Chiar daca isi doresc altceva, cei mai multi dintre cetateni se refugiaza in 
traditionalism si se tem de incertitudine 

http://www.evenimentulzilei.ro/social/?news_id=174529

Un studiu dat publicitatii de Institutul pentru Politici Publice si Institutul 
Gallup vorbea, cu un an in urma, despre "intoleranta, discriminare si 
autoritarism in opinia publica", despre rezistenta romanilor la schimbare si un 
conservatorism motivat mai degraba de teama de nou decit de principii 
traditionale. Acum, romanii viseaza schimbarea si sint pusi inca o data in 
situatia de a se adapta acesteia. Unul dintre cele mai puternice simboluri ale 
modernismului autohton - dorinta de schimbare - a animat ultimii 15 ani, 
transformindu-i intr-o cursa, sistematic frustrata, dupa un "altceva" radical 
diferit de variantele diverselor momente. Schimbarea promisa de revolutia din 
decembrie a fost umbrita de banuielile de continuitate in neocomunism, fortele 
angajate in 1996 au dovedit a nu avea putere reala pentru schimbare. Prin 
urmare, asteptarile celor care nu si-au pierdut speranta pun inca si mai multa 
responsabilitate pe umerii celor care doresc sa foloseasca acum puterea acestui 
important simbol. 

Un sondaj Gallup, comandat de Societatea Academica din Romania (SAR), dat 
publicitatii inaintea alegerilor, arata ca oamenii sint gata sa renunte la 
diverse tipuri de "continuitate", dorindu-si cu adevarat schimbarea, in special 
schimbarea politica, fapt confirmat si de alegerile din decembrie. Un drum nou 
aduce insa altele asemenea, pe care multi sint tentati sa le treaca cu vederea, 
sperind ca diferentele nu vor fi atit de mari sau ca vor reusi sa se adapteze 
"din mers", odata procedura inceputa. Altii ramin sceptici si rezervati, 
respingind deschiderea in favoarea conservatorismului, altfel spus prefera o 
"capcana a timpului", care ii tine inca prizonieri intre trecut si viitor. 

Riscurile schimbarii 

Sociologii sint mai tentati sa creada ca cei 15 ani de modernism nu au adus 
marea schimbare, ci mai degraba o transformare lenta, influentata atit de 
"codul genetic" cultural national, cit si de mediul socio-economic, pentru 
majoritatea romanilor mai degraba ostil. Dincolo de schimbarea politica, 
deziderat a carui componenta emotionala ar putea abate atentia de la starea de 
fapt, schimbarile profunde, acele transformari pe care toti par sa si le 
doreasca, implica in primul rind o normalizare a situatiei economice generale. 
Institutional si tehnologic, societatea romaneasca a depasit faza de 
traditionalism, sint de parere sociologii, si oscileaza intre orientari moderne 
si postmoderne, in timp ce traditionalismul se mentine doar in sfera valorilor 
sociale. Aversiunea fata de risc si credinta in puterea religiei, chiar 
temperate cu o atitudine de respingere a fatalismului, constituie astfel de 
reflexe. Multi inca nu-si pot face planuri pe termen lung, nu isi pot asuma 
riscuri, mai ales riscuri financiare, cred in dezvoltarea tehnologiei, insa 
sint putini cei care au acces satisfacator la ea. Potrivit unui studiu realizat 
la finele anului trecut, 62% din romani prefera obisnuinta in fata noului, iar 
68% afirma ca, in viata, omul e bine sa se calauzeasca dupa obisnuinta. 
Ierarhiile stricte si puterea absoluta a obiceiurilor provenite din societatea 
traditionala, respingerea explicita a "drumurilor noi" in favoarea "cailor 
batute" nu sint altceva decit modalitati simple de reducere a incertitudinii, 
spun sociologii, prin eliminarea preventiva a explicatiilor alternative. 
Disponibilitatea reala pentru schimbare ramine apanajul mediului urban, care 
realmente are mai multa educatie si este format din indivizi in mod 
semnificativ mai tineri, cu alte cuvinte este constituit din oameni care au mai 
multe posibilitati de a intra in contact cu lumea vestica. 

Inca restanti la lectiile Europei 

Romania se pastreaza inca foarte conservatoare, mai ales cind vine vorba despre 
anumite idei occidentale, precum diversitatea optiunilor sexuale, valorile 
societatii de consum, sau retineri mai vechi, cum ar fi atitudinea rezervata 
fata de rromi. 
"Tot ce este nou poate sa ne para amenintator. De altfel, este de presupus ca 
dupa aderarea la UE va creste numarul celor care se vor declara eurosceptici. 
Romanii asteapta mult de la aceasta integrare, dar nimeni nu-si pune problema 
responsabilitatilor pe care aceasta le presupune", declara istoricul Adrian 
Cioroianu. 

Tineretul, agent al schimbarii 

Alexandru Popa, presedintele Comisiei pentru Manageri Publici, presedintele 
Agentiei Romane pentru Investitii Straine, fost consilier pe probleme economice 
al primului-ministru, sustine ca o "schimbare a mentalitatilor, o reforma 
sociala poate fi realizata doar prin diminuarea fenomenului de "exod al 
creierelor"". Tinerii care sint "agentii schimbarii sectorului public" vor fi 
cei care prin "pragmatismul specific o sa produca o veritabila schimbare de 
mentalitate pe plan social". "Sondajele de opinie realizate in rindul 
studentilor au aratat ca acestia considera plecarea definitiva din tara ca o 
solutie doar in lipsa existentei unei alternative in tara. Tinerii dovedesc 
suficient pragmatism in evaluarea oportunitatilor profesionale, tot ce asteapta 
este o contraoferta valoroasa", declara Alexandru Popa. In contextul unei 
oferte salariale avantajoase, tinerele "creiere" pregatite la standarde 
europene vor putea produce o schimbare coerenta extrem de constructiva pentru 
intreaga societate romaneasca. 

Perceputa ca o accelerare a timpului 

Perceputa in functie de experientele anterioare, de avantaje sau dezavantaje, 
de catre oameni, schimbarea este resimtita ca o "intensificare si o accelerare 
a timpului". Sociologul Liviu Chelcea afirma ca "multi oameni din Romania 
traiesc intr-o lipsa cronica de timp, alearga intre mai multe servicii si 
uneori intre mai multe gospodarii (cea a parintilor sau cea de la tara). 
Schimbarea este traita ca o sursa de incertitudine si de absenta a 
posibilitatii de a face planuri pe termen lung. Instabilitatea legislativa, 
practicile birocratice, dar si lipsa resurselor financiare forteaza pe multi 
oameni sa-si planifice viitorul pe termen scurt, mai degraba, decit sa isi 
elaboreze proiecte de crestere de lunga durata", declara Liviu Chelcea. 
Specialistul spune ca nu ar exista mari diferente intre mentalitatile oamenilor 
din mediul rural fata de cei care locuiesc in urbe. Schimbarea este privita 
drept ceva benefic, un pas inainte, existind "suficient spirit antreprenorial 
in mediul rural". 

Traditionalismul si modernismul, doua stereotipii! 

Despre cele doua "tari", cea rurala si cea urbana, sociologul mentioneaza ca 
"imaginea larg impartasita este stereotipa si gresita. Populatia rurala ar fi, 
potrivit multor analisti politici, "traditionalista", cu aversiune fata de risc 
si schimbare, incapabila de a intelege economia de piata si asteptind la 
nesfirsit asistenta statului. Populatia urbana este "moderna", dornica de 
schimbare, orientata catre piata si schimb si dornica de integrare in structuri 
internationale. Astfel de imagini sint simpliste, in sensul ca exista multe 
nuante intermediare si contraexemple in fiecare grup. Majoritatea celor care 
lucreaza in strainatate sint din mediul rural si ne dam seama ca presupusul 
conservatorism rural este mai degraba rezultatul lipsei de oportunitati 
economice din lumea satului si al vulnerabilitatii acestei populatii in fata 
multor politicieni corupti de la nivelul local", conchide specialistul. 

Adaptare pentru conservarea specificului 

Este Romania capabila de schimbare? Cit de capabili sintem de schimbare? 
Raspunsul la aceasta intrebare poate fi urmarit pe doua niveluri, potrivit 
sociologului Liviu Chelcea. "Pe de-o parte, exista schimbarea venita din 
interiorul comunitatii, ca urmare a unor probleme  demografice, economice sau 
morale. Pe de alta parte, exista schimbari provocate din exteriorul 
comunitatii, datorita presiunilor venite din partea statului, centrelor de 
putere economica sau ale altor grupuri umane. Schimbarea nu trebuie privita ca 
o valoare in sine, este utila in masura in care aduce beneficii si permite 
conservarea modului de viata existent". "In antropologia evolutiei exista o 
lege - legea lui Rommer - care spune ca organismele biologice se schimba si se 
adapteaza nu pentru a beneficia de oportunitati noi, ci pentru a-si conserva 
specificul de viata in fata unor schimbari venite din exterior. 
De multe ori, schimbarile induse extern (nu din afara Romaniei, ci din afara 
comunitatii) provoaca si accentueaza reactii de suspiciune, resentiment si 
evitarea unor reglementari percepute ca nedrepte. Antropologii care au lucrat 
in proiecte de dezvoltare comunitara insista ca proiectele de imbunatatire a 
vietii localnicilor sint de succes in masura in care nu incearca sa schimbe 
radical institutiile locale sau modalitatea locala de subzistenta". 

Variante hibride 

Liviu Chelcea considera ca adaptarea la schimbare este perceputa de populatie 
in functie de cit de bine sintem situati pe "scala inegalitatilor sociale". 
"Pentru devalizatorii Bancorex, FNI sau ai Bancii Agricole, pentru actionarii 
la firmele-capusa, schimbarile sint ceva frumos, pentru ca ofera noi 
posibilitati de imbogatire. Insa, pentru cei care nu au suficient capital 
politic, educational sau social, de multe ori schimbarea este perceputa ca o 
izolare de restul societatii", conchide specialistul. 

Cele doua Romanii: urbana si rurala 

Serban Radulescu Zoner, doctor in istorie, presedintele Aliantei Civice, 
sustine ca romanii sint divizati in doua tipuri de mentalitati, cei de la sat 
si cei de la oras. Primii se tem de schimbare, fiind inca sub conducerea celor 
din vechiul regim, cel "asistat", iar cei din urban, in special generatia 
tinara, sint adeptii schimbarii. "Romanii au o bogata traditie in schimbare. In 
ceea ce priveste schimbarea din '89, aceasta s-a datorat situatiei economice 
dezastruoase a Romaniei conduse de Ceausescu. 
Atunci, dar si acum, exista o mare categorie a populatiei care are o 
mentalitate "asistata", cu alte cuvinte sa gindeasca altii pentru ei, au teama 
de a avea initiativa. Acest lucru a fost exploatat tot timpul de cei aflati la 
putere. Intre timp a aparut o noua generatie, predispusa la schimbare, care a 
fost influentata din toate punctele de vedere - economic, social, politic, 
cultural - de valorile Occidentului. A contat foarte mult libera circulatie a 
ideilor, tehnologia, informatia si contactele cu Occidentul. Toate acestea au 
avut o influenta mare, pe masura selectiei naturale", sustine profesorul Serban 
Zoner. 

Dilema locului de munca 

"Am lucrat numai in mina. Cind am fost disponibilizat am avut senzatia ca viata 
mea se va sfirsi. Agentia mi-a oferit sansa de a-mi schimba viata. Muncesc din 
nou, imi intretin familia, am invatat o noua meserie si am invatat ca pierderea 
meseriei nu e o tragedie", spune Pamfiloiu Vasile, 42 de ani, fost miner, in 
clipul publicitar privind formarea profesionala de pe site-ul Agentiei pentru 
Ocuparea Fortei de Munca. In situatia sa se afla mii de romani care, dupa ani 
de munca intr-un domeniu, se trezesc la 40-50 de ani dati afara. O lovitura 
prea puternica pentru ca ei sint nevoiti sa o ia de la zero, iar in majoritatea 
cazurilor nici nu reusesc deoarece au o piatra de moara care atirna greu de 
gitul lor: virsta. Nici tinerii absolventi nu se bucura de o prea mare 
incredere in rindul angajatorilor, pentru ca fie nu au o experienta, fie nu 
exceleaza in teorie, iar cind au dobindit vreuna dintre aceste doua 
"calificative" se trezesc ca trebuie sa caute schimbarea in alta parte. 
Chiar daca in noul Cod al Muncii este stipulat in articolul 188 ca formarea 
profesionala a salariatilor are ca obiective principale reconversia 
profesionala, cu alte cuvinte schimbarea, la sfirsitul lunii trecute, rata 
somajului inregistra la nivel national un procent de 6,2%, cu aproximativ 1 
procent mai mica decit in aceeasi perioada din 2003. 
In ciuda unei modernizari si flexibilizari a pietei muncii, romanii, in special 
cei de peste 35 de ani, ramin extrem de reticenti la schimbarea profesionala, 
fie datorita mentalitatilor patronilor, directorilor sau a altor persoane cu 
functii de conducere de a nu angaja "personal cu virsta inaintata", fie ca 
prefera sa nu mai piarda "timp, nervi si sa ma mai milogesc de unul si de 
altul". 

Diana Evantia Barca 
Alexandru Ionescu 
Bogdan Nicolai


--  
"Let me, at least, to know that she'll try
Then she'll be a true love of mine"

www.nuclearinfo.ro


[Non-text portions of this message have been removed]



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
$4.98 domain names from Yahoo!. Register anything.
http://us.click.yahoo.com/Q7_YsB/neXJAA/yQLSAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 



Raspunde prin e-mail lui