nvatam�ntului superior european. Toate tarile semnatare s-au angajat sa �nceapa implementarea sistemului mentionat p�na cel t�rziu �n anul 2005.
Rom�nia a creat cadrul legislativ necesar restructurarii pe doua cicluri a �nvatam�ntului superior prin Legea 288/24.06.2004  privind organizarea studiilor universitare. Implementarea noii structuri se va face �ncep�nd cu anul universitar 2005-2006.

De asemenea, tarile membre au fost �ncurajate sa elaboreze un cadru al calificarilor comparabile si compatibile pentru sistemele de �nvatam�nt superior, care ar cauta sa descrie calificarile �n termeni de abilitati, pe nivele, conform rezultatelor procesului de �nvatare, competentelor si profilului. De asemenea, se prevede elaborarea unui cadru atotcuprinzator de calificari pentru SEIS.

Promovarea mobilitatii
Mobilitatea studentilor, a personalului academic si administrativ reprezinta baza pentru formarea SEIS. La Berlin s-a subliniat faptul ca cifrele ce caracterizeaza mobilitatea au crescut, de asemenea, si datorita sprijinului din partea programelor Uniunii Europene, si s-a convenit asupra �ntreprinderii masurilor necesare pentru cresterea calitatii si �mbunatatirea monitorizarii datelor statistice referitoare la mobilitatea studentilor.

Implementarea sistemului de credite
Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS) are un rol deosebit de important �n facilitarea mobilitatii studentilor si �n dezvoltarea curriculumului international. ECTS devine, pas cu pas, o baza generalizata pentru sistemele nationale de credite. Tendinta manifestata �n prezent implica extinderea sistemului ECTS de la transfer la acumulare, care sa fie aplicat consistent �n �ntreg spatiul european al �nvatam�ntului superior.

Recunoasterea diplomelor: Adoptarea unui sistem de diplome comparabile si bine definite
Toate tarile participante la Procesul Bologna trebuie sa ratifice Conventia de la Lisabona referitoare la recunoasterea diplomelor, autoritatile nationale competente ce fac parte din retelele ENIC si NARIC sa continue implementarea Conventiei.
La conferinta de la Berlin a fost stabilit ca obiectiv faptul ca �ncep�nd cu anul 2005 fiecare absolvent va primi suplimentul la diploma automat si fara plata. Acest document trebuie emis �ntr-o limba de circulatie europeana.

Promovarea dimensiunii europene �n �nvatam�ntul superior
Ca urmare a apelului formulat la Praga, continua sa se dezvolte modulele aditionale, cursurile si curriculumul cu continuturi, orientare si organizare europeana. Initiativele �ntreprinse de catre institutiile de �nvatam�nt superior din numeroase tari ale Europei au contribuit la mobilizarea resurselor academice si traditiilor culturale �n favoarea promovarii dezvoltarii programelor integrate de studii si de titluri comune la nivelul unu, doi si trei.
Se considera necesara includerea �n programele comune de calificare a unei perioade substantiale de studii peste hotare, precum si o prevedere adecvata pentru diversitatea lingvistica si procesul de �nvatare a limbilor, astfel �nc�t studentii sa poata obtine un potential deplin pentru competitivitatea pe piata muncii, identitatea si cetatenia europeana.
Legea 287/24.06.2004 privind consortiile universitare permite institutiilor de �nvatam�nt superior din Rom�nia asocierea pe baze voluntare �ntre universitati de stat sau private, urmarindu-se sporirea atractivitatii �nvatam�ntului superior din Rom�nia.

Promovarea caracterului atractiv al Spatiului European al �nvatam�ntului Superior
Caracterul atractiv si deschis al �nvatam�ntului superior european trebuie intensificat, confirm�ndu-se si disponibilitatea de a dezvolta programe de burse pentru studentii din tari terte. �n 2004 a fost lansat programul de mobilitati si cooperare �n �nvatam�ntul superior Erasmus Mundus, care promoveaza Uniunea Europeana ca un centru de excelenta �n educatie �n �ntreaga lume prin programe de master de �nalta calitate. Schimburile transnationale �n �nvatam�ntul superior trebuie gestionate �n baza calitatii si valorilor academice si s-a convenit sa activeze �ntr-un format comun �n acest sens. �n cazul existentei unor circumstante adecvate, un astfel de format trebuie sa includa partenerii sociali si economici.

Dimensiunea sociala
La Praga, �n 2001, ministrii europeni ai educatiei au accentuat dimensiunea sociala �n special �n relatie cu mobilitatea studentilor. Unul dintre scopurile generale ale �nvatam�ntului superior este cresterea coeziunii sociale si a echitatii. Acest scop ar trebui sa aiba un rol central �n crearea SEIS. �n acelasi timp, exista o nevoie bine definita pentru consultare si concertare �n cadrul SEIS �n ceea ce priveste tintele si scopurile politicii sociale pentru studenti.
�n 2004 �n Rom�nia au fost continuate masurile de sprijin pentru studenti, prin Legea burselor private 376/4.10.2004.

�nvatarea pe tot parcursul vietii
La Berlin s-a subliniat contributia importanta a �nvatam�ntului superior �n transformarea formarii continue �ntr-o realitate. S-au �ntreprins pasii pentru a alinia politicile nationale la realizarea acestui scop si institutiile de �nvatam�nt superior au fost �ncurajate sa extinda posibilitatile formarii continue si la nivelul �nvatam�ntului superior, inclusiv prin recunoasterea studiilor anterioare.
Mai mult, ministrii au cerut celor implicati �n domeniul elaborarii normelor de calificare pentru Spatiul european al �nvatam�ntului superior, sa prevada mai multe trasee flexibile de formare, oportunitati si tehnici de �nvatare si, de asemenea, sa foloseasca eficient creditele ECTS.

Spatiul European al �nvatam�ntului Superior si Spatiul European al Cercetarii - doi piloni ai societatii bazate pe cunoastere
Necesitatea de a promova legaturi mai str�nse �ntre SE�S si SEC �ntr-o Europa a cunoasterii si importanta cercetarii ca o parte integranta a �nvatam�ntului superior din Europa, implica completarea actualei structurari pe doua cicluri a �nvatam�ntului superior prin includerea nivelului doctoral ca al treilea ciclu al Procesului Bologna. Ministrii au �ncurajat cresterea mobilitatii la nivel doctoral si postdoctoral si intensificarea cooperarii �n sfera studiilor de doctorat si �n pregatirea tinerilor cercetatori.

Concluzii
�n vederea realizarii obiectivelor stabilite pentru anul 2010, este de asteptat sa se ia masuri de analiza a progreselor obtinute �n Procesul Bologna, furniz�ndu-se astfel informatii utile referitoare la evolutia procesului, oferind posibilitatea de a lua masurile necesare �ndeplinirii obiectivelor .
Ministrii Educatiei reuniti la Berlin �n 2003 au �nsarcinat Grupul de implementare Bologna (Bologna Follow-up Group) cu organizarea unui proces de analiza p�na la Summit-ul din 2005 de la Bergen si cu luarea unor masuri pentru pregatirea detaliata a rapoartelor referitoare la progresele si implementarea prioritatilor intermediare stabilite pentru urmatorii doi ani:
� Asigurarea calitatii;
� Structura pe doua cicluri;
� Recunoasterea titlurilor si a perioadelor de studii.
 

Documente europene:

Magna Charta Universitatum, 1988 (format PDF)

Declaratia de la SORBONA, 1997  (format PDF)
Declaratia de la BOLOGNA, 1999 (format PDF)
Declaratia de la PRAGA, 2001 (format PDF)
Declaratia de la BERLIN, 2003 (format PDF)

DE LA PRAGA LA BERLIN, Contributia UE  (format PDF)
DE LA BERLIN LA BERGEN, Contributia UE (format PDF)
Declaratia studentilor de la Goteborg, 2001 (format PDF)

COM(2003) 58 final, Comunicatul Comisiei Europene, Rolul Universitatilor �n Europa cunoasterii (format PDF)
Declaratia de la Graz, Forward from Berlin: The Role of Universities. To 2010 and Beyond (format PDF)
Recomandarea Consiliului (98/561/EC) privind cooperarea europeana �n domeniul asigurarii calitatii �n �nvatam�ntul superior  (format PDF)
ECTS Users� Guide 2004 (format PDF)

Sursa: http://www.edu.ro/proces_bologna.htm

Informatii suplimentare si raspunsuri



___________________________________________
[email protected] - grupul de discutii (maillist) al studentilor din Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti.


Yahoo! Groups Links

Raspunde prin e-mail lui