Chiar daca isi doresc altceva, cei mai multi dintre cetateni se refugiaza in traditionalism si se tem de incertitudine
http://www.evenimentulzilei.ro/social/?news_id=174529 Un studiu dat publicitatii de Institutul pentru Politici Publice si Institutul Gallup vorbea, cu un an in urma, despre "intoleranta, discriminare si autoritarism in opinia publica", despre rezistenta romanilor la schimbare si un conservatorism motivat mai degraba de teama de nou decit de principii traditionale. Acum, romanii viseaza schimbarea si sint pusi inca o data in situatia de a se adapta acesteia. Unul dintre cele mai puternice simboluri ale modernismului autohton - dorinta de schimbare - a animat ultimii 15 ani, transformindu-i intr-o cursa, sistematic frustrata, dupa un "altceva" radical diferit de variantele diverselor momente. Schimbarea promisa de revolutia din decembrie a fost umbrita de banuielile de continuitate in neocomunism, fortele angajate in 1996 au dovedit a nu avea putere reala pentru schimbare. Prin urmare, asteptarile celor care nu si-au pierdut speranta pun inca si mai multa responsabilitate pe umerii celor care doresc sa foloseasca acum puterea acestui important simbol. Un sondaj Gallup, comandat de Societatea Academica din Romania (SAR), dat publicitatii inaintea alegerilor, arata ca oamenii sint gata sa renunte la diverse tipuri de "continuitate", dorindu-si cu adevarat schimbarea, in special schimbarea politica, fapt confirmat si de alegerile din decembrie. Un drum nou aduce insa altele asemenea, pe care multi sint tentati sa le treaca cu vederea, sperind ca diferentele nu vor fi atit de mari sau ca vor reusi sa se adapteze "din mers", odata procedura inceputa. Altii ramin sceptici si rezervati, respingind deschiderea in favoarea conservatorismului, altfel spus prefera o "capcana a timpului", care ii tine inca prizonieri intre trecut si viitor. Riscurile schimbarii Sociologii sint mai tentati sa creada ca cei 15 ani de modernism nu au adus marea schimbare, ci mai degraba o transformare lenta, influentata atit de "codul genetic" cultural national, cit si de mediul socio-economic, pentru majoritatea romanilor mai degraba ostil. Dincolo de schimbarea politica, deziderat a carui componenta emotionala ar putea abate atentia de la starea de fapt, schimbarile profunde, acele transformari pe care toti par sa si le doreasca, implica in primul rind o normalizare a situatiei economice generale. Institutional si tehnologic, societatea romaneasca a depasit faza de traditionalism, sint de parere sociologii, si oscileaza intre orientari moderne si postmoderne, in timp ce traditionalismul se mentine doar in sfera valorilor sociale. Aversiunea fata de risc si credinta in puterea religiei, chiar temperate cu o atitudine de respingere a fatalismului, constituie astfel de reflexe. Multi inca nu-si pot face planuri pe termen lung, nu isi pot asuma riscuri, mai ales riscuri financiare, cred in dezvoltarea tehnologiei, insa sint putini cei care au acces satisfacator la ea. Potrivit unui studiu realizat la finele anului trecut, 62% din romani prefera obisnuinta in fata noului, iar 68% afirma ca, in viata, omul e bine sa se calauzeasca dupa obisnuinta. Ierarhiile stricte si puterea absoluta a obiceiurilor provenite din societatea traditionala, respingerea explicita a "drumurilor noi" in favoarea "cailor batute" nu sint altceva decit modalitati simple de reducere a incertitudinii, spun sociologii, prin eliminarea preventiva a explicatiilor alternative. Disponibilitatea reala pentru schimbare ramine apanajul mediului urban, care realmente are mai multa educatie si este format din indivizi in mod semnificativ mai tineri, cu alte cuvinte este constituit din oameni care au mai multe posibilitati de a intra in contact cu lumea vestica. Inca restanti la lectiile Europei Romania se pastreaza inca foarte conservatoare, mai ales cind vine vorba despre anumite idei occidentale, precum diversitatea optiunilor sexuale, valorile societatii de consum, sau retineri mai vechi, cum ar fi atitudinea rezervata fata de rromi. "Tot ce este nou poate sa ne para amenintator. De altfel, este de presupus ca dupa aderarea la UE va creste numarul celor care se vor declara eurosceptici. Romanii asteapta mult de la aceasta integrare, dar nimeni nu-si pune problema responsabilitatilor pe care aceasta le presupune", declara istoricul Adrian Cioroianu. Tineretul, agent al schimbarii Alexandru Popa, presedintele Comisiei pentru Manageri Publici, presedintele Agentiei Romane pentru Investitii Straine, fost consilier pe probleme economice al primului-ministru, sustine ca o "schimbare a mentalitatilor, o reforma sociala poate fi realizata doar prin diminuarea fenomenului de "exod al creierelor"". Tinerii care sint "agentii schimbarii sectorului public" vor fi cei care prin "pragmatismul specific o sa produca o veritabila schimbare de mentalitate pe plan social". "Sondajele de opinie realizate in rindul studentilor au aratat ca acestia considera plecarea definitiva din tara ca o solutie doar in lipsa existentei unei alternative in tara. Tinerii dovedesc suficient pragmatism in evaluarea oportunitatilor profesionale, tot ce asteapta este o contraoferta valoroasa", declara Alexandru Popa. In contextul unei oferte salariale avantajoase, tinerele "creiere" pregatite la standarde europene vor putea produce o schimbare coerenta extrem de constructiva pentru intreaga societate romaneasca. Perceputa ca o accelerare a timpului Perceputa in functie de experientele anterioare, de avantaje sau dezavantaje, de catre oameni, schimbarea este resimtita ca o "intensificare si o accelerare a timpului". Sociologul Liviu Chelcea afirma ca "multi oameni din Romania traiesc intr-o lipsa cronica de timp, alearga intre mai multe servicii si uneori intre mai multe gospodarii (cea a parintilor sau cea de la tara). Schimbarea este traita ca o sursa de incertitudine si de absenta a posibilitatii de a face planuri pe termen lung. Instabilitatea legislativa, practicile birocratice, dar si lipsa resurselor financiare forteaza pe multi oameni sa-si planifice viitorul pe termen scurt, mai degraba, decit sa isi elaboreze proiecte de crestere de lunga durata", declara Liviu Chelcea. Specialistul spune ca nu ar exista mari diferente intre mentalitatile oamenilor din mediul rural fata de cei care locuiesc in urbe. Schimbarea este privita drept ceva benefic, un pas inainte, existind "suficient spirit antreprenorial in mediul rural". Traditionalismul si modernismul, doua stereotipii! Despre cele doua "tari", cea rurala si cea urbana, sociologul mentioneaza ca "imaginea larg impartasita este stereotipa si gresita. Populatia rurala ar fi, potrivit multor analisti politici, "traditionalista", cu aversiune fata de risc si schimbare, incapabila de a intelege economia de piata si asteptind la nesfirsit asistenta statului. Populatia urbana este "moderna", dornica de schimbare, orientata catre piata si schimb si dornica de integrare in structuri internationale. Astfel de imagini sint simpliste, in sensul ca exista multe nuante intermediare si contraexemple in fiecare grup. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate sint din mediul rural si ne dam seama ca presupusul conservatorism rural este mai degraba rezultatul lipsei de oportunitati economice din lumea satului si al vulnerabilitatii acestei populatii in fata multor politicieni corupti de la nivelul local", conchide specialistul. Adaptare pentru conservarea specificului Este Romania capabila de schimbare? Cit de capabili sintem de schimbare? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi urmarit pe doua niveluri, potrivit sociologului Liviu Chelcea. "Pe de-o parte, exista schimbarea venita din interiorul comunitatii, ca urmare a unor probleme demografice, economice sau morale. Pe de alta parte, exista schimbari provocate din exteriorul comunitatii, datorita presiunilor venite din partea statului, centrelor de putere economica sau ale altor grupuri umane. Schimbarea nu trebuie privita ca o valoare in sine, este utila in masura in care aduce beneficii si permite conservarea modului de viata existent". "In antropologia evolutiei exista o lege - legea lui Rommer - care spune ca organismele biologice se schimba si se adapteaza nu pentru a beneficia de oportunitati noi, ci pentru a-si conserva specificul de viata in fata unor schimbari venite din exterior. De multe ori, schimbarile induse extern (nu din afara Romaniei, ci din afara comunitatii) provoaca si accentueaza reactii de suspiciune, resentiment si evitarea unor reglementari percepute ca nedrepte. Antropologii care au lucrat in proiecte de dezvoltare comunitara insista ca proiectele de imbunatatire a vietii localnicilor sint de succes in masura in care nu incearca sa schimbe radical institutiile locale sau modalitatea locala de subzistenta". Variante hibride Liviu Chelcea considera ca adaptarea la schimbare este perceputa de populatie in functie de cit de bine sintem situati pe "scala inegalitatilor sociale". "Pentru devalizatorii Bancorex, FNI sau ai Bancii Agricole, pentru actionarii la firmele-capusa, schimbarile sint ceva frumos, pentru ca ofera noi posibilitati de imbogatire. Insa, pentru cei care nu au suficient capital politic, educational sau social, de multe ori schimbarea este perceputa ca o izolare de restul societatii", conchide specialistul. Cele doua Romanii: urbana si rurala Serban Radulescu Zoner, doctor in istorie, presedintele Aliantei Civice, sustine ca romanii sint divizati in doua tipuri de mentalitati, cei de la sat si cei de la oras. Primii se tem de schimbare, fiind inca sub conducerea celor din vechiul regim, cel "asistat", iar cei din urban, in special generatia tinara, sint adeptii schimbarii. "Romanii au o bogata traditie in schimbare. In ceea ce priveste schimbarea din '89, aceasta s-a datorat situatiei economice dezastruoase a Romaniei conduse de Ceausescu. Atunci, dar si acum, exista o mare categorie a populatiei care are o mentalitate "asistata", cu alte cuvinte sa gindeasca altii pentru ei, au teama de a avea initiativa. Acest lucru a fost exploatat tot timpul de cei aflati la putere. Intre timp a aparut o noua generatie, predispusa la schimbare, care a fost influentata din toate punctele de vedere - economic, social, politic, cultural - de valorile Occidentului. A contat foarte mult libera circulatie a ideilor, tehnologia, informatia si contactele cu Occidentul. Toate acestea au avut o influenta mare, pe masura selectiei naturale", sustine profesorul Serban Zoner. Dilema locului de munca "Am lucrat numai in mina. Cind am fost disponibilizat am avut senzatia ca viata mea se va sfirsi. Agentia mi-a oferit sansa de a-mi schimba viata. Muncesc din nou, imi intretin familia, am invatat o noua meserie si am invatat ca pierderea meseriei nu e o tragedie", spune Pamfiloiu Vasile, 42 de ani, fost miner, in clipul publicitar privind formarea profesionala de pe site-ul Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca. In situatia sa se afla mii de romani care, dupa ani de munca intr-un domeniu, se trezesc la 40-50 de ani dati afara. O lovitura prea puternica pentru ca ei sint nevoiti sa o ia de la zero, iar in majoritatea cazurilor nici nu reusesc deoarece au o piatra de moara care atirna greu de gitul lor: virsta. Nici tinerii absolventi nu se bucura de o prea mare incredere in rindul angajatorilor, pentru ca fie nu au o experienta, fie nu exceleaza in teorie, iar cind au dobindit vreuna dintre aceste doua "calificative" se trezesc ca trebuie sa caute schimbarea in alta parte. Chiar daca in noul Cod al Muncii este stipulat in articolul 188 ca formarea profesionala a salariatilor are ca obiective principale reconversia profesionala, cu alte cuvinte schimbarea, la sfirsitul lunii trecute, rata somajului inregistra la nivel national un procent de 6,2%, cu aproximativ 1 procent mai mica decit in aceeasi perioada din 2003. In ciuda unei modernizari si flexibilizari a pietei muncii, romanii, in special cei de peste 35 de ani, ramin extrem de reticenti la schimbarea profesionala, fie datorita mentalitatilor patronilor, directorilor sau a altor persoane cu functii de conducere de a nu angaja "personal cu virsta inaintata", fie ca prefera sa nu mai piarda "timp, nervi si sa ma mai milogesc de unul si de altul". Diana Evantia Barca Alexandru Ionescu Bogdan Nicolai -- "Let me, at least, to know that she'll try Then she'll be a true love of mine" www.nuclearinfo.ro [Non-text portions of this message have been removed] ------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> $4.98 domain names from Yahoo!. Register anything. http://us.click.yahoo.com/Q7_YsB/neXJAA/yQLSAA/DXOolB/TM --------------------------------------------------------------------~-> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
