Deci acolo ai invatat mataluta sa scrii asa "corect" in Limba lui 
Eminescu?Ce penibil suna mesajele culturale transmise de agramati!
Dorin

--- In [EMAIL PROTECTED], "Vasile Bouleanu" 
<[EMAIL PROTECTED]> wrote:
> In data de 21 septembrie 2004 a avut loc la Academia Romana, in 
> amfiteatrul "Heliade Radulescu", un simpozion cu tema "250 de ani 
de 
> la deschiderea primelor scoli sistematice romanesti",  simpozion in 
> cadrul careia si PSS Virgil Bercea a tinut un discurs in care a 
> facut o prezentare a Scolilor Blajului, evolutia acestora si a 
> modului in care, de la Blaj, scoala romaneasca s-a raspandit in 
> principatele romane. A continuat vorbind despre Scoala Ardeleana si 
> despre rolul ei in cultura romaneasca, despre corifeii Scolii 
> Ardelene, despre Biblia de la Blaj dar si despre martirii Bisericii 
> Unite din sec. XX. 
> 
> Acum, prin bunavointa Preasfintiei Sale, va pun la dispozitie 
> intregul material prezentat in cadrul acelui simpozion, material 
> 
> 
> Aniversarea a 250 de ani
> 
> de la deschiderea Scolilor de la Blaj
> 
>  
> 
>  
> 
>  
> 
>  
> 
> Inalt Preasfintia Voastre,
> 
> Domnule Presedinte,
> 
> Domnule Ministru,
> 
> Domnilor academicieni,
> 
> Doamnelor, Domnilor
> 
>  
> 
>  
> 
>                         O aniversare este un moment de bucurie, un 
> moment de bilant, un moment de multumire: 
> 
> - ne bucuram pentru ceea ce Blajul prin Biserica Romana Unita cu 
> Roma, Greco-Catolica si Scolile întemeiate la confluenta Tarnavelor 
> si a vremurilor a realizat prin timp pentru cultura si 
> spiritualitatea poporului roman. Bucurie nevinovata si 
binecuvantata 
> pentru ca pe „pamantul sfant al Blajului" au scris cu litere de 
> sange un Sincai, un Samuil Micu, un Petru Maior dar si un Vasile 
> Aftenie, un Ioan Suciu sau un Alexandru Todea. Primii au avut 
> ragazul sa alcatuiasca teorii, sa întemeieze scoli sau sa traduca 
> biblii spre folosul tuturor romanilor iar altii au avut taria 
> martiriului prin temnite si gulaguri romanesti spre trainicia 
> demnitatii si a libertatii aceluiasi popor.  
> 
> - la ceas aniversar, putem face un bilant al învataceilor si al 
> dascalilor care s-au perindat prin aceste Scoli, respectiv a 
> realizarilor pe care acesti elevi si profesori le-au daruit tarii, 
> natiunii si lumii. Chiar daca prin colbul vremii memoria oboseste, 
> prin tomuri, documente si arhive istoria nu uita pe marii barbati 
ai 
> neamului care si-au tocit coatele si si-au ascutit inteligentele pe 
> bancile scartaitoare sau prin biblioteci cu bolti arcuite ale unui 
> Blaj legendare de acum. 
> 
> - si, tot la aniversarea Scolilor, trebuie sa multumim întai de 
> toate Domnului care a binecuvantat aceste locuri cu atatea daruri, 
> sa multumim acestor truditori într-ale cartii care au creat 
> perspectivele Scolilor si sa multumim celor de astazi care mai stiu 
> sa se adape înca de la „fantanile darurilor"cum le-a numit 
> fondatorul, episcopul Petru Pavel Aron. 
> 
>  
> 
> 1754 ramane pentru noi romanii, marele început - „de aici a rasarit 
> soarele romanilor" afirma Ion Eliade Radulescu în 1848 în fata 
> Catedralei si a Scolilor din Blaj; 1754 este marele început al 
> dezvoltarii culturii romanesti. Introspectiile filosofico-istorico-
> literare ale lui Varlaam, Dosoftei, Nicolae Milescu sau Antim 
> Ivireanul facute cu un secol înainte, confirma valoarea Scolilor 
> Blajului pentru cultura si spiritualitatea noastra. Nimeni si 
> niciodata nu va putea suficient de mult elogia si cinsti acest 
> început la Blaj si pe deschizîtorul „Scoalelor", episcopul Petru 
> Pavel Aron.
> 
>  
> 
> Lui Inochentie Micu-Klein i se datoreaza întemeierea institutiilor 
> culturale ale Blajului, în sensul concret si material. In aceste 
> institutii se vor regasi, dupa ani îndelungi de însusire a unor 
> cunostinte înalte în mari universitati europene de traditie, oameni 
> ca Grigore Maior, Silvestru Caliani, Atanasie Rednic, Gherontie 
> Cotorea, Gheorghe Sincai pe care, curand îi va chema destinul 
> misionar al dascaliei romanesti de obste. Imaginea Maicii Roma, 
> revelatia originii noastre din puternica ginta latina, constiinta 
> latinitatii limbii si a continuitatii de drept istoric a romanilor 
> pe teritoriul pe care îl populeaza au devenit bunuri personale ale 
> unor ardeleni proveniti din poporul de rand, multi dintre ei fii de 
> iobagi. Cu un secol în amonte, aceste cunostinte erau accesibile 
> doar unor Principi luminati ca Petru Cercel si Dimitrie Cantemir, 
> sau marilor boieri-cronicari ca Grigore Ureche, Miron Costin sau 
> Constantin Cntacuzino.  Temelia ontologica a istoriei romanilor a 
> fost, este si va fi, atasamentul înflacarat fata de limba lor, 
> coboratoare din latina Romei. Marele istoric postrenascentist 
> Antonio Bonfini scria, scrutand trecutul îndepartat al romanilor, 
ca 
> acestia  "nu se lupta atat pentru viata, cat mai ales pentru 
> salvarea limbii". Iar, Timotei Cipariu afirma: „poporul roman a 
> tinut totdeauna mai mult la limba si istoria sa decat la viata…". 
> 
>  
> 
> Daca vom înlatura ceata vremii, nu este greu sa refacem scena 
acelei 
> toamne de neuitat, cand pruncii romanilor au nazuit din satele lor 
> sarace spre o cetate de lumina, proaspat aprinsa la confluenta 
> Tarnavelor,  asezata în centrul aproape geometric al lumii 
> romanesti, spre Blaj. Neuitatul episcop Petru Pavel Aron a deschis 
> atunci, dintr-o data, trei scoli cu tot atatea trepte de 
învatatura. 
> Una a fost „scoala de obste", în care copiii învatau, dupa o 
> traditie veche, scrisul, cititul si cunostintele religioase de 
baza, 
> toate în limba romana. O putem numi cu termenul actual de scoala 
> primara.  A doua treapta, cu caracter de gimnaziu, se numea "scoala 
> latineasca", în concordanta cu întreaga pedagogie a Europei aflate 
> înca în imperiul limbii latine, pentru noi limba stramosilor. Cu 
> toate acestea, elevii gimnaziului erau obligati sa urmeze si 
> cursurile "scolii romanesti" sau primare, pana la însusirea optima 
a 
> limbii romane literare din vremea aceea. A treia treapta a fost 
> deschisa ca liceu teologic superior, din care în deceniile 
urmatoare 
> se va dezvolta, treptat, facultatea teologica de la Blaj. Nu este 
> greu de vazut în aceasta structurare o constructie pedagogica 
> aproape perfecta, care asigura succesiunea promotiilor de învatacei 
> în flux constant, spre treapta superioara de studiu a vremii.
> 
>  
> 
> Evolutia în timp a acestei structuri de început s-a datorat urcarii 
> în scaunul vladicesc de la Blaj a episcopului Grigorie Maior care a 
> reorganizat învatamantul teologic la nivel superior, apoi lui Ioan 
> Lemeni care a ridicat studiile de teologie si filosofie la rang 
> universitar, mai apoi sub Alexandru Sterca Sulutiu scoala secundara 
> s-a transformat în liceu cu 8 clase pentru ca sub Vasile Suciu, 
> Blajul sa devina un adevarat oras al scolarilor.
> 
>  
> 
> Este impresionant sa urmaresti itinerariile copiilor de tarani 
> veniti din toate colturile tarii sa ia lumina de la Blaj, în 
vremuri 
> cand un drum din Chioar, Maramures sau Salaj dura zile obositoare 
în 
> sir. S-au creat si s-au batatorit astfel drumuri cu un dublu sens, 
> spre si dinspre Blaj, pe sleaul carora veneau taranusi încaltati în 
> opinci si se întorceau, dupa ani de studii, carturari iubitori de 
> limba, de cultura si de neam.
> 
>  
> 
> Din Scolile Blajului si prin ele s-au ridicat si afirmat marii 
> creatori ai Scolii Ardelene, un Samuil Micu, cel care a dat tuturor 
> romanilor Biblia de la 1795, un scriitor de „cronici" si „aspru 
> muncitor fanatic" (N. Iorga) precum Gheorghe Sincai sau un genial 
> propagator de idei nationale ca Petru Maior. Un flux al pioseniei 
si 
> dragostei de neam a facut ca o generatie dupa alta de absolventi ai 
> marilor universitati europene, Roma, Viena, Paris sa revina la 
> modestele catedre din Blaj, încarcati cu cunostinte cum nu se mai 
> cunoscusera la romani. „Faclia aprinsa la Blaj, …, nu se va stinge 
> vreodata. Episcopul Inochentie Micu n-a trecut-o numai în mainile 
> vrednicului sau urmas, Petru Pavel Aron; el a încredintat-o sutelor 
> si miilor de tineri ardeleni care au învatat de-atunci în Scoalele 
> Blajului" spune Mircea Eliade. 
> 
>  
> 
> Faclia aprinsa la Blaj a fost purtata de un Gheorghe Lazar la 
> Bucuresti unde a deschis prima scoala romaneasca; de un Ion 
> Maiorescu care a plecat la Craiova sa raspandeasca lumina primita 
în 
> Blajul greco-catolic; primul sentiment de traire national 
romaneasca 
> la Cernauti l-a implementat Aron Pumnul, dascalul de romana al lui 
> Eminescu, plecat tot de pe bancile Scolilor din Blajul. „Limba, 
> literatura si cultura romaneasca moderna poarta pecetea faurita la 
> Blaj – cu cate lacrimi, cu cat sange si cu cat geniu o stie numai 
> istoricul care si-a închinat viata cercetand aceasta epoca eroica" 
> conchide Mircea Eliade.
> 
>  
> 
> Prin Scolile deschise de Biserica Unita la Blaj, prin 
> aceste „fantani ale darurilor, … a tuturor de toata varsta", cum le 
> chema Petru Pavel Aron, romanii au pus un picior în Europa 
luminilor 
> care putem spune a prefigurat Europa popoarelor unite de astazi.
> 
> Sincopa de aproape 50 de ani prin care a trecut Blajul nu a reusit 
> sa nimiceasca marile idealuri, în ciuda atator forte potrivnice, 
iar 
> speranta în adevarul si dreptatea cauzei se confirma „într-o noua 
> primavara" cum spune Sfantul Parinte Papa Ioan Paul al II-lea, 
chiar 
> daca aceasta primavara este înca destul de capricioasa, spunem noi. 
> Primavara Bisericii Greco-Catolice si a Scolilor Blajului tine de 
> speranta în lucrarea proniei lui Dumnezeu care este si primul si 
> ultimul care ocroteste si iubeste cu adevarat Blajul.
> 
> Multumesc Academiei Romane, presedintelui ei, Domnului Profesor 
> Eugen Simion ca a promovat aceasta Sesiune Solemna pentru a 
aniversa 
> cei 250 de ani de la Deschiderea primelor Scoli sistematice la Blaj.
> 
>  
> 
> 21. IX. 2004
> 
>                                                                     
 
>     + Virgil Bercea



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
$9.95 domain names from Yahoo!. Register anything.
http://us.click.yahoo.com/J8kdrA/y20IAA/yQLSAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 



Raspunde prin e-mail lui