Aici este vorba despre o halda proiectata de "specialisti" si care a avut 
toate "avizele necesare" - asta pentru cei care inclina sa creada ca la Rosia 
Montana n-o fi dracul chiar asa de negru! :-pp

Ca paranteza: intrebarea de pe forum, despre impozit, mi se pare interesanta ;)

Codruta

http://www.gandul.info/2005-06-03/reportaj/muntele_care_curge_la_vale

Īn satul argesean Slanic, oamenii privesc neputincios cum īnainteaza muntele, 
cu doi metri pe zi, spre gospodariile lor

Trei case cu acareturile din jur sunt, deja, sub pamānt. La fel, livezile si 
gradinile satenilor de pe Valea Tigancii, izlazul obstei mosnenilor slaniceni - 
circa 18 ha - si 12 hectare de fānete. Un nuc falnic, aflat īn calea viiturii 
de trei saptamāni, trosneste sub strānsura valului de pamānt care-l īnghite 
creanga dupa creanga. Dintr-un prun, prins si el de suvoiul mocirlos, se mai 
vede doar vārful coroanei. Alte 7 case sunt si ele īn pericol. Valul de steril 
se apropie periculos de repede de zidurile lor. Unii oameni, de frica dorm, 
cāte un ceas-doua, doar ziua. Noaptea stau de paza. Mai ales cānd ploua, pentru 
ca atunci muntele de steril curge suvoi la vale. Se aude cum trosneste 
pamāntul, iar noroiul o ia pe versanti asemeni lavei unui vulcan. Ca sa reduca 
din paguba, unii sateni si-au scos gardurile, au cosit iarba si acum asteapta 
voia lui Dumnezeu.

Pericolul a fost sesizat īn octombrie anul trecut. "De atunci - cum ne spune 
primarul comunei Aninoasa, Gheorghe Popescu - muntele s-a deplasat cam 350 - 
400 de metri catre satul Slanic. Acum aluneca un metru, iar īn zile ploioase 
chiar doi metri pe zi". Este vorba de zeci de milioane de mc de steril, care 
ameninta nu doar cele 7 case aflate īn calea viiturii, ci īntreaga localitate. 
Si asta pentru ca, odata īmpins īn rāu, muntele plecat la vale poate forma un 
baraj natural, iar apele din spatele sau ar inunda tot satul.

Nenorocirea se trage de la o eroare de proiectare sau de la neglijenta celor 
care au amenajat īn 1995 halda de steril din incinta carierei Aninoasa - Arges. 
Īn dorinta de a face economii, specialistii Societatii Miniere Cāmpulung Muscel 
au dispus depozitarea sterilului, rezultat dupa decopertarea stratului de 
carbune, īntr-o groapa imensa - beuca, cum o numesc satenii - si ea, sapata de 
excavatoarele carierei de lignit. Din cauza terenului argilos, apa rezultata 
din ploi, dar strānsa si din izvoarele Vaii Tigancii, s-a adunat īn mici 
lacuri. Īn loc sa dreneze aceste acumulari, minerii au depozitat sterilul 
direct peste lacuri. Timp de doi ani si mai bine, cam 300 de autobasculante de 
mare tonaj au tot carat, zilnic, steril pāna au umplut fosta cariera: de zeci 
de milioane de metri cubi de pamānt.

Īntre timp, apa din lacurile umplute cu steril a fost supusa unei duble 
presiuni. Din interior, de unde tāsnesc izvoarele, si de sus, datorita 
greutatii muntelui de pamānt cu care acestea au fost acoperite. Pentru ca era 
ceva contra naturii, muntele a cedat. Izvoarele subterane si-au facut loc pe 
sub rocile descarcate din basculante. Terenul argilos de sub stratul de steril 
s-a transformat īntr-un fel de patinoar pe care valul imens de pamānt aluneca 
la fel ca o sanie. Asta si pentru ca diferenta de nivel pe care curge torentul 
mocirlos, din mijlocul carierei si pāna īn vatra satului, este de 25 de metri. 
Deci si forta de gravitatie are un rol īn grabirea deznodamāntului.

Deznodamānt care pāna īn acest moment este cunoscut doar de autoritatile 
ceresti, cele pamāntene nefacānd altceva decāt sa salte din umeri. De la 
semnalarea pericolului si pāna azi, īn zona s-au tot perindat specialisti de la 
Mediu, de la Ape, reprezentanti ai Guvernului, ai Consiliului Judetean. Au 
plecat īnsa, cum au venit. Solutia rezolvarii problemei este una singura: 
banii. Nimeni nu stie de unde pot fi luati acesti bani. E vorba de zeci de 
milioane de lei numai pentru proiecte. Suma este īnsa mica, īn comparatie cu 
pagubele ce se pot īnregistra daca nu se opreste valul de pamānt, īnainte de a 
acoperi alte case sau chiar īntreg satul.

Bugetul Primariei comunei Aninoasa se ridica la aproape un miliard de lei. 
Cheltuielile, cum ne-a precizat primarul Popescu, sunt de 12 miliarde. "Īmi 
trebuie un miliard numai pentru a acoperi indemnizatiile celor care īnsotesc 
persoane cu handicap. Alte 7 miliarde sunt necesare īn scoli. Sunt apoi copiii, 
institutionalizati, lucrarile de investitii si reparatii, caldura si alte 
utilitati pentru institutiile din comuna. Societatea miniera si-a retras de 
aici oamenii si utilajele. Cānd se extragea carbune la Slanic si Aninoasa, aici 
lucrau aproape 2.500 - 2.600 de oameni. Toti sunt acum pensionari si traiesc de 
pe o zi pe alta, crescānd o vaca si doi porci ca sa aiba din ce trai. Peste 
toate a venit acum si aceasta nenorocire".

 Prefectura, Consiliul Judetean nu au nici ele banii necesari. Cei de la "Ape" 
spun ca nu e treaba lor, iar Protectia Mediului i-a trimis pe satenii din 
Aninoasa la cei care au stricat echilibrul ecologic īn zona. Si, pe buna 
dreptate, pentru ca nenorocirea mai are o cauza, pe lānga eroarea de proiectare 
a haldei de steril de care aminteam. Senalul pe care aluneca azi un adevarat 
tsunami de pamānt era cāndva acoperit de o padure de fagi. Localnicii si cei de 
la Societatea Miniera au scos īnsa arborii cu radacini cu tot, folosindu-se de 
excavatoare si buldozere. Din māndrete de codru nu au mai ramas nici cioatele. 
Acolo unde padurea este īnca īn picioare, pamāntul nu s-a deplasat un metru. 
Dealul defrisat a luat-o, īn schimb, la vale.

Prezent īn zona, ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a cerut 
celor de la Ministerul Economiei sa dispuna masuri care sa elimine riscul unei 
catastrofe asemanatoare celei de la Ocnele Mari - Vālcea. Problema este ca nu 
mai e timp. Valul de pamānt poate ajunge īn cāteva zile īn curtile oamenilor, 
īn casele acestora. Torentul e la 30 de metri de peretii primelor locuinte īn 
care traiesc cāteva zeci de suflete disperate. Oamenii amenintati de muntele 
care a luat-o la vale privesc neputinciosi spre cer, ca la o ultima speranta. 
De sus, vine īnsa doar ploaie dupa ploaie, fapt ce grabeste acoperirea satului 
cu o mare de namol. 


--  
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.arin.ro

[Non-text portions of this message have been removed]



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
In low income neighborhoods, 84% do not own computers.
At Network for Good, help bridge the Digital Divide!
http://us.click.yahoo.com/HO7EnA/3MnJAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui