Comunicat de presă Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova și Biblioteca Națională a Republicii Moldova organizează conferința: Bizanț și ortodoxie susținută de directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, istoricul Petre Guran. Respondent: istoricul Emil Dragnev, de la Faculatea de Istorie și Filosofie a USM. Evenimentul va avea loc: luni, 14 martie, orele 11.00 în Sala Rectoratului USM și se înscrie în seria de conferințe publice organizate în cadrul Ateneului de cultură şi spiritualitate română „Moldova” și a Programului de Studii Avansate „Alexandru Sturdza”. Conferinţa va aborda valorea metaforică şi sensurile derivate cu care s-au îmbogăţit de-a lungul timpului cele două cuvinte. Ambii termeni s-au îndepărtat cosiderabil faţă de semnificaţia lor originală. Bizanţul a fost numele unui oraş antic şi a devenit numele unui imperiu milenar, şi chiar mai mult de atât al unei civilizaţii. Ortodoxie înseamnă pe greceşte dreaptă credinţă în raport cu un corpus originar de principii şi idei. Astfel termenul se aplică şi şcolilor filozofice care au cunoscut continuări ortodoxe şi deviaţii de la doctrina întemeietorului. Şi creştinismul a cunoscut o dezbatere doctrinală pluriseculară în cadrul căreia s-a definit o formulă ortodoxă. Adeziunea puterii imperiale constantinopolitane la această formulă doctrinară a dus la o legătură istorică profundă care a determinat cultural atât comunitatea creştină care a revendicat formula de credinţă ortodoxă cât şi puterea politică a Imperiului cu capitala la Constantinopol. Astfel Bizanţ şi Ortodoxie au devenit cvasi sinonime. După dispariţia Imperiului creştin cu capitala la Constantinopol, Ortodoxia a preluat încărcătura istorică a Bizanţului sub forma unei nostalgii difuze. Aceasta s-a întrupat pe rând în ecumenicitatea Patriarhiei constantinopolitane, în formula celei de a Treia Rome, în Rum Milet-ul otoman şi în definirea uneori polemică a unei Europe răsăritene şi ortodoxe. Între ciocnirea civilizaţiilor prognosticată de Huntington şi perspectiva integrării europene Bizanţul şi Ortodoxia nu au încetat să joace un rol politic. Dr. Petre Guran – născut la 5 Martie 1972, Bucureşti; doctor în istorie a civilizaţiilor (2003), cu o teză intitulată Sfinţenie regală şi putere universală în lumea ortodoxă, susţinută la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris; absolvent al Facultăţii de Stiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, studii de masterat şi doctorat la EHESS, Paris, şi la Universitatea Ludwig Maximilian din München; autor a peste 20 de studii de specialitate în franceză şi engleză dedicate antropologiei faptului religios şi istoriei intelectuale a formelor de putere în lumea bizantină, numeroase studii, articole şi recenzii în româna, pe teme de actualitate politică şi religioasă; coordonator şi editor al culegerii de studii L’empereur hagiographe. Culte des saints et monarchie byzantine et post-byzantine (Impăratul hagiograf. Cultul sfinţilor şi monarhia bizantină şi post-bizantină), New Europe College, 2001. Va asteptam, Ecaterina Dimancea-Dumbraveanu Institutul Cultural Roman "Mihai Eminescu" din Chisinau tel. 00373. 684. 59. 419 [email protected] www.icr.ro P Think before you print.
<<image002.jpg>>
_______________________________________________ Oberlist mailing list [email protected] https://lists.idash.org/cgi-bin/mailman/listinfo/oberlist
