23 Septembrie, 2004 - Published 11:26 GMT

Ana Maria Bota
Corespondent BBC la Bruxelles
România a încheiat încă două capitole de aderare la UE
România face joi un pas important spre finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea 
Europeană, încheind provizoriu încă două capitole din cele 30 aflate în discuție- 
serviciile și politica regională.

Ramân încă în suspensie capitolele cele mai dificile - concurența, mediul înconjurător 
și, mai ales, justiția și afacerile interne. 

Toamna alegerilor

Guvernul român încearcă să accelereze ritmul negocierilor, în speranța că va reuși să 
le încheie chiar înainte de alegeri. 

Capitolul de politică regională este unul dintre cele mai importante din punct de 
vedere financiar. 

În prezent, o treime din bugetul anual de 100 de miliarde de euro al Uniunii Europene 
e locat susținerii regiunilor sărace, infrastructurii și transportului, iar procentul 
tinde să crească și mai mult pe viitor. 

Pentru primii trei ani de după aderare, României i-au fost deja aproape șase miliarde 
de euro, o sumă care nu se va schimba, indiferent de negocierile între țările membre 
privind următorul buget comunitar. 

Finanțarea

Sunt bani mulți, dar nu atât de mulți cât au primit în trecut Grecia, Irlanda, Spania 
și Portugalia, sau cele zece țări care au aderat în mai. 

Spre comparație, acestora li s-au alocat 22 de miliarde de euro pentru 75 de milioane 
de locuitori, adica 293 de euro pe cap de locuitor pentru primii trei ani de după 
aderare. 

Or, în perioada 2004-2007, românii vor primi pe cap de locuitor doar 260 de euro.

Explicația este că subvențiile regionale nu pot depăși echivalentul a 4% din produsul 
intern brut al unei țări membre, în ideea că o țară săracă nu poate absorbi 
dintr-odată așa de mulți bani. 

În plus, autoritățile romane trebuie și ele să cofinanțeze proiectele de dezvoltare 
regională, deci să contribuie cu pâna la 25% din suma totală. 

De aceea, e greu ca o țară să atingă plafonul maxim de utilizare a fondurilor 
regionale, și foarte mult va depinde de organizarea beneficiarilor locali, de la care 
trebuie să pornească inițiativele - precum județele și consiliile locale, agențiile de 
dezvoltare regională, camerele de comerț sau organizații non-guvernamentale. 

În Polonia, de exemplu, unele județe și-au triplat numărul de angajați specializați în 
afaceri europene, pentru a evita pierderea acestor fonduri din cauza ineficienței și 
corupției, așa cum s-a întâmplat, odinioară, după aderarea Greciei la Uniunea 
Europeana. 

Despăgubiri pentru investitori

Celălalt capitol închis joi, privind libera circulație a serviciilor, prevede și el 
schimbări de care vor beneficia oamenii de rând - până în 2012, societățile de valori 
mobiliare trebuie sa înființeze un fond de despăgubire a investitorilor, pentru a 
evita repetarea scandalurilor precum Caritas sau FNI.

În același timp, România continuă sa negocieze joi la capitolul de mediu, unde 
adaptările la legislația și practica europeană sunt cele mai costisitoare. 

Concurența-un capitol sensibil

Ramâne încă în discuție și capitolul delicat al concurenței, unde Comisia Europeană a 
cerut recent, printr-o scrisoare adresată autorităților de la București, să alinieze 
ajutoarele de stat la cerințele comunitare. 

E vorba, mai ales, de subvențiile acordate Sidex și altor companii siderurgice, de 
facilitățile acordate televiziunii Antena 1, precum și regiunilor defavorizate cum ar 
fi Valea Jiului. 

Negocierile s-ar putea prelungi până la ultima clipă, ca și în capitolul privind 
justiția și afacerile interne, unde Uniunea Europeană dorește garanții mai clare 
pentru independența magistraților.

Întârzierile vor fi penalizate

În pofida dificultăților, diplomații europeni merg pe premisa că negocierile cu 
România se vor încheia totuși până în noiembrie. 

“La ce schimbări ne mai putem aștepta în România din noiembrie până în februarie, 
într-o perioadă post-electorală?”- se întreba, retoric, un oficial.

Uniunea Europeană nu dorește, pe de altă parte, să amâne prea mult semnarea tratatului 
comun de aderare cu Bulgaria, dat fiind că și bulgarii vor avea alegeri generale anul 
viitor. 

E un punct de vedere pragmatic-declara un oficial. 

“Prin clauza de monitorizare întărită, care permite amânarea cu un an a aderării unei 
țări care nu-și îndeplinește promisiunile, putem acum face- după încheierea 
negocierilor- ceea ce puteam face înainte doar în timpul negocierilor, deci putem 
strânge la menghină orice guvern se afla la putere în România sau Bulgaria.” 

De aceea- încheia același oficial- nu e nevoie să facem nici o decuplare între România 
și Bulgaria.

Ea va putea avea loc la sfârșitul anului 2005, dacă rapoartele de monitorizare ale 
Comisiei Europene dovedesc că una dintre țări întârzie prea mult cu aplicarea 
angajamentelor luate. 




Unirea face Puterea.
                                
---------------------------------
Do you Yahoo!?
Yahoo! Mail – CNET Editors' Choice 2004.  Tell them what you think. a

[Non-text portions of this message have been removed]



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
$9.95 domain names from Yahoo!. Register anything.
http://us.click.yahoo.com/J8kdrA/y20IAA/yQLSAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 

Raspunde prin e-mail lui