[info_upb] Sondaj EURO 26 - BCS

Tue, 14 Jun 2005 06:19:46 -0700



Atitudinea studentilor fată de cursurile universitare si fată de
profesorii din facultăti este una preponderent critică. Profesorii sunt
perceputi ca fiind bine pregătiti profesional, dar slab pregătiti pentru
provocările societătii universitare si foarte putin implicati în
activitătile organizatiilor studentesti. Cursurile universitare sunt utile
pentru pregătirea profesională, dar ajută prea putin la găsirea unui loc
pe piata fortei de muncă.
Trei sferturi din studenti apreciază competenta profesorilor lor.
Studentele au o părere mai bună decât studentii despre pregătirea
profesională a cadrelor lor didactice, la fel cum o au si studentii
săraci, din familii extinse, aflati la vârste tinere (sub 22 ani).
De faptul că studentia îi pregăteste pentru viitor sunt convinsi mai bine
de 72% din subiectii intervievati si în special cei proaspăt iesiți de pe
băncile liceului, cu un venit modest, proveniti din familii numeroase si
putin înstărite. Mai sceptici privind utilitatea studentiei pentru viată
sunt studentii vârstnici, bogati, singuri la părinti.
Aproape două treimi din studentii intervievati consideră că primesc
informatii relevante si complete pentru domeniul în care se pregătesc de
la cursurile universitare la care asistă. Relevanta acestor cursuri creste
mai ales în rândul studentilor tineri (sub 22 ani) si descreste odată cu
înaintarea în vârstă, ajungând ca doar jumătate din studentii trecuti de
30 ani să fie multumiti de calitatea cursurilor universitare. Utilitatea
cursurilor e mai des mentionată de studentii cu venituri reduse si de cei
proveniti din familii cu multi membri, descrescând la studentii ce apartin
unor familii înstărite si fără frati sau surori.
În schimb, utilitatea cursurilor în viata privată e mai des afirmată de
studentii trecuti de 25 ani, de fete, de cei proveniti din mediul rural
sau din familii sărace. Folosinta cursurilor universitare în viata
personală e contestată de studentii bogati.
Doar jumătate din studenti sunt încântati de ceea ce învată în facultate
si de meseria pe care si-au ales-o. Studentii vârstnici, din mediul rural
si cei săraci sunt cel mai putin entuziasmati de disciplinele învătate si
de modul cum sunt ele predate. Si tot ei sunt si cei mai critici fată de
sistemul inechitabil de notare si evaluare practicat în facultăti.
Interesul scăzut al profesorilor pentru activitătile extrascolare initiate
împreună cu studentii sau pentru implicarea în activitătile organizatiilor
studentesti este observat de aproape trei sferturi din subiectii
intervievati. Fetele, cei tineri si săraci au acuzat mai frecvent
neimplicarea profesorilor în problemele studentesti.
Relatia cu secretarele facultătilor e percepută în general ca
satisfăcătoare. Studentii au o relatie mai bună cu secretarele decât
studentele, la fel si cei proveniti din familii numeroase si cei cu un
venit modest, fată de cei singuri la părinti si relativ bogati.
Timpul liber este ocupat preponderent cu ascultarea muzicii (80% zilnic),
vizionarea programelor tv (aproape jumătate din studenti se uită în
fiecare zi la televizor), sportul si lecturile (aproape o treime zilnic).
Cu cât veniturile sunt mai reduse, cu atât timpul liber e ocupat cu
activităti recreative necostisitoare.
Cele mai puitn practicate ocupatii în timpul liber sunt activitătile de
voluntariat într-un ONG studentesc sau nestudentesc, restaurant, teatru
sau cinema. Aceste ultime activităti sunt mai des constatate la studentii
trecuti de 25 ani, cu venituri mari. Barurile, terasele si discotecile
sunt frecventate mai ales de bărbati, proveniti din mediul urban,
indiferent de venituri.
Mai bine de jumatate din subiectii intervievati cred că au obligatii fată
de orasul si fată de tara în care trăiesc. Iar aceste obligatii se referă
la practicarea cu profesionalism a meseriei în care se pregătesc, la
implicarea în viata socială, la cinste, la respect si la responsabilitatea
de a le face cunoscute în ce au ele mai frumos.
Atitudinea studentilor fată de stat este una puternic socialistă: statul
trebuie să le asigure burse, asistentă în orientarea profesională,
asistentă medicală si socială, locuinte, credite, oportunităti pentru
distractii, etc. Între 72% si 80% cred că statul are obligatii fată de ei.
Procentele scad la studentii vârstnici si bogati, dar nu în ponderi foarte
mari.
Mai mult de două treimi din studenti ar dori sa lucreze în domeniul in
care s-au pregătit si în localitatea de origini sau de studii. Un sfert
vor să plece din tară, în special cei trecuti de 25 ani, cu venituri
reduse si provenind din familii cu multi copii.
EURO 26-BCS



Raspunsuri pentru acest subiect:
http://www.infoupb.ro/forum/viewtopic.php?p=1012#1012



info_upb@yahoogroups.com - cel mai mare grup studentesc din Romania, peste 1500 de studenti de la toate facultatile din Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti.

http://www.infoupb.ro/forum/ - Forumul Studentilor din Politehnica


Yahoo! Groups Links

Raspunde prin e-mail lui