http://www.cotidianul.ro/index.php?a=3037&shift=1

In Muntii Rodnei, capra neagra a disparut deja o data. Acum, istoria ameninta 
sa se repete: au ramas aproximativ 100 de exemplare. Asa ca e momentul pentru o 
actiune colectiva, care sa impinga pe calea disparitiei o alta specie: 
braconierul. 

Capra neagra este cel mai "vechi" mamifer din Romania: ea traia in perioadele 
glaciare cuaternare, alaturi de mamut si de rinocerul linos. A supravietuit 
incalzirii climatului retragindu-se in zonele montane inalte, ce constituie si 
habitatul ei actual: golul alpin si padurile adiacente. In schimb, ceea ce s-a 
schimbat drastic este distributia caprelor negre pe teritoriul Romaniei. Din 
aceasta cauza, e posibil ca secolul trecut sa alcatuiasca cel mai tumultuos 
capitol din istoria acestei specii autohtone. 
Extinctia si resuscitarea speciei

Pe vremuri, cele mai frumoase capre negre se gaseau in Muntii Rodnei. Dar dupa 
primul razboi mondial, romanii au decis sa se foloseasca de armele ramase in 
zona intr-un mod original: braconajul. 1924 este anul in care majoritatea 
cercetatorilor plaseaza extinctia caprelor negre din acest masiv. La inceputul 
anilor '30, se infiinteaza aici o rezervatie pe o suprafata destul de mica (183 
ha), dar nu se aloca suficiente fonduri pentru angajarea paznicilor. Acest 
lucru se petrecea aproape concomitent cu declararea speciei drept "monument al 
naturii", statut legal pe care il obtine in 1933. In aceeasi perioada, numarul 
caprelor negre scazuse ingrijorator si in Bucegi, dar acolo gestiunea a fost 
eficienta: s-a dat o cota mica de vinat, s-au infiintat patru posturi de 
padurar si s-a inchiriat o vale in fiecare an menita exclusiv pasunatului 
caprelor negre. 

Abia in 1964, Institutul Silvic Cinegetic a inceput repopularea Muntilor Rodnei 
cu exemplare din aceasta specie. Procesul a fost lent. Intr-o prima faza, au 
fost adusi 42 de iezi, alaptati de capre domestice, iar dintre ei, 81% nu au 
supravietuit celui de-al doilea an de viata. In 1967, au fost eliberati in 
salbaticie primii iezi, dupa care au mai fost aduse 16 capre adulte. Desi 
extrem de costisitor, proiectul de repopulare s-a incheiat cu succes. In cei 
mai buni ani sporul natural a fost de 100%, in 1980 ajungindu-se la circa 200 
de exemplare, iar in 1990, la peste 500. 
Pericole: paraziti si braconieri

Perspectivele asupra acestei perioade difera. Voci din ONG-uri afirma ca Muntii 
Rodnei au constituit "un paradis al caprelor negre", acestea nefiind amenintate 
de braconaj, aspru pedepsit, sau de expeditiile cinegetice ale lui Ceausescu, 
care nu l-au purtat niciodata pina la acest masiv. Aceleasi surse sustin ca, 
desi suprapopularea devenea o problema, ea s-a rezolvat pe cale naturala, 
caprele migrind spre est, de-a lungul crestei principale. Aceasta migratie in 
zona centrala a Masivului Rodnei, Puzdrele, Piatra Rea si chiar in partea 
estica a Muntilor Rodnei, Zona Ineului, e documentata prin date concrete si 
observatii personale. 

Pe de alta parte, Ovidiu Ionescu, director stiintific la ICAS, crede ca 
suprapopularea constituie o problema la fel de grava ca subpopularea. El da ca 
exemplu situatia caprelor negre din Retezat in perioada anilor '80-'90. Din 
cauza suprapopularii, aceasta specie devenise o victima a parazitilor preluati 
de la ciinii de stina si de la oi (tenii, epizootii, Strongilus pulmonaris, 
Echinococcus). Totodata, resursa trofica a caprelor negre se imputina din cauza 
oilor, in timp ce ciinii atacau iezii. Din aceste motive, au murit 2.000 de 
capre in trei ani. S-a produs si o alta anomalie: existau mai multe exemplare 
in paduri decit in golul alpin. 
Situatia actuala

De la inceputul anilor '90 pina in prezent, situatia se inrautateste: in 1995, 
sint inregistrate doar 85 de exemplare in evidentele Inspectoratului silvic 
(zona Muntilor Rodnei). Una dintre cauzele imputinarii caprelor este 
braconajul, din nou la moda. In plus, dupa 1990, a crescut numarul armelor pe 
cap de locuitor. Totodata, paza slabeste, fondurile alocate protectiei caprelor 
negre scad simtitor, iar vigilenta organelor silvice se confrunta cu obstacole: 
cind paznicii incercau sa intervina, erau "indemnati" sa stea la distanta cu 
ajutorul focurilor de arma. Iar pustile braconierilor erau adesea mai 
performante decit cele ale paznicilor. 

Paradoxal, situatia acestei specii era mai buna in vremea comunistilor. Dupa 
'89, a mai existat o initiativa de a reintroduce caprele negre in zona Cheile 
Nerei, dar, dupa eliberarea a doar doua exemplare, actiunea a fost sistata, din 
motive necunoscute. Chiar si datele privind numarul caprelor negre de pe 
teritoriul Romaniei au fost subiectul unor controverse. 

In 2003, ONG-urile au tras un semnal de alarma, afirmind ca in Muntii Rodnei 
fusesera vazute doar cinci exemplare. In anul urmator, membrii acestor 
organizatii au fost cooptati la activitatea de numarare a caprelor negre din 
masiv. S-au vazut in jur de 60 de exemplare, numarul total fiind estimat la 
aproximativ 100. Momentan, aceasta specie "persista" in Apuseni si in Piatra 
Craiului, in Muntii Tarcului si Bucegi, in Retezat, in Fagaras, in Ceahlau, in 
Muntii Rodnei si Vrancei. 

La ora actuala, se deruleaza un proiect numit "Cu ochii pe caprele negre", 
initiat in 2004 de Ecosilva Retezat, WWF Romania si UNESCO Pro Natura. 
Zonele-pilot sint in masivele Retezat si Rodnei. Intentia acestor ONG-uri este 
de a conlucra cu autoritatile pentru a depista cele mai bune metode de evaluare 
a populatiei de capre negre, astfel inlaturindu-se discrepantele dintre datele 
adunate. Aceasta cooperare are ca scop si stabilirea unor politici optime de 
gestiune a speciei, afirma Emilian Burdusel, directorul UNESCO Pro Natura. 
Acest proiect beneficiaza de finantarea Fundatiei pentru Parteneriat. 
Curriculum vitae

Denumit stiintific Rupicapra rupicapra carpathica, acest animal ierbivor este 
gregar: traieste in ciopoare de 5-30 exemplare, conduse de femele batrine. 
Masculii adulti de peste cinci ani duc o viata solitara, retrasi in zone greu 
accesibile. Virsta unui exemplar poate fi aflata numarind inelele de pe coarne. 
Durata de viata este estimata la 15-20 de ani. 

Capra neagra se distinge prin agilitate, putind face salturi de pina la 2 m 
inaltime si 6 m lungime. Chiar si pe stinci abrupte, poate atinge o viteza de 
50 km/ora. La nevoie poate inota, dar traversarea lacurilor alpine o epuizeaza. 
Printre dusmanii caprelor negre se numara ursii, lupii, risii si acvilele de 
munte, dar numarul exemplarelor nu este periclitat de pradatori. 

Alexandra OLIVOTTO

--  
"Let me know, at least, that she'll try
Then she'll be a true love of mine"

www.nuclearinfo.ro


[Non-text portions of this message have been removed]



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
Give the gift of life to a sick child. 
Support St. Jude Children's Research Hospital's 'Thanks & Giving.'
http://us.click.yahoo.com/lGEjbB/6WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 



Raspunde prin e-mail lui