De unde atita plumb, de vreme ce in Romania se fabrica mult mai putina
benzina cu plumb comparativ cu ani in urma. Nici macar benzina ordinara
(pentru masini vechi) nu mai e cu plumb de vreun an incoace - cel putin la
Petrom. Si chestia aia cu "doar cartierul Primaverii nu e poluat" e de-a
dreptul bestiala. Asa e, gazele si pulberile au o jena cind e vorba de
locuintele fostei nomenclaturi. Iar nu sintem ca altii.

----- Original Message -----
From: "Codruta Nedelcu" <[EMAIL PROTECTED]>
To: <[EMAIL PROTECTED]>; <protest-ro@yahoogroups.com>;
<romania_eu_list@yahoogroups.com>
Sent: Tuesday, June 07, 2005 1:33 AM
Subject: [protest-ro] Cotidianul - Bucurestenii inhaleaza zilnic 9 tone de
praf si 4 tone de plumb


> http://www.cotidianul.ro/index.php?a=7573&shift=1
>
> George LACATUS
>
> Lunar, in Bucuresti, se produc aproximativ 273 de tone de praf si 125 de
tone de plumb. De
> vina sint: traficul rutier, constructorii care nu respecta normele de
mediu si defrisarile
> masive. Astfel, Capitala este unul dintre cele mai poluate orase din
Romania. Deocamdata,
> masurile care ar trebui luate de autoritati se lasa asteptate.
>
> Cele peste doua milioane de locuitori ai Bucurestiului inhaleaza zilnic
peste patru tone de
> plumb, produse de gazele de esapament ale celor aproape 1,5 milioane de
automobile care
> circula in fiecare zi prin Capitala, potrivit unui raport realizat de
organizatia Eco-Europa.
> Statisticile spun ca un automobil scoate pe teava de esapament un kilogram
de plumb anual, iar
> Bucurestiul detine primul loc pe tara la capitolul numar de masini pe cap
de locuitor. Aceasta
> substanta este deosebit de nociva pentru organism, deoarece genereaza
saturnism (o boala
> cauzata de intoxicarea cu plumb), distruge calciul din oase, iar femeile
gravide care
> inhaleaza o contitate prea mare pot naste copii anemici, cu un intelect
scazut. Din cauza
> poluarii cu plumb, oxizi si alte gaze, 50% dintre precipitatiile care s-au
abatut asupra
> Bucurestiului in ultimii ani au fost acide.
> Defrisarile si constructiile au inmultit tonele de praf
>
> Cele 273 de tone de praf care se depoziteaza, lunar, in Capitala, provin
de la betoniere, de
> la constructii si de la periferia orasului. Astfel ca bucurestenii
inhaleaza zilnic in jur de
> noua tone de praf. Specialistii spun ca vintul, din fenomen salvator, a
devenit un factor
> nociv in Bucuresti, deoarece blocarea circulatiei aerului prin aglomerarea
constructiilor din
> ce in ce mai inalte a condus la aparitia efectului "de canion", adica la
blocarea agentilor
> toxici la nivelul la care respiram. La periferie, vintul nu face altceva
decit sa aduca in
> oras tone de praf, din cauza defrisarilor masive, care au afectat
perdelele de protectie de
> jur imprejurul Capitalei. Ecologistii afirma ca cea mai grava problema o
reprezinta nordul
> Bucurestiului, Baneasa si Pipera, unde copacii au fost defrisati haotic,
iar constructiile au
> rasarit ca ciupercile dupa ploaie.
>
> Poluarea cu plumb si praful respirat din atmosfera au facut ca, in ultimii
10 ani, numarul de
> decese in rindul bucurestenilor cauzate de afectiuni ale aparatului
respirator sa creasca de
> la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 de locuitori, iar cele cauzate de boli
ale sistemului
> digestiv sa cunoasca un salt de la 1,7 la 6,9 la 100.000 de persoane.
> Doar cartierul Primaverii nu e poluat
>
> Potrivit statisticilor, aproximativ 65% dintre bucuresteni se supun zilnic
unor concentratii
> mai mari decit maximumul acceptat pentru oxizi de azot sau de sulf, plumb
si monoxid de
> carbon. Ecologistii au identificat opt zone in Capitala in care poluarea
atinge cote
> alarmante: 1) Bd. Drumul Taberei - Bd. Timisoara - Bd. Iuliu Maniu; 2)
Platforma Dudesti -
> Liviu Rebreanu - Dristor - Baba Novac; 3) Piata Unirii - George Cosbuc -
Soseaua Alexandriei;
> 4) Timpuri Noi - Splaiul Independentei - Calea Vacaresti; 5) Piata
Victoriei - Doctor Felix -
> Bd. Ion Mihalache - Bd. Kiseleff; 6) Stefan cel Mare - Tunari - Doamna
Ghica; 7) Soseaua
> Pantelimon - Gara de Est - Electronicii; 8) Calea Floreasca - Platforma
Aviatiei - Poligrafiei
> - Romaero - Casa Presei Libere - Sofitel.
>
> Cartierul Primaverii este unicat in Bucuresti, deoarece doar el
indeplineste parametrii de
> minima poluare si de spatiu verde pe cap de locuitor. Strazile acestui
cartier sint circulate
> doar de riverani, iar zona e populata doar de vile.
> 20 de milioane de metri patrati de spatiu verde au disparut
>
> Dragos Stan, presedintele Eco-Europa, spune ca in ultimii 15 ani au
disparut din Bucuresti in
> jur de 20 de milioane de metri patrati de spatiu verde, informatiile sale
bazindu-se pe
> statistici ale Ministerului Mediului. "Au disparut zeci de mii de copaci,
zeci de hectare de
> verdeata din parcuri si din ultimele doua pepiniere dendro-floricole
bucurestene. Spatiile
> verzi sint supuse incontinuu unui adevarat macel, prin amplasarea ilegala
pe suprafata
> acestora a mii de garaje, tarabe pentru comertul stradal, terase sau
restaurante, masini
> parcate haotic etc. Mai nou, pe suprafete intinse de spatii verzi s-au
construit centre
> comerciale, hoteluri, sedii de companii sau birouri, vile etc.", afirma
Dragos Stan.
> 0,6 mp spatiu verde - ratia unui bucurestean din Cringasi
>
> Potrivit statisticilor, unui bucurestean ii revin 2,5 metri patrati de
spatiu verde, adica un
> sfert din normele minime internationale ale lumii civilizate. In
Stockholm, raportul e de 82
> de metri patrati/locuitor, in Viena e de 70, iar in Varsovia - 31 de metri
patrati.
>
> Repartizat pe sectoare, spatiul verde este mai abundent in sectorul 1,
unde un locuitor de
> acolo beneficiaza de 11 metri patrati. In celelalte sectoare, situatia
este grava, cel mai
> negru raport inregistrindu-se in sectorul 6, unde unui locuitor din
Cringasi ii revin 0,6
> metri patrati de spatiu verde, de 20 de ori mai putin decit necesarul
minim admis. Situatia ar
> fi fost si mai dramatica, daca autoritatile nu luau in calcul si spatiul
verde din cele 14
> cimitire bucurestene, care insumeaza 131,3 hectare. Acesta a scapat
macelului, datorita
> faptului ca in cimitire nu se pot amplasa terase, baruri sau buticuri.
> Corigenti la protectia mediului
>
> "In Bucuresti, se mai folosesc inca metodele clasice, in care deseurile
sint ingropate si apoi
> li se da foc in aer liber, unde se elimina emisii de dioxina. Aceasta este
una dintre cele mai
> toxice substante cunoscute pina in prezent. Prin arderea plasticului si a
cauciucurilor se
> elimina substante care produc boli de plamini, iar in timp pot fi afectate
ficatul, rinichii
> si singele. Solutia problemei e simpla: crearea urgenta a unui sistem
public de colectare
> separata a deseurilor, in vederea reciclarii", spune Dragos Stan.
Statisticile europene
> clasifica Romania pe un loc codas la capitolul tari care nu au un sistem
public de reciclare a
> deseurilor. Ecologistii cer schimbarea legislatiei de mediu.
> 20% din gunoiul Capitalei ramine necolectat
>
> Intr-o singura zi, bucurestenii produc in jur de 2.000 de tone de gunoi:
sticle goale de suc
> si ulei, cutii de conserve, resturi de legume si fructe, haine vechi si
incaltaminte rupta,
> fier vechi, frigidere ori televizoare stricate, carton si hirtie, jucarii
rupte etc. Dragos
> Stan afirma ca doar 80% din toate acestea sint strinse de catre firmele de
salubritate, restul
> raminind necolectate pe spatiile verzi, pe terenurile virane, pe malurile
lacurilor ori la
> periferie. Ecologistii estimeaza ca fiecare sector al Capitalei are in jur
de 60-70 de halde
> de gunoi in spatele blocurilor, in piete, in parcuri sau pe marginea si in
interiorul
> lacurilor in care se scalda unii copii. "Situatia cu gunoiul necolectat se
agraveaza vara,
> cind respectivele deseuri incep sa intre in putrefactie, iar in jurul
acestora se aduna roiuri
> de muste si tintari. Daca cineva are curiozitatea sa scarme in acele
gunoaie, va vedea ca
> jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalajele din
plastic, care nu sint
> biodegradabile", precizeaza Dragos Stan.
> Baia Mare, poluata de metalurgie
>
> In Baia Mare, calitatea aerului este afectata, in principal, de
activitatea de metalurgie
> neferoasa, din cauza emisiilor de dioxid de sulf si pulberi in suspensie
cu continut de plumb
> si cadmiu. Starea de sanatate a populatiei este inrautatita in raport cu
alte asezari umane
> din cauza acestor emisii. Astfel, bolile de metabolism cauzate de
existenta plumbului sint mai
> frecvente cu 40-60% decit in alte locuri. In Constanta, poluarea
energetica are la baza
> emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot si oxizi de carbon. Impactul a
fost redus prin
> renuntarea la combustibilul solid (carbunele), utilizat in trecut la CT
Ovidiu si prin
> inlocuirea partiala a combustibilului lichid (pacura) la CET Palas, cu
gaze naturale. In
> sezonul estival, cind populatia judetului creste, se dubleaza si emisiile
din trafic.
> In centrul Clujului, poluare mai mare
>
> In Cluj, desi valorile indicatorilor de poluare a aerului se mentin in
limite medii,
> problemele apar in zonele centrale, in preajma trecerilor de pietoni, unde
in timpul
> stationarii, autovehiculele produc o poluare, care depaseste de citeva ori
limitele admise,
> fenomen amplificat la orele de virf. Probleme de poluare mai sint si in
ceea ce priveste
> solul, in zona rampei de gunoi de la Pata Rit.
>
> Potrivit statisticilor, capitala Moldovei se numara printre cei mai mari
generatori de deseuri
> si substante poluante din Romania. Principala unitate poluanta din Iasi
este Centrala
> Electro-Termica (CET) Iasi care, conform masuratorilor genereaza pentru
lunile de iarna peste
> 50 de tone de poluanti zilnic. Inchiderea combinatului chimic Solventul a
insemnat oprirea
> celui mai mare factor de risc din punct de vedere al poluarii in
Timisoara. Poluarea
> industriala masiva a fost inlocuita cu poluarea provocata de traficul
intens. Cea mai grava
> situatie de mediu a orasului este considerata groapa de gunoi de la Parta,
etichetata de ani
> de zile ca fiind o "bomba ecologica". (C.-O.M., M.B.)
>
> __________________________________________________
> Do You Yahoo!?
> Tired of spam?  Yahoo! Mail has the best spam protection around
> http://mail.yahoo.com
>
>
>
> __________________________________
> Yahoo! Mail Mobile
> Take Yahoo! Mail with you! Check email on your mobile phone.
> http://mobile.yahoo.com/learn/mail
>
>
> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
> Yahoo! Groups Links
>
>
>
>
>
>
>



Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui