REVOLUTIA PASOPTISTA
- SCANTEIA UNITATII EUROPENE –


Consider nu numai corect, dar si foarte necesar ca poporul de jos sa nu se 
bucure de drepturile nationale si de reprezentare, decat daca va deveni cu 
adevarat maghiar, daca se va contopi cu natiunea, de ale carei drepturi vrea sa 
beneficieze, daca prin limba si obiceiuri se va identifica cu ea. Aceasta nu 
este o metoda de discriminare sau de constrangere. Pentru o atat de magnifica 
recompensa, pretul e doar invatarea unei limbi, ceea ce nu este peste puterile 
nimanui. Astfel, cei care acum nu vorbesc ungureste sau nu sunt unguri, pe 
masura ce s-ar maghiariza, cu incetul ar primi si drepturi nationale.
- Wesselenyi Miklos, nobil maghiar din Transilvania, 1833 – 



In lumina acestor conceptii, intelegem limpede motivul pentru care nobilimea 
maghiara din Transilvania punea atata pret pe anexarea Transilvaniei la 
Ungaria, pe inabusirea miscarii nationale a romanilor, ca lait-motiv al 
actiunilor lor de peste mai bine de un deceniu, in contextul Revolutiei 
pasoptiste. Astfel, se inteleg cauzele care au dus la accentuarea 
contradictiilor nationale care aveau sa se infrunte atat de puternic in preajma 
si in timpul Revolutiei de la 1848.
De la Inochentie Micu si de la „Supplex”, miscarea romanilor a facut progrese 
remarcabile, situandu-se pe coordonatele social-politice nationale, pe 
dezvoltarea constiintei nationale si pe transfomarile innoitoare ce au cuprins 
societatea romaneasca in ansamblul ei.
In ajunul lui 1848, idealul statului politic unitar roman, a fost lansat ca 
program revolutionar de catre Nicolae Balcescu.

Tinta noastra – spunea el la 1 ianuarie 1847 – socotesc ca nu poate fi alta 
decat unitatea nationala a romanilor. Romanismul, dar, e steagulnostru, sub el 
trebuie sa chemam pe toti romanii. In Transilvania, romanii gem sub jugul 
habsburgic, in Principate puterea e detinuta de niste carmuiri asupritoare, 
corupte, ipocrite…

Anul 1848 a fost martorul unor evenimente de insemnatate istorica ce au cuprins 
in vartejul lor popoare si tari, din Franta pana la tarile romane, din Sicilia 
pana in Insulele britanice, fiind scanteia unitatii de gandire comuna a 
Europei, de aceea simbolul Revolutiei de la 1848 nu trebuie confiscat de nici o 
natiune, fiind un simbol al miscarilor nationale dintr-o Europa inchistata in 
conceptii medievale, dominata de imperii anacronice.
Constatand caracterul istoric al revolutiei, legitimitatea si cauzalitatea ei, 
Nicolae Balcescu scria in „Mersul Revolutiei in Istoria romanilor”:

Revolutia romana de la 1848 n-a fost un fenomen neregulat efemer, fara trecut 
si viitor, fara alta cauza decat vointa intamplatoare a unei minoritati sau 
miscarea generala europeana. Revolutia generala, fu ocazia, iar nu cauza 
revolutiei romane. Cauza ei se pierde in negura veacurilor. Uneltitorii ei sunt 
optsprezece veacuri de trude, suferinte si lucrare a poporului roman asupra lui 
insusi. 

Datorita divizarii teritoriilor romanesti si influentelor nefaste ale 
imperiilor vecine, Revolutia romana de la 1848 nu a izbucnit in acelasi moment, 
desi revolutionarii romani au dezbatut si au preconizat sincronizarea 
actiunilor care aveau sa se desfasoare.
Obiectivele ei au fost formulate intr-o serie de programe avand caracter 
unitar, derivat din cauzele generale, comune ale revolutiei, din situatia 
obiectiva in care se aflau tarile romane in perioada anterioara anului 1848, 
din identitatea obiectivelor sociale si nationale ale unuia si aceluiasi popor. 
Indiferent de locul si momentul in care a fost formulat un program sau altul, 
ideile si principiile lor sunt aceleasi, apartinand poporului roman.
In Transilvania, impotriva interdictiei oficialitatii, la Blaj, la 30 aprilie 
1848, romanii au cerut eliberarea de serbie si au protestat impotriva 
pretentiilor zgomotoase ale nobilimii maghiare de „unire” a Transilvaniei cu 
Ungaria.

Constitutia ungara adoptata in martie 1848 prevedea, in art.7 incorporarea 
Transilvaniei la Ungaria si decreta aplicarea unor masuri foarte drastice fata 
de cei care ar indrazni sa vorbeasca impotriva perfectei unitati a natiunii 
maghiare.

Romanii au depus o rezistenta asidua, alaturi de croati, sloveni, sarbi si 
slovaci fata de aceste grave incalcari ale drepturilor lor nationale si fata de 
actele ungurilor de a „recladi Ungaria Sfantului Stefan”, pe un teritoriu care 
niciodata nu a fost de drept al lor.

NU ne vindem tara, nu vrem sa stim nimic despre unirea ce vreau sa o faca 
domnii (nobilii maghiari) fara stirea romanilor, noi vrem inainte de toate, sa 
fim liberi, natiune libera, vom vedea apoi cu ce tara ne unim si vom avea de-a 
face.

Dorinta de unire va fi exprimata fatis de multimile adunate dupa doua saptamani 
pe Campia Libertatii de la Blaj, la 3/15 mai 1848. Oficialitatea maghiara se 
dovedeste de-a dreptul reactionara prin masurile luate pentru a impiedica 
mersul revolutiei, ridicand spanzuratori in hotarul satelor, trimitand garzile 
inarmate pentru masacrarea taranilor. Raspunsul celor amenintati a fost tot 
atat de prompt: taranimea nu mai asculta dispozitiile oficialitatile si intra 
cu forta in pamanturile ce i-au fost rapite de nobilime, garzi nationale 
romanesti se formeaza pentru apararea vietii celor amenintati. Dar hotararea 
romanilor de a rosti deschis drepturile stramosesti la unitate si independenta 
nu puteau fi stavilite.
Adunarea de la Blaj, prin maturitatea dovedita in cumpanirea lucrurilor si a 
hotararilor luate, a fost o manifestare fara precedent. S-a cerut acolo o viata 
omeneasca pentru multimile oprimate, drepturi nationale pentru poporul roman, 
unirea politica intr-un singur stat a intregii natiuni romane.
Entuziasmul general de pe Campia Libertatii si din toata Transilvania a 
impresionat adanc pe cei prezenti, munteni, moldoveni, ardeleni si chiar 
straini. Paticipantii erau stapaniti de gandul ca eliberarea de orice putere 
straina se putea face doar prin unitate nationala. Acest fapt il insufletea pe 
George Baritiu, cand replica, plin de curaj, la lozinca nobilimii maghiare 
„uniune sau moarte”, cu o alta, plina de semnificatie:
„soarta natiunii romane se va hotari in Bucuresti si in Iasi, iar nu in Cluj, 
nici in Blaj, nici in Buda”.
Adunarea de la Blaj a avut urmari importante pentru desfasurarea revolutiei: 
s-a intarit constiinta nationala a poporului roman, s-a accentuat spiritul 
revolutionar al maselor taranesti. Pentru intaia data s-au intalnit sute de 
revolutionari romani din toate partile Transilvaniei cu cei veniti din Moldova 
si Tara Romaneasca.
In pofida politicii de invrajbire nationala dusa de stapanirea habsburgica, in 
timpul revolutiei s-a manifestat hotararea maselor de romani si a fortelor 
progresiste maghiare, sasesti, secuiesti de a actiona in stransa unitate si 
fratie in lupta impotriva reactiuniii, pentru eliberare nationala. Astfel, in 
Proclamatia redactata de Aron Pumnul, de la 10 aprilie 1848, pentru convocarea 
primei adunari de la Blaj, se releva puternica dorinta a romanilor de a 
colabora strans cu maghiarii, sasii, secuii pentru obtinerea acelorasi mari 
deziderate ale revolutiei.
Actiunile desfasurate in stransa unitate de catre romani, maghiari, sasi, 
secui, in cursul anului 1848, in Transilvania, au scris file memorabile in 
cronica bogatelor traditii ale luptei, ale apararii si afirmarii acelorasi 
idealuri fundamentale. Publicatia saseasc „Satelitt” scria:

Peretii despartitori sa nu mai izoleze pe sas, pe ungur si pe roman. Acestia 
trei, intr-o stransa alianta frateasca vor rezista victoriosi oricarui dusman 
sumbru si se vor dezvolta impreuna.

Cu toate acestea, elementele radicale maghiare, netinand seama de justele 
revendicari ale natiunii romane, au votat in Dieta Transilvana, intrunita la 
Cluj, in 29 mai „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria.
Pentru a infaptui programul revolutiei, romanii din Transilvania au trecut la 
organizarea si desfasurarea luptei armate impotriva represiunii aristocratiei 
reactionare maghiare din Ardeal unite cu cea din Ungaria. Impotriva romanilor 
au fost aduse puternice forte armate ai carei conducatori, in frunte cu 
Kossuth, nu voiau sa recunoasca drepturile romanilor in Transilvania. El spunea:

„Integritatea teritoriala si unitatea politica a tarii (Ungariei feudale) 
reprezinta acel hotar in limitele caruia trebuie sa-si gaseasca rezolvarea 
problema nationala…Dezmembrarea tarii dupa limbi, destramrea unitatii sale 
politice conform limbilor, o consider drept crima impotriva patriei.

Asa se intelege refuzul principalilor conducatori ai revolutiei ungare de a 
recunoaste drepturile poporului roman ca natiune politica, precum si hotararea 
de a mentine in Transilvania starile feudale retrograde, conservatoare, de a 
trimite trupe pentru masacrarea populatiei romanesti. In loc ca popoarele 
asuprite de Viena, roman si ungur, sa-si uneasca toate fortele impotriva Curtii 
imperiale, dusmanul libertatii lor, ele au ajuns la conflicte armate, ceea ce a 
facilitate, in cele din urma, infrangerea si dominarea lor de catre habsburgi.

Iata, deci, ca a-ti asuma pe deplin o Revolutie si a o aniversa ca pe o 
sarbatoare nationala, este o negare a simbolisticii europene si a valorilor 
comune propovaduite de eroii pasoptisti. Mai mult, daca asa cum reiese inca de 
la Wesselenyi Miklos, ratiunea maghiarilor de a intra in revolutie, pe langa 
afirmarea drepturilor nationale, a fost recladirea „Ungariei Sfantului Stefan” 
si alipirea Transilvaniei la Ungaria, ne intrebam firesc ce sarbatoresc cu fast 
maghiarii la 15 martie: Revolutia pasoptista europeana, in profunzimea 
dezideratelor ei, sau „tradarea” si masacrarea romanilor si refacerea utopiei 
„sfantului rege”?


                
---------------------------------
Do you Yahoo!?
 Yahoo! Small Business - Try our new resources site! 

[Non-text portions of this message have been removed]



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
Take a look at donorschoose.org, an excellent charitable web site for
anyone who cares about public education!
http://us.click.yahoo.com/O.5XsA/8WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 



Raspunde prin e-mail lui