02 februarie 2005
Ziua de Constanta


EVENIMENT
      
Dupa scenariul din Romania, ONG-urile fac presiuni si impotriva 
centralei de la Belene, Bulgaria

Centrala de la Belene, tinta ecologistilor europeni

In urma cu aproximativ trei ani, un ONG a atacat proiectul in derulare 
de la Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavoda * Odata cu 
lansarea proiectului nuclear Belene, in Bulgaria mai mute ONG-uri de 
prestigiu au pornit o campanie de stopare a acestui proiect

Ce ii determina pe militantii organizatiilor neguvernamentale sa 
initieze actiuni inedite de protest si sa se lege de cladirile 
institutiilor publice, sa iasa cu barci pneumatice in fata vaselor 
militare, sa se lase tarati pe strada de fortele de ordine? 
Convingerile, preocuparea reala fata de mediu, spiritul civic, vor 
spune unii. Sunt insa si voci care afirma ca o serie de ONG-uri sunt 
manipulate si asmutite impotriva unor proiecte economice, in 
beneficiul diverselor grupuri de interese care se concureaza pe piata. 
Imaginile difuzate de posturile de televiziune din toata lumea, cu 
demonstranti indarjiti care lupta pentru binele Planetei au, desigur, 
o mare incarcatura emotionala, dar ascund uneori interese de afaceri. 
Un exemplu de actiune de protest iesita din canoanele obisnuite s-a 
derulat in anul 1997 in Germania. Pentru ca un transport de materiale 
radioactive sa se desfasoare in siguranta a fost necesar un dispozitiv 
compus din mii de politisti. Masurile de siguranta au fost luate de 
autoritatile germane pentru a contracara amenintarile cu sabotajul 
venite din partea ecologistilor extremisti. Promotorii programului 
nuclear romanesc arata ca fenomenul a afectat si Romania.
Romania, un competitor important pe piata est-europeana a energiei 
electrice

Multi si-au pus intrebarea: "De ce mare parte din actiunile unor 
organizatii ecologice se indreapta impotriva centralelor nuclear-
electrice?". Calculele arata ca noxele rezultate in urma procesului de 
productie a energiei electrice la o centrala termoelectrica sunt mai 
mari decat cele de la o centrala nucleara. De exemplu, pentru a 
produce o cantitate de energie echivalenta cu cea realizata anual la 
Unitatea unu de la CNE Cernavoda, o centrala termoelectrica consuma 
aproximativ sase milioane de tone de lignit indigen. In urma 
procesului de ardere a acestei cantitati se evacueaza in mediul 
ambiant circa 1500.000 tone de zgura si cenusa din care 20.000 de 
cenusa zburatoare, 4000.000 tone de dioxid de carbon si cantitati 
semnificative de dioxid de sodiu si oxid de natriu. Se pare ca o parte 
din aceste organizatii ecologice sunt finantate de grupuri financiare 
care au interese sa fie restransa activitatea nuclear-electrica pentru 
a lasa loc pe piata energiei electrice producatorilor care folosesc 
carbune si produse petroliere. Daca luam in calcul ca tara noastra 
este singura din fostul CAER care si-a dezvoltat un program nuclear 
bazat pe un proiect canadian de tip CANDU, din afara influentei 
economice a URSS, aceasta face ca Romania sa fie privita ca un 
competitor aparte pe piata est-europeana a energiei electrice. In 
contextul economic actual, in care Romania a decis sa-si puna in 
functiune alte trei unitati de la Cernavoda pana in anul 2015, ecuatia 
exporturilor de energie catre mari consumatori ca Turcia, Serbia, 
Albania si Grecia se va modifica. Cum interesele sunt foarte mari pe 
aceasta piata, apar si unele disensiuni concretizate in actiuni adesea 
disimulate in luari de pozitie pe teme umanitar-ecologice de genul 
protectiei mediului. Asa apar si unele asociatii si fundatii ecologice 
care militeaza pentru o "planeta curata".
Critici intr-un stil vag si malitios

Varful de lance al lobby-ului antinuclear in Romania l-a reprezentat 
organizatia "Terra Mileniul III", cu sediul in Bucuresti, ce intretine 
relatii de colaborare si parteneriat cu diverse organizatii externe, 
cunoscute cu pozitii ostile fata de proiectul CANDU 2 Cernavoda. 
Organizatia a editat diverse publicatii pe aceasta tema, cea mai 
cunoscuta fiind "Ce nu vi se spune despre Centrala nucleara de la 
Cernavoda", publicata in 50.000 de exemplare, difuzate catre 
organizatii ecologiste, institutii civile si de invatamant. In afara 
de acuze formale, precum lipsa de transparenta a statului roman in 
elaborarea studiului de impact, brosura ataca reactoarele de tip 
CANDU, pe motiv ca aceasta tehnologie ar fi destul de nesigura in 
cazul unor accidente, intr-un stil vag si malitios: "Este important de 
precizat ca reactoarele de tip CANDU nu sunt in nici un caz imune la 
accidente catastrofale". Una dintre organizatiile care au sprijinit 
editarea acestui material este Helifax Initiative, care cuprinde 13 
ONG-uri si organisme civice din Canada si are ca obiect de activitate 
monitorizarea activitatii institutiilor si sistemelor financiare 
internationale din domeniul protectiei mediului, drepturilor omului si 
grupurilor civice. Reprezentantul acestui organism, Edwards Gordon, a 
fost prezent in Romania in ianuarie 2003, in cadrul "Misiunii de 
Investigatie a ONG-urilor" (NGO-fact Fiding Mission). O alta 
organizatie care a sprijinit editarea brosurii este "Campagna per la 
Riforma della Banca Mondiale", reprezentata la NGO-fact Fiding Mission 
de Antonio Tricarico.
Danemarca si Olanda, finantatori ai lobby-ului impotriva centralei de 
la Cernavoda

Asociatia Romana a Iubitorilor Naturii(ARIN), infiintata la Braila in 
1998, este un alt ONG care militeaza impotriva proiectului nuclear de 
la Cernavoda si a exploatarii minereului aurifer de la Zlatna-Baia de 
Aries. Liderul ARIN, Codruta Nedelcu, a obtinut o finantare pentru 
proiectul de lobby antinuclear de la Regional Environment Center (REC) 
Romania, care isi are sediul central la Budapesta. ARIN a incercat 
sensibilizarea opiniei publice cu privire la asa-zisele riscuri la 
care ar fi supusa populatia din zona centralei nucleare de la 
Cernavoda. In fapt, REC a obtinut o finantare guvernamentala(!) din 
Danemarca si Olanda pe care a dirijat-o catre ARIN Braila. Alte 
organizatii care militeaza impotriva proiectului CANDU 2 Cernavoda 
sunt World Information Service on Energy (WISE) si celebra Greenpeace.
Greenpeace si Wise, in scenariul Belene, Bulgaria

Aceste doua organizatii au avut o pozitie similara in cazul 
proiectului nuclear Belene din Bulgaria, mergand pana la a intenta 
proces Guvernului acestui stat. Constructia Centralei de la Belene, 
situata la 250 de kilometri nord de Sofia, pe malul Dunarii, a inceput 
prin anii 70 si a fost stopata in 1990, in urma protestelor societatii 
civile, sub influenta accidentului nuclear de la Cernobal. La 
inceputul anului 2003, in contextul inchiderii centralei de la 
Koslodui, considerata nesigura de catre Uniunea Europeana, statul 
bulgar a facut publica intentia de a relua lucrarile la cea mai mare 
centrala nucleara din Balcani, la Belene. Mai multe concerne din 
America de Nord, Europa si din Rusia s-au aratat interesate de a 
investi in acest proiect. In acel moment, au aparut si criticile 
virulente ale unor ONG-uri din Bulgaria, primul fiind "For the Erath". 
In primavara 2004, au intrat in poveste Ekoglasnot, Friends of the 
Earth, precum si WISE si Greenpeace Bulgaria, care au facut declaratii 
publice in care si-au manifestat dezaprobarea totala fata de reluarea 
lucrarilor la Belene. Aceste organizatii au sesizat instantele 
bulgare, acuzand Ministerul Industriei ca incalca angajamentele 
internationale. Justitia i-a audiat pe reprezentantii Guvernului si a 
stabilit ca nu exista nici o ilegalitate, de vreme ce la acel moment 
era vorba numai de o declaratie de intentie. Greenpeace si WISE s-au 
aratat nemultumiti si au intentat recurs. Ca si in cazul proiectului 
de la Cernavoda, reprezentantii celor doua ONG-uri au criticat 
evaluarea impactului asupra mediului, pe motiv ca a subevaluat grav 
riscurile. In timpul judecarii recursului, cele doua organizatii de 
mediu au acuzat justitia ca a manipulat audierile si a obstructionat 
opiniile critice. Dupa finalizarea procesului, presa internationala a 
prezentat negocierile pe care oficialii bulgari le-au avut cu mai 
multe concerne private si de stat din SUA, Canada, Rusia, Franta si 
Cehia. Greenpeace si WISE nu au stat insa cu mainile in san, ci au 
continuat presiunile, chemand statul bulgar la Curtea Internationala 
de Justitie, pe motiv ca nu a permis participarea reprezentantilor lor 
la discutia referitoare la raportul de mediu in legatura cu Centrala 
nucleara de la Belene. Sigur ca preocuparea ONG-urilor pentru un mediu 
curat este un fapt benefic in sine intr-o lume tot mai poluata. Atunci 
cand insa ele militeaza impotriva unei forme de energie mult mai 
curate decat formele traditionale, apar semnele de intrebare legate de 
interesele care se afla in spatele acestor luari de pozitie. Mai ales 
cand in joc sunt miliarde de euro, intr-o competitie atat de acerba.
Mihai Razvan ROTARU







Si noi santem romani
http://www.greek-catholic.ro/memorandum/
 
www.greco-catolica.org




[Non-text portions of this message have been removed]



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
Give underprivileged students the materials they need to learn. 
Bring education to life by funding a specific classroom project.
http://us.click.yahoo.com/4F6XtA/_WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 



Raspunde prin e-mail lui