JOIA MARE LA ROMANII TIMOCENI DIN SERBIA

 

          Acolo, unde raul Timoc se varsa in Dunare, pe malul romanesc al 
fluviului, se afla satele mehedintene Gruia si Bristol. Pe malul celalalt sunt 
satele timocene locuite de o populatie compacta romaneasca, avanposturi ale 
Vaii Timocului. In triunghiul de ape Dunare, Morava, Timoc, iar spre sud catre 
Nis, traieste un grup compact in centru si mai dispersat pe ariile laterale, de 
cateva sute de mii de romani:denumiti de popoarele slave din Balcani cu 
etnonimul medieval de “vlah”, uzitat de alogeni pentru desemnarea populatiilor 
latinogene (vlah-valah-olah). Blocul romanesc, atestat in perioada 
postaureliana si anteslava intre Morava si Lom, pe o platforma muntoasa strans 
legata de culmile Carpatilor, acoperea odinioara aproape jumatate din 
Principatul Serbiei. El trimitea prelungiri inguste pe dreapta Dunarii, spre 
Apus pana la Belgrad, pe de o parte, dar sis pre Rasarit, pana la mare. Spre 
miazazi, el se intindea de-a lungul Moravei pana la NIs, Pirod si Bercovita, 
unde se
 prindeau legaturi cu grupe mai razlete din jurul Sofiei si cele din muntii 
Balcani, iar dincolo de Morava, cu grupele din regiunea Kopaonik si Kosovo .

          “Vlahii” vietuiesc in 328 de sate si 20 de orase de-a lungul Vaii 
Dunarii, de la Veliko Gradiste, pana la varsarea raului Timoc, pe Valea 
Moravei, cu precadere la Vest de Velika Morava si pe o arie extinsa in Homolje 
si Craina. Marea majoritate de romani timoceni se regaseste in zona rurala, 
prezenta lor la orase fiind mai redusa.

          Bruscata permanent, “valahia” din Serbia se afla intr-o neobosita 
batalie cu timpul, care nu iarta, niveleaza si estompeaza evidenta existentei 
unei lumi romanesti aparte. O lume care, ca oricare alta, are propria sa 
poveste. Un univers fascinant de datini, obiceiuri, traditii, credinte si 
rituri strabuen din vremuri stravechi, care de-a lungul timpului a fost varful 
de lance a unei comunitati darze, aproape impasibila la atentatele produse 
sistematic asupra identitatii ei culturale de populatia asimilatoare majoritara.

          Astazi, chiar daca nu inteleg nimic din liturghia oficiata in limba 
slavona de un preot sarb (in rarele ocazii cand biserica din sat este deschisa) 
si, chiar atunci cand copiii lor sunt obligate sa urmeze un an pregatitor de 
limba sarba (daca vor sa fie acceptati la scoala, o scoala in care invata ca 
“vlahii sunt o comunitate fara istorie si  identitate precisa”), romanii 
timoceni isi tin datinile si obiceiurile stravechi ca vremea in care romanii 
din nordul si sudul Dunarii nu erau despartiti decat de fluviu.

          Nu-I poti ignora ca exista! CU fascinanta lor poveste cu tot, cu 
crestinismul lor roman-ortodox, in spiritual caruia isi tin ciclul pascal.

          Ne-am oprit asupra cele mai spectaculoase secvente, inimaginabila 
fereastra de acces catre un univers mentalitar, din pacate din ce in ce mai 
greu de patruns si descifrat: “Joia Mare la Slatina-Bor-Valea TImocului”.

          Miercuri, atunci cand isi afla ragaz de la treburile gospodariei, 
femeile pornesc spre paduricea din imediata apropiere a satului, pentru a aduna 
boji. Adunatul bojilor pentru aprinderea focurilor din Joia Mare constituie 
preambul la secventa din zorii zilei urmatoare si tine de obligativitatea 
respectarii normelor privind calitatea substantelor vegetale aduse spre ardere, 
felul in care acestea se aduna, modul in care sunt transportate si depuse.

          Complexul de gesture rituale care insotesc alcatuirea si aprinderea 
rugului este implinit de om pentru a deschide, intr-un moment de maxima 
concentrare, o poteca de lumina catre divinitate.

          “Focul, lumina sub forma rugului aprins, si fumul care se ridica spre 
cer, sunt canale de comunicare prin care transcendental poate cobori spre 
comunitate si instrument de jertfire, actualizate prin gesture contemporane, 
pastrate din vremea crestinismului primar. Analizand diversele momente ale 
prezentei focului in calendarul popular, se poate observa cu  usurinta faptul 
ca acea componenta care ordoneaza succesiunea gestului de aprindere a 
foscului/rugului este celebrarea celor mai importante sarbatori crestine: 
nasterea si invierea lui Isus, comemorari ale apostolilor, sfintilor martiri si 
propovaduitori din perioada de inceput a crestinismului”, ne spune Sabina Ispas.

          Dupa credinta si spusele romanilor, mortii vin in fiecare an in Joia 
Mare pe la vechile lor locuinte, “adica pana sambata inainte de Rusalii sau 
Duminica Mare, cand se fac imparteli de plecare a sufletelor”. Se dau colaci si 
oale de pomana si mortii pleaca cu colacul si oala pe care au capatat-o.

          Credinta timocenilor in prezenta sufletelor la vechile lor case pana 
in ajunul Rusaliilor sau pana la Inaltare, faciliteaza un lucru altminteri 
imposibil si de neconceput: “revenirea sufletului celui decedat in lumea 
pamanteana”. Se permite in felul acesta spargerea unui prag mentalitar care 
asigura echilibrul psihologic necesar separatiei transante dintre cele doua 
lumi tinde sa devina realitate. Povestea, discursul mitic il acomodeaza pe om 
cu raportul dintre cele doua lumi si, la randul lui, acesta naste poveste, 
circuit ce modeleaza un comportament cultural.

          In Timoc, mai mult ca in oricare alta parte, ritualul face posibila 
comunicarea dincolo de granitele unor sisteme improbabile. Participarea la 
ritual duce la construirea/reconstituirea unei identitati ancestrale pentru 
fiecare participant. Putem spune ca, dupa priveghi, cea mai importanta 
posibilitate de refacere a legaturii cu cei  din lumea de dincolo, o constituie 
“fereastra” ce se deschide intre cele doua dimensiuni, in Joia Mare, atat de 
frumos si tulburator reprezentata prin “chemarea” pe care femeile din 
Slatina-Bor o adreseaza celor morti, “sa se ia de mana sis a vina acasa sa 
pranzeasca de Pasti”.

          La nord de Dunare, in aceasta perioada, se desfasoara aceleasi 
ritualuri speciale legate de mortii din gospodarie si din comunitate: se aprind 
focuri pe podeaua casei pentru fiecare membru “plecat”, iar in curtea bisericii 
pentru toti mortii din cimitir, peste rugurile aprinse dandu-se de pomana 
colaci. Lemnele folosite nu sunt de orice fel, se aduna vreascuri de boz, alun 
s.a., plante despre care se crede ca au proprietati magice. Acestea sunt culese 
de copii, fete nemaritate si femei in varsta, cu o zi inainte de Joia Mare si 
se strang doar cu mana, nu se taie cu securea.

          Se spune, de asemenea, ca in aceasta zi se deschid cerurile, usile 
iadului si raiului. Mortii, sositi sa petreaca Pastele impreuna cu cei dragi 
ramasi in viata, se reintorc pe la fostele case, unde vor ramane pana in 
sambata de dinaintea Rusaliilor, cand se dau colaci si oale de pomana pentru 
plecarea sufletelor. Pana cand pleaca, sufletele se aseaza pe strasina casei 
sau prin curti, in diverse locuri. Pentru ca, totusi, este destul de frig, 
dimineata si seara trebuie aprinse focuri, pentru ca mortii sa se incalzeasca 
langa ele si sa aiba lumina.

 

          Ritualul din Joia Mare naste povestea si speranta ca sufletele celor 
morti, asteptate mereu, se pot intoarce la zile mari. Si poate tot la o zi 
mare, patria-mama se va intoarce cu fata catre romanii timoceni, rupti din 
matca in vremuri demult uitate. 



__________________________________________________
Do You Yahoo!?
Tired of spam?  Yahoo! Mail has the best spam protection around 
http://mail.yahoo.com 

[Non-text portions of this message have been removed]



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
Help save the life of a child.  Support St. Jude Children's Research Hospital's
'Thanks & Giving.'
http://us.click.yahoo.com/mGEjbB/5WnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 



Raspunde prin e-mail lui