http://www.expres.ro/transilvania/?news_id=188357

In cazul comorilor dacice, politistii si procurorii mai au de lucru 
Victoria politistilor si procurorilor asupra gruparilor organizate de cautatori 
de aur pare sa
fie una partiala. Specialistii in arheologie au analizat modul in care sint 
efectuate
sapaturile ilegale si au ajuns la concluzia ca exista cel putin doua grupari 
care sapa dupa
aurul dacilor. 

Situatia a fost constatata la mai multe cetati dacice din judetele Alba si 
Hunedoara.
Directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National 
Alba, Gabriel
Rustoiu, a declarat ca ultimele studii efectuate la cetatea dacica de la 
Capilna arata ca aici
au sapat cel putin doua grupari, pe linga localnici, care nici ei nu se dau in 
laturi de la
asa ceva. El a explicat ca difera atit tehnica de sapare, cit si felul in care 
gropile sint
lasate de cautatorii de comori. Unii dintre icercetatorii sint mai grijulii si 
pun inapoi
pamintul peste groapa sapata, in timp ce ceilalti nu se mai sinchisesc sa faca 
acest lucru. El
a mai spus ca cel putin una dintre gruparile care au sapat este din Deva si ca 
au fost strinse
dovezi care sa confirme acest lucru, din deseurile lasate in urma. 

Un fenomen 

Specialistii in arheologie si in probleme de patrimoniu spun ca, in ultimii 
ani, sapaturile
neautorizate in vederea cautarii de comori au devenit un adevarat fenomen si ca 
deja putem
vorbi despre ibraconaj arheologici, ca fiind acea infractiune prin care sint 
sustrase
artefacte aflate intr-un context arheologic in urma unor explorari 
neautorizate. Definitia a
fost data de Mihai Cristian, sef de sectie la muzeul din Orastie, unul dintre 
arheologii care
incearca de ani de zile sa conviga autoritatile sa ia masuri impotriva acestui 
fenomen. 
Mihai Cristian a declarat pentru iEvenimentul zileii ca in primavara anului 
1998 a semnalat
Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva (caruia ii este subordonat 
muzeul din Orastie)
primele acte de acest gen in zona Muntilor Orastiei, cu autor identificat. El a 
spus ca a
solicitat, in raportul intocmit, recuperarea materialelor sustrase si anuntarea 
organelor
competente, inclusiv procuratura, politia si SRI, dat fiind faptul ca era vorba 
despre un
cetatean strain. "Abia peste un an, cind a izbucnit in presa scandalul legat de 
aurul dacic,
abia atunci s-a scos acest dosar prafuit si au zis ca au incercat sa faca 
ceva", a declarat
arheologul. 

Solutii ar fi 

Seful de sectie de la muzeul din Orastie a afirmat ca, inca de atunci, a propus 
o solutie
pentru combaterea detectiilor neautorizate, respectiv amplasarea unor fise 
metalice, care sa
induca in eroare pe cei care vin cu detectoare. El a spus ca masuri similare au 
fost aplicate
cu succes in urma cu 30-40 de ani in Germania. La noi, insa, aceasta solutie nu 
a imiscati pe
nimeni. 
Arheologul a aplicat-o, ca initiativa personala, la cetatea dacica de la Ardeu, 
in cursul
anului trecut. A ingropat adinc in pamint citeva kilograme de dopuri de bere si 
s-a intors
dupa trei zile. A observat semne ca cineva incercase sa sape si ca dupa citeva 
tentative a
renuntat. Definitiv, deoarece in primavara a constatat ca nu mai venise nimeni 
sa caute aur in
acea cetate, spre deosebire de un alt sit aflat in apropiere, unde au fost 
gasite noi
sapaturi. 

Zone "fierbinti" 

Directorul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva, Adriana Pescaru, 
sustine la rindul ei
ca exista inca multi cautatori de comori in libertate. Zilele trecute ea a 
declarat pentru
iEvenimentul zileii ca a atras atentia politistilor asupra jafului din Muntii 
Orastie inca din
1996, dar degeaba. "Fenomenul este departe de a se diminua. Exista inca o 
activitate intensa
in zona. Recent am urcat pe un platou din apropierea cetatii dacice de la 
Costesti si am
descoperit peste 30 de gropi numai acolo, gropi sapate, sigur, de persoane care 
au cautat
obiecte de valoarei, spunea Adriana Pescaru. 
Arealele cele mai frecventate de cautatorii de comori sint cele din preajma 
cetatilor dacice,
unde si arheologii au facut cercetari sistematice. Sapaturi ilegale au fost 
insa descoperite
si in alte zone. Mihai Cristian de la muzeul din Orastie spune ca, in prezent, 
pe linga
cetatile dacice, se sapa icu foarte mare randamenti in zona Muntilor Apuseni, 
cele mai cautate
locuri fiind Rosia Montana, Bucium si Zlatna. 
Braconajul arheologic isi afla in Sud-Vestul Transilvaniei cea mai acuta forma 
de manifestare 
Mihai Cristian, sef sectie muzeul din Orastie 

"Braconierii" sint ajutati de specialisti din sistem 

Arheologul Mihai Cristian este de parere ca cei care cauta comori sint 
consiliati din sistem,
adica de arheologi si diferiti specialisti care lucreaza in muzee. "Cu 
siguranta au primit
consultanta de la specialisti din sistem", a declarat reprezentantul muzeului 
din Orastie. 
"Problema cea mai mare este slabiciunea de care da dovada statul. Ma surprinde 
lipsa de
reactie a autoritatilor... Ceea ce se intimpla acum este relativ tardivi, a 
declarat Mihai
Cristian, amintind ca la inceputul anilor 1800, cind a fost o alta goana dupa 
aur in Muntii
Orastiei, Tezaurariatul de atunci a adus militari si mineri sa pazeasca zona si 
a impus masuri
in forta, reusind sa stopeze fenomenul. 
La ora actuala insa, marea intrebare este daca exista un interes real pentru 
stoparea
braconajului arheologic. iAm avut prilejul sa intilnesc magistrati insotiti de 
oameni din
lumea interlopa. Cunosc oameni din politie care s-au imbogatit fulminant si 
cred ca unii din
cei mai mari colectionari de obiecte vechi sint judecatoriii, a declarat 
arheologul. De
altfel, el a ridicat aceasta problema si la Sesiunea nationala de rapoarte 
arheologice. "Cu
riscul de a stirni suparari, trebuie amintit faptul ca printre primii care au 
profitat de pe
urma descoperirilor de valori de patrimoniu in Muntii Orastiei, in special 
monede de tip
Koson, au fost politistii, majoritatea acestora parasind sistemul", a spus 
atunci Mihai
Cristian. 

Noua cautatori de aur, dupa gratii 

Saptamina trecuta 12 persoane din judetele Hunedoara si Alba au fost retinute 
la Deva in prima
cauza complexa referitoare la jaful care are loc in Muntii Orastiei. Noua 
persoane dintre cele
12, in frunte cu presupusul lider al grupului, deveanul Iulian Ceia, au fost 
arestate pentru
prejudicierea patrimoniului national. Cei acuzati in acest dosar risca intre 10 
si 20 de ani
de inchisoare. 
Procurorii de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Alba, institutie care 
coordoneaza
ancheta, afirma ca aceasta grupare a instrainat mai multe obiecte dacice de 
mare valoare,
printre care si 15 bratari din aur. 
Ceia a declarat anchetatorilor ca doua astfel de bratari le-ar fi vindut 
presedintelui
executiv al PSD, Adrian Nastase, respectiv fostului sef al Administratiei 
Prezidentiale, Ioan
Talpes. Aceste informatii nu au fost insa confirmate din surse oficiale. 

O explicatie a autoritatilor 

Imediat dupa retinerea celor 12, seful Serviciului de Protejare a Patrimoniului 
National din
cadrul Inspectoratului General de Politie, comisarul sef Aurel Condrut, a 
declarat ca
interventiile in forta impotriva cautatorilor de comori nu au putut fi 
organizate mai devreme,
deoarece legislatia pentru protejarea patrimoniului s-a clarificat si inasprit 
abia din 2003,
or virful activitatii cautatorilor de comori a fost atins in perioada 1998 - 
2001.

Mihaela MORARU


__________________________________________________
Do You Yahoo!?
Tired of spam?  Yahoo! Mail has the best spam protection around 
http://mail.yahoo.com 


Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui