http://www.cotidianul.ro/index.php?a=5544&shift=1

De dragul autostrazii, arheologii au sapat la Vlaha in conditii mai vitrege 
decit acelea in care traiau gepizii pe care i-au descoperit. Nu inainte ca 
acestia sa fi fost jefuiti de pradatorii de morminte. 

De obicei, sapaturile arheologice efectuate inaintea construirii unei 
autostrazi devanseaza lucrarile cu ani buni. In cazul autostrazii Brasov-Bors, 
ele au inceput cu 3-4 luni inainte de demararea constructiilor, la o data la 
care nici macar proprietarii nu fusesera despagubiti. Mai mult, arheologii au 
fost presati, din motive de timp si de bani. In pofida acestor inconveniente, 
rezultatele sapaturilor au fost spectaculoase. 
Mana din cer pentru arheologi

S-a descoperit in comuna Vlaha, aproape intimplator, un cimitir gepid, datind 
din aproximativ prima jumatate a secolului al VI-lea dupa Christos. Este vorba 
de perioada clasica a regatului gepid, in care aceasta populatie migratoare de 
origine est-germanica si-a extins teritoriul in Cimpia Tisei, pina in partea 
dunareana a Serbiei actuale, ocupind si Transilvania. Gepizii au detinut 
controlul acestei zone pina cind au fost invinsi de avari. Totusi, actionind 
impotriva prejudecatii ca sint un popor migrator, unii gepizi au ramas in 
vechea Dacie, fiind inglobati in imperiul avar pentru a servi drept 
intermediari intre noii conducatori si populatia indigena. Au sfirsit si ei 
prin a se "indigeniza", ceea ce a condus la disparitia tuturor 
caracteristicilor culturii materiale germanice pe la sfirsitul secolului al 
VII-lea. 

Situl funerar de la Vlaha consta deocamdata in 140 de morminte, dar arheologul 
Ioan Stanciu estimeaza ca "cimitirul poate avea pina la 250". Se crede ca 
majoritatea mormintelor au apartinut unor oameni obisnuiti, relativ saraci. De 
altfel, cercetari recente au demonstrat ca, desi gepizii erau la putere, 
printre ei se gaseau si unii care aveau acelasi standard de viata ca si 
populatia autohtona. 
Ce pradau stramosii nostri

O raritate a acestui sit funerar consta in gasirea gropilor sapate de 
jefuitorii de morminte. Faptul ca aproximativ 85% dintre cele descoperite 
fusesera pradate nu i-a uimit pe arheologi, pentru care un mormint intact e 
mult mai surprinzator decit unul jefuit. Socul a venit atunci cind specialistii 
au realizat ca hotii erau aproape contemporani cu cei ale caror locuri de veci 
le pradau. Un cimitir e abandonat atunci cind locuitorii parasesc localitatea. 
Or, jaful nu dateaza cu mult dupa acest eveniment. Este posibil ca hotii care 
au jefuit sistematic aceste cimitire - practica este cunoscuta in cazul tuturor 
necropolelor din aceasta perioada - sa fi fost membri ai acelorasi comunitati. 

Desi lucrurile nu sint suficient clarificate in aceasta privinta, este destul 
de probabil ca si in Transilvania grupurile de populatie romanica locala au 
coabitat, la un moment dat, cu cei care detineau controlul politic in zona. 
Morminte vorbarete

Perioada migratiilor este cea mai tulbure din istoria Romaniei. Stim mult prea 
putine despre ea si "avem handicapuri mari de recuperat", afirma arheologul 
Ioan Stanciu. Acest sit funerar le spune multe istoricilor. De exemplu, in 
mediul de specialitate se vehicula ipoteza ca gepizii practicau inhumari si 
dezhumari rituale. Mormintele de la Vlaha infirma aceasta ipoteza. Situl 
funerar ofera posibilitatea cercetarii integrale a unui cimitir gepid, ceea ce 
e o raritate pentru Romania. Pina acum, au fost recuperate vase intregi de 
ceramica, o fibula, catarame de bronz decorate, componente de scut si virfuri 
de lance sau de sageti, pentru ca cimitirul contine un numar relativ mare de 
morminte de razboinici, acestia constituind elita societatii. In plus, dat 
fiind numarul mare de morminte, exista o mare posibilitate de a fi descoperit 
unul cu inventar complet, bogat si variat, care ar contribui la solutionarea 
unor probleme legate de istoria transilvaneana a gepizilor, ca de pilda data la 
care au ajuns aici. 
Migratori si nerecunoscatori

Cu toate ca numele lor provine din adjectivul "lenes" (gepanta), gepizii au 
reprezentat o populatie foarte activa din punctul de vedere al conflictelor 
armate. Tocmai din aceasta cauza si-au facut si un numar-record de dusmani. 

Prima aparitie a gepizilor e datata de surse in anul 260. Istoricul Iordanes 
mentioneaza ca au fost vazuti in compania gotilor, pe cind invadau cot la cot 
Dacia. Dar aceasta alianta nu a durat mult, pentru ca primul lider gepid despre 
care avem date, Fastida, i-a indemnat sa-si extinda granitele prin razboi. 
Efectul a fost ca aproape i-au anihilat pe burgundieni in secolul al IV-lea si 
s-au certat si cu gotii. Au pretins de la ei ceva terenuri, pretentie pe care 
gotii au respins-o cu arma in mina. Dupa inceputul secolului al V-lea, cind 
hunii se stabilisera in Pannonia, gepizii au devenit aliatii de nadejde ai 
acestora. Regele lor, Ardaric, era omul de incredere al lui Attila. Alaturi de 
el au participat la o batalie din Galia, pe cimpiile Catalaune, unde i-au 
infruntat pe franci, razboinici aflati pe atunci in solda Imperiului Roman de 
Apus. Rezultatul pare sa fi fost o remiza, pentru care au murit circa 15.000 de 
oameni. 

Drept multumire pentru serviciile prestate, hunii i-au cooptat pe gepizi la 
conducere, oferindu-le pozitii politice si administrative importante. Dar dupa 
moartea lui Attila, aceasta populatie si-a demonstrat din nou ingratitudinea: 
dupa ce ca hunii erau slabiti de bataia incasata de la imperiul roman 
occidental si de pierderea liderului lor, gepizii s-au revoltat si le-au dat 
lovitura de gratie in batalia de la Nedao, din 454. Dar le-a venit si lor 
rindul. Actul de deces al gepizilor a fost semnat de ostrogoti, de longobarzi 
si de avari. Primii i-au gonit de pe teritoriul pe care il stapinisera timp de 
aproximativ un secol. Ceilalti s-au aliat cu Bizantul si i-au dat afara din 
zona Belgradului, iar ultimii au pus definitiv saua pe gepizi, cucerindu-i si 
asimilindu-i. Probabil ca unii dintre gepizi s-au alaturat longobarzilor, 
plecind in Italia, in timp ce altii au continuat sa locuiasca pe vechile 
teritorii, sub dominatia avara. 
Vestigii gepide, pe plaiuri mioritice

Vlaha nu este primul sit funerar gepid descoperit in Romania. Continuitatea lor 
pe teritoriul Transilvaniei a fost atestata de necropolele de la Moresti, Band, 
Noslac si Brateiu. Tot gepizilor le apartin tezaurele de la Someseni si Simleul 
Silvaniei, ca si necropola regala de la Apahida. In 1996, a fost gasit un 
mormint in interiorul castrului roman de la Turda, desi romanii nu-si inhumau 
mortii in astfel de locuri. Mormintul s-a dovedit a fi tot gepid, apartinindu-i 
unei printese pe care arheologii au numit-o Franziska. Este vorba despre cel 
mai bogat mormint al unei aristocrate de neam germanic descoperit pina in 
prezent pe teritoriul Romaniei. Mai vechi decit cel de la Vlaha, el dateaza din 
a doua jumatate a secolului al V-lea. Dupa analiza scheletului, s-au aflat mai 
multe despre Franziska: nu a depus efort fizic in timpul vietii, a nascut de 
mai multe ori si a murit la virsta de 30-35 de ani. 

Alexandra OLIVOTTO


--  
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"

www.nuclearinfo.ro


[Non-text portions of this message have been removed]



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
Give underprivileged students the materials they need to learn. 
Bring education to life by funding a specific classroom project.
http://us.click.yahoo.com/4F6XtA/_WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 



Raspunde prin e-mail lui