ROM�NIA: PUERTO RICO Tom Gallagher, The New Statesman http://www.newstatesman.com/ , 6 septembrie 2004
Europa are propriul Puerto Rico: Rom�nia, stat care urmeaz� s� devin� membru al UE, dar care nu are o democra�ie potrivit� �i nici o economie de pia�� adecvat�. O colonie exploatat� de vecinii mai puternici �n toiul crizei din Kosovo, �n luna mai 1999, premierul britanic Tony Blair se �ndrepta spre Bucure�ti, capitala Rom�niei, pentru a cere sprijin autorit��ilor locale pentru interven�ia periculoas� a NATO �n Serbia. Primul-ministru britanic �i-a uimit consilierii prin anun�ul nea�teptat f�cut �n avion potrivit c�ruia va promite Rom�niei devansarea ader�rii la UE �n schimbul sprijinului acordat NATO. P�n� �n acel moment, aderarea Rom�niei la UE p�rea un vis �ndep�rtat. Mini�trii de externe ai principalelor state europene au considerat Rom�nia o �ar�-problem�, schilodit� �n permanen�� de o brutal� dictatur� comunist�. Nicolae Ceau�escu a fost executat �n 1989 chiar de agen�ii s�i, dar apoi ace�tia �i-au �mpar�it �ntre ei cele mai profitabile �ntreprinderi �i bunuri ale statului. Gesturile f�cute �n direc�ia democra�iei au fost deosebit de �ov�ielnice. Adio comunism, bun venit capitalism - dar cei mai agili �i mai ne�ndur�tori membri ai elitei de dinainte de 1989 continu� s� trag� sforile. Ion Iliescu, pre�edintele Rom�niei, tocmai fusese scos din func�ie pentru scurt timp �n momentul �n care Blair f�cea anun�ul pentru Rom�nia �i aderarea la UE. �n anul 2000, �n momentul �n care el a fost reales, �ara sa fusese invitat� s� demareze negocierile pentru a deveni membru cu drepturi depline �n UE. Bruxellesul a sperat c�, �n schimb, partidul de guvern�mant, PSD, se va transforma �ntr-o organiza�ie politic�, moderat� referitor la viziuni �i pofte (dorin�e). �ns� nu a avut loc o astfel de schimbare. �i continu� s� existe o asem�nare stranie �ntre PSD �i diferite partide din fosta Uniune Sovietic�, partide care au renun�at la ideologia comunist� dar s-au orientat c�tre o abordare de tip monopol a puterii �i a propriet��ilor. Administra�ia, al c�rei prim �el este s� serveasc� interesele partidului de guvern�m�nt, are serioase dificult��i �n �ndeplinirea prevederilor din planul de aderare la UE. P�n� �n aceast� lun�, c�nd Bruxellesul �i va �ndrepta din nou aten�ia asupra Rom�niei �i probabil va acorda ��rii statutul de economie de pia�� func�ional�, autorit��ile europene nu au reu�it s� g�seasc� �n Rom�nia suficiente dovezi ale capitalismului occidental. Conform unui raport elaborat de Parlamentul European, dat publicit��ii �n ianuarie, �n Rom�nia legile �i drepturile omului sunt frecvent �nc�lcate. Autoarea raportului, baroana Emma Nicholson, raportorul european pentru Rom�nia, a criticat corup�ia, h�r�uirea jurnali�tilor �i v�nzarea copiilor c�tre str�ini, ac�iuni care sunt coordonate de figuri politice de la nivel �nalt. Este, deci, greu de imaginat cum se vor putea �ndeplini criteriile cerute de UE, cum ar fi respectarea legilor, garantarea democra�iei �i alinierea la standardele �i provoc�rile Uniunii. Rom�nia se �ndreapt� spre calitatea de membru cu drepturi depline �n 2007. La fel ca �n 1999 �n problema Kosovo, problemele de securitate se pare c� sunt salvarea Rom�niei �i a ineficientei sale elite. Occidentul a privit cu aten�ie sporit� spre aceast� �ar� dup� atacurile de la 11 septembrie din SUA. Romania a oferit mai mult sprijin concret Marii Britanii �i Statelor Unite �n invazia �i ocuparea Irakului dec�t orice alt stat european. �n timp ce Grecia �i Turcia, vechi state membre ale NATO, adiacente Orientului Mijlociu, au refuzat s� se implice, acest regim a oferit bucuros o schimbare de imagine prin sprijinul acordat Marii Britanii �i SUA, �ntr-o regiune �n care acestea au pu�ini alia�i. Fran�a �i Germania au fost m�hnite �i �ngrozite de pactul mefistofelic al lui Blair cu George W. Bush, dar este vorba de dependen�a fa�� de rezervele de petrol ale Orientului Mijlociu: premierul rom�n Adrian N�stase nu a fost pedepsit pentru atlantismul extravagant. �n plus, pentru Fran�a, Italia �i Germania, Rom�nia reprezint� un important premiu economic pentru c� economiile acestor state stagneaz�. Reducerea barierelor tarifare, �n conformitate cu cerin�ele UE, au permis un aflux de importuri �n aceast� �ara cu 22 de milioane de consumatori. O parte dintre cele mai bune terenuri arabile din Europa au fost cump�rate aici la pre�uri de nimic (italienii de exemplu sunt foarte ocupa�i �n a cultiva gr�u �i porumb modificat genetic). Hypermarket-urile de tip Carrefour sau Selgros domin� pia�a cump�r�turilor. Pentru produc�torii rom�ni competi�ia este imposibil�. Este greu de crezut cum ar putea Rom�nia s� devin� o economie de pia�� func�ionala cu produse ieftine, dar bune. �n schimb se pare c� soarta acestei ��ri este asemenea celei a statului Puerto Rico � o colonie exploatat� de vecinii tip Goliat. �n trecut, �n anii '50, Rom�nia a fost pr�dat� de Uniunea Sovietic�, c�nd cea mai mare parte a bunurilor transportabile erau �nc�rcate �n vagoane �i duse c�tre Est. Spre deosebire de sovietici, UE ia, dar �i d�. Numero�i oficiali, printre care �i Jonathan Scheele, �eful delega�iei Comisiei Europene, se pare c� doresc ca Rom�nia s� aib� beneficii de pe urma ader�rii la UE. Se dore�te modernizarea infrastructurii �i a economiei astfel �nc�t s� devin� competitive cu cele ale statelor membre UE. Inten�ia este ca, prin alocarea unor fonduri de circa 6 miliarde de euro, s� se modernizeze infrastructura �i economia ��rii, astfel �nc�t Rom�nia s� poata intra �n competi�ie cu actualii membri ai UE �n domeniul economic. Dar alocarea fondurilor este de cele mai multe ori �n m�na politicienilor locali care domin� dezvoltarea regional� a agen�iilor �i sunt preocupa�i de profiturile personale. Unii sunt de p�rere c� direc�ionarea unei sume mari de bani pentru preg�tirea ��rii �n vederea ader�rii, av�nd �i clauza potrivit c�reia suma trebuie cheltuit� repede, este o stimulare uria�� a corup�iei. �ntr-adev�r, �n raportul realizat pe perioada iulie 2002 � iunie 2003 de catre Biroul European Anti-Frauda (OLAF), se specific� existen�a a 123 de dosare de investigare �n 13 state candidate, iar dintre acestea 49 se refer� la Rom�nia. OLAF nu a reu�it s�-i aduc� pe fraudatori �n fa�a justi�iei. Aceasta este o decizie ce apar�ine autorit��ilor legislative care sunt �n m�na guvernului. �n cea mai mare parte a ��rii, sistemul juridic este o mic� afacere de familie a PSD �i partidul a refuzat s� introduc� m�suri care s� elibereze sistemul juridic de interven�ia politicului. Acest lucru se pare c� este suficient pentru ca Bruxellesul s� amenin�e cu �ntreruperea negocierilor pentru aderarea la UE. �n definitiv, este vorba de siguran�a str�zilor noastre, dac� de exemplu un judec�tor corupt poate elibera un �nalt oficial implicat �n acordarea unor pa�apoarte pentru femei, care apoi sunt trimise �n Occident s� activeze �n industria sexului. Acum, mul�umita puternicului lobby realizat de premierul N�stase la Bruxelles, Rom�nia nu este tras� la r�spundere de abordarea cosmetic� �n reforma unui domeniu at�t de vital. �n schimb, anumi�i oficiali europeni �i spun c� o transformare la standarde europene poate avea loc prin ignorarea guvernului. Cuvantul magic este twinning: oficialii rom�ni merg la departamentele de justi�ie �i la tribunalele din statele europene, unde fac practic� �i �nva��, iar apoi revin �n Rom�nia pentru a pune �n practic� ce au �nv��at. Consultan�ii civili �i func�ionarii sunt sprijini�i de europeni pentru a lucra �n institu�ii asemenea Ministerului Justi�iei din Rom�nia. La inceputul anului 2002 existau nu mai pu�in de 503 proiecte mixte �n cele 13 state candidate. �n 2003, Curtea Europeana de Audit a realizat o evaluare a programelor mixte �i a ajuns la concluzia c� acestea au realizat un progres insuficient �n implementarea legilor �i reglementarilor UE. Aderarea rapida la UE prin actualele mecanisme era destinat�, de fapt, ��rilor puternic industrializate, cu un sector al serviciilor foarte mare �i dezvoltat. Rom�nia are cel mai redus sector al serviciilor �i cel mai ridicat procent al for�ei de munc� implicat �n agricultur� (46%) dintre toate statele candidate. Ar fi fost mult mai bine dac� UE s-ar fi concentrat asupra reform�rii de la baz� a departamentelor guvernamentale �i a agen�iilor cu ajutorul profesioni�tilor, care au fost elimina�i for�at pentru c� au refuzat s� adopte standardele PSD �n via�a public�. Rom�nia este exemplul clasic al abord�rii napoleonice a politicii externe de c�tre Blair. El lanseaz� o politic� �ndraznea�� �i refuz� experien�a acceptat�, iar apoi aten�ia sa se orienteaz� c�tre alte probleme �i metoda (tactica) se clarific�. �n fa�a privirii fixe, dar satisf�cute a agen�ilor �mputernici�i ai UE, liderii opozi�iei din Rom�nia sunt h�r�ui�i �i se tem c� alegerile din Rom�nia din luna noiembrie vor fi m�sluite. Pentru PSD, miza este foarte mare: companii fantom� au fost deja aranjate pentru a lua comisioanele intermediarilor, milioane de euro ce urmeaza a fi canalizate c�tre Rom�nia dup� 2005. S-a discutat aprins pe tema implicarii puternice a UE �n problemele interne ale ��rii, implicare ce ar duce la consolidarea fragilei democra�ii. Este posibil ca Rom�nia s� confirme �ns� aceast� axiom� gre�it� a timpurilor noastre. Traducere si adaptare AIM =============== Bogdan I. Stanciu http://ro.altermedia.info ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> Make a clean sweep of pop-up ads. Yahoo! Companion Toolbar. Now with Pop-Up Blocker. Get it for free! http://us.click.yahoo.com/L5YrjA/eSIIAA/yQLSAA/DXOolB/TM --------------------------------------------------------------------~-> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
