http://www.cotidianul.ro/index.php?a=7573&shift=1

George LACATUS

Lunar, in Bucuresti, se produc aproximativ 273 de tone de praf si 125 de tone 
de plumb. De
vina sint: traficul rutier, constructorii care nu respecta normele de mediu si 
defrisarile
masive. Astfel, Capitala este unul dintre cele mai poluate orase din Romania. 
Deocamdata,
masurile care ar trebui luate de autoritati se lasa asteptate. 

Cele peste doua milioane de locuitori ai Bucurestiului inhaleaza zilnic peste 
patru tone de
plumb, produse de gazele de esapament ale celor aproape 1,5 milioane de 
automobile care
circula in fiecare zi prin Capitala, potrivit unui raport realizat de 
organizatia Eco-Europa.
Statisticile spun ca un automobil scoate pe teava de esapament un kilogram de 
plumb anual, iar
Bucurestiul detine primul loc pe tara la capitolul numar de masini pe cap de 
locuitor. Aceasta
substanta este deosebit de nociva pentru organism, deoarece genereaza saturnism 
(o boala
cauzata de intoxicarea cu plumb), distruge calciul din oase, iar femeile 
gravide care
inhaleaza o contitate prea mare pot naste copii anemici, cu un intelect scazut. 
Din cauza
poluarii cu plumb, oxizi si alte gaze, 50% dintre precipitatiile care s-au 
abatut asupra
Bucurestiului in ultimii ani au fost acide. 
Defrisarile si constructiile au inmultit tonele de praf

Cele 273 de tone de praf care se depoziteaza, lunar, in Capitala, provin de la 
betoniere, de
la constructii si de la periferia orasului. Astfel ca bucurestenii inhaleaza 
zilnic in jur de
noua tone de praf. Specialistii spun ca vintul, din fenomen salvator, a devenit 
un factor
nociv in Bucuresti, deoarece blocarea circulatiei aerului prin aglomerarea 
constructiilor din
ce in ce mai inalte a condus la aparitia efectului „de canion“, adica la 
blocarea agentilor
toxici la nivelul la care respiram. La periferie, vintul nu face altceva decit 
sa aduca in
oras tone de praf, din cauza defrisarilor masive, care au afectat perdelele de 
protectie de
jur imprejurul Capitalei. Ecologistii afirma ca cea mai grava problema o 
reprezinta nordul
Bucurestiului, Baneasa si Pipera, unde copacii au fost defrisati haotic, iar 
constructiile au
rasarit ca ciupercile dupa ploaie. 

Poluarea cu plumb si praful respirat din atmosfera au facut ca, in ultimii 10 
ani, numarul de
decese in rindul bucurestenilor cauzate de afectiuni ale aparatului respirator 
sa creasca de
la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 de locuitori, iar cele cauzate de boli ale 
sistemului
digestiv sa cunoasca un salt de la 1,7 la 6,9 la 100.000 de persoane. 
Doar cartierul Primaverii nu e poluat

Potrivit statisticilor, aproximativ 65% dintre bucuresteni se supun zilnic unor 
concentratii
mai mari decit maximumul acceptat pentru oxizi de azot sau de sulf, plumb si 
monoxid de
carbon. Ecologistii au identificat opt zone in Capitala in care poluarea atinge 
cote
alarmante: 1) Bd. Drumul Taberei - Bd. Timisoara - Bd. Iuliu Maniu; 2) 
Platforma Dudesti -
Liviu Rebreanu - Dristor - Baba Novac; 3) Piata Unirii - George Cosbuc - 
Soseaua Alexandriei;
4) Timpuri Noi - Splaiul Independentei - Calea Vacaresti; 5) Piata Victoriei - 
Doctor Felix -
Bd. Ion Mihalache - Bd. Kiseleff; 6) Stefan cel Mare - Tunari - Doamna Ghica; 
7) Soseaua
Pantelimon - Gara de Est - Electronicii; 8) Calea Floreasca - Platforma 
Aviatiei - Poligrafiei
- Romaero - Casa Presei Libere - Sofitel. 

Cartierul Primaverii este unicat in Bucuresti, deoarece doar el indeplineste 
parametrii de
minima poluare si de spatiu verde pe cap de locuitor. Strazile acestui cartier 
sint circulate
doar de riverani, iar zona e populata doar de vile. 
20 de milioane de metri patrati de spatiu verde au disparut

Dragos Stan, presedintele Eco-Europa, spune ca in ultimii 15 ani au disparut 
din Bucuresti in
jur de 20 de milioane de metri patrati de spatiu verde, informatiile sale 
bazindu-se pe
statistici ale Ministerului Mediului. „Au disparut zeci de mii de copaci, zeci 
de hectare de
verdeata din parcuri si din ultimele doua pepiniere dendro-floricole 
bucurestene. Spatiile
verzi sint supuse incontinuu unui adevarat macel, prin amplasarea ilegala pe 
suprafata
acestora a mii de garaje, tarabe pentru comertul stradal, terase sau 
restaurante, masini
parcate haotic etc. Mai nou, pe suprafete intinse de spatii verzi s-au 
construit centre
comerciale, hoteluri, sedii de companii sau birouri, vile etc.“, afirma Dragos 
Stan. 
0,6 mp spatiu verde - ratia unui bucurestean din Cringasi

Potrivit statisticilor, unui bucurestean ii revin 2,5 metri patrati de spatiu 
verde, adica un
sfert din normele minime internationale ale lumii civilizate. In Stockholm, 
raportul e de 82
de metri patrati/locuitor, in Viena e de 70, iar in Varsovia - 31 de metri 
patrati. 

Repartizat pe sectoare, spatiul verde este mai abundent in sectorul 1, unde un 
locuitor de
acolo beneficiaza de 11 metri patrati. In celelalte sectoare, situatia este 
grava, cel mai
negru raport inregistrindu-se in sectorul 6, unde unui locuitor din Cringasi ii 
revin 0,6
metri patrati de spatiu verde, de 20 de ori mai putin decit necesarul minim 
admis. Situatia ar
fi fost si mai dramatica, daca autoritatile nu luau in calcul si spatiul verde 
din cele 14
cimitire bucurestene, care insumeaza 131,3 hectare. Acesta a scapat macelului, 
datorita
faptului ca in cimitire nu se pot amplasa terase, baruri sau buticuri. 
Corigenti la protectia mediului

„In Bucuresti, se mai folosesc inca metodele clasice, in care deseurile sint 
ingropate si apoi
li se da foc in aer liber, unde se elimina emisii de dioxina. Aceasta este una 
dintre cele mai
toxice substante cunoscute pina in prezent. Prin arderea plasticului si a 
cauciucurilor se
elimina substante care produc boli de plamini, iar in timp pot fi afectate 
ficatul, rinichii
si singele. Solutia problemei e simpla: crearea urgenta a unui sistem public de 
colectare
separata a deseurilor, in vederea reciclarii“, spune Dragos Stan. Statisticile 
europene
clasifica Romania pe un loc codas la capitolul tari care nu au un sistem public 
de reciclare a
deseurilor. Ecologistii cer schimbarea legislatiei de mediu. 
20% din gunoiul Capitalei ramine necolectat

Intr-o singura zi, bucurestenii produc in jur de 2.000 de tone de gunoi: sticle 
goale de suc
si ulei, cutii de conserve, resturi de legume si fructe, haine vechi si 
incaltaminte rupta,
fier vechi, frigidere ori televizoare stricate, carton si hirtie, jucarii rupte 
etc. Dragos
Stan afirma ca doar 80% din toate acestea sint strinse de catre firmele de 
salubritate, restul
raminind necolectate pe spatiile verzi, pe terenurile virane, pe malurile 
lacurilor ori la
periferie. Ecologistii estimeaza ca fiecare sector al Capitalei are in jur de 
60-70 de halde
de gunoi in spatele blocurilor, in piete, in parcuri sau pe marginea si in 
interiorul
lacurilor in care se scalda unii copii. „Situatia cu gunoiul necolectat se 
agraveaza vara,
cind respectivele deseuri incep sa intre in putrefactie, iar in jurul acestora 
se aduna roiuri
de muste si tintari. Daca cineva are curiozitatea sa scarme in acele gunoaie, 
va vedea ca
jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalajele din plastic, 
care nu sint
biodegradabile“, precizeaza Dragos Stan. 
Baia Mare, poluata de metalurgie

In Baia Mare, calitatea aerului este afectata, in principal, de activitatea de 
metalurgie
neferoasa, din cauza emisiilor de dioxid de sulf si pulberi in suspensie cu 
continut de plumb
si cadmiu. Starea de sanatate a populatiei este inrautatita in raport cu alte 
asezari umane
din cauza acestor emisii. Astfel, bolile de metabolism cauzate de existenta 
plumbului sint mai
frecvente cu 40-60% decit in alte locuri. In Constanta, poluarea energetica are 
la baza
emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot si oxizi de carbon. Impactul a fost 
redus prin
renuntarea la combustibilul solid (carbunele), utilizat in trecut la CT Ovidiu 
si prin
inlocuirea partiala a combustibilului lichid (pacura) la CET Palas, cu gaze 
naturale. In
sezonul estival, cind populatia judetului creste, se dubleaza si emisiile din 
trafic. 
In centrul Clujului, poluare mai mare 

In Cluj, desi valorile indicatorilor de poluare a aerului se mentin in limite 
medii,
problemele apar in zonele centrale, in preajma trecerilor de pietoni, unde in 
timpul
stationarii, autovehiculele produc o poluare, care depaseste de citeva ori 
limitele admise,
fenomen amplificat la orele de virf. Probleme de poluare mai sint si in ceea ce 
priveste
solul, in zona rampei de gunoi de la Pata Rit. 

Potrivit statisticilor, capitala Moldovei se numara printre cei mai mari 
generatori de deseuri
si substante poluante din Romania. Principala unitate poluanta din Iasi este 
Centrala
Electro-Termica (CET) Iasi care, conform masuratorilor genereaza pentru lunile 
de iarna peste
50 de tone de poluanti zilnic. Inchiderea combinatului chimic Solventul a 
insemnat oprirea
celui mai mare factor de risc din punct de vedere al poluarii in Timisoara. 
Poluarea
industriala masiva a fost inlocuita cu poluarea provocata de traficul intens. 
Cea mai grava
situatie de mediu a orasului este considerata groapa de gunoi de la Parta, 
etichetata de ani
de zile ca fiind o „bomba ecologica“. (C.-O.M., M.B.) 

__________________________________________________
Do You Yahoo!?
Tired of spam?  Yahoo! Mail has the best spam protection around 
http://mail.yahoo.com 


                
__________________________________ 
Yahoo! Mail Mobile 
Take Yahoo! Mail with you! Check email on your mobile phone. 
http://mobile.yahoo.com/learn/mail 


Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui