Deoarece nu toate grupurile de discutii accepta fisiere atasate, pun in corul 
mesajului si concluziile, cu scuze daca mesajul vi se pare prea lung :)

Codruta


From: Akademie 


Stimate doamne si stimati domni,
Dragi prieteni ai Academiei,

dorim sa va facem cunoscute concluziile celei de a doua Conferinte de Ecologie 
"Un paradis in pericol: Romania si padurile sale" care s-a desfasurat in 
incinta Academiei Evanghelice Transilvania (AET) in perioada 13-15 iunie 2005. 
Va multumim pentru participarea in numar mare la conferintele, simpozioanele 
Academiei si va asteptam si cu alte ocazii sa ne vizitati!

Cu stima,

Biroul AET

======================
Rezultatul celei de-a doua conferinte de ecologie de la Sibiu

"Paradisul în pericol: România si padurile sale"

13 - 15 iunie 2005

 

 

Participantii la cea de-a doua conferinta de ecologie de la Sibiu au formulat 
urmatoarele teze si solicitari, conturate sub forma unui rezultat al 
conferintei:

 

1.            Padurea si lemnul au fost, sunt si ramân un factor economic 
important în România, în Europa si în întreaga lume.

 

2.         Din acest punct de vedere si ca urmare a redescoperirii masei 
lemnoase, ca materie prima regenerabila, este necesara asigurarea exploatarii 
durabile a padurilor. Aceasta implica si crearea unor mecanisme eficiente de 
control exercitate de catre stat în domeniul exploatarii padurilor (garda de 
mediu etc.)

 

3.            Actiunile desfasurate de ecologisti, de catre grupele de ecologie 
si ONG-urile corespunzatoare nu sunt orientate împotriva industriei forestiere 
în sine, ci împotriva exploatarii abuzive, a defrisarii abuzive a padurilor si 
a mafiei lemnului.

 

4.            Padurea si masa lemnoasa nu trebuie definite doar ca factori 
economici (padurile pentru exploatare), ci si ca factori care determina 
calitatea vietii, precum si ca surse de energie.

 

5.         Masa lemnoasa nu reprezinta o materie prima desueta, ci a fost 
definita ca o materie prima regenerabila.

 

6.         Padurile trebuie percepute ca factori de echilibru ecologic atât în 
fiecare tara, cât si la nivel mondial. Acestea formeaza o componenta elementara 
a ecosistemului gestionat de catre om. Ca resursa, ele reprezinta o valoare 
sfânta care trebuie protejata.

 

7.            Controlul activitatii forestiere exercitate de catre stat nu 
trebuie abandonat prematur, pe parcursul privatizarii padurilor din România.

 

8.         Garda de mediu trebuie sa dispuna de atributii extinse, în aceasta 
categorie trebuie inclus si dreptul de a verifica respectarea prevederilor 
legale de catre fiecare camion care transporta masa lemnoasa.

 

9.            Populatia, precum si toate persoanele implicate, trebuie 
sensibilizate prin mass-media si prin masuri de instruire social-politica, 
fiind accentuata ideea ca exploatarea durabila a padurilor reprezinta un aspect 
fundamental pentru supravietuirea omenirii pe planeta, astfel încât interesele 
ecologice si cele economice trebuie luate în calcul în aceeasi masura.

 

10.       Este necesara elaborarea unui model exact pentru viitorul industriei 
forestiere din România.

 

11.            Protectia padurilor seculare din România trebuie sa reprezinte o 
prioritate absoluta.

 

12.            Privatizarea efectivelor de paduri din România, cu lipsa deplina 
a mecanismelor de control si a instruirii viitorilor proprietari ai padurilor 
din perspectiva necesitatilor descrise anterior, conduce la o catastrofa 
ecologica. Autoritatile statale trebuie sa protejeze padurea cu toate 
mijloacele care se afla la dispozitia acestora.

 

13.       La nivel european este necesar sa se urmareasca adoptarea unor 
actiuni unitare. În acest scop, Uniunea Europeana trebuie sa puna în miscare 
mecanismele si instantele de control necesare.

 

14.            Obiectivul tuturor eforturilor trebuie sa fie reprezentat de 
garantarea unei exploatari responsabile a padurilor, apropiate de natura, 
durabile si ecologice, care ia în calcul în aceeasi masura interesele economice 
si ecologice. Protectia naturii si industria forestiera trebuie sa ajunga la un 
numitor comun, care sa confirme necesitatea exploatarii pe termen lung si 
echilibrate a padurilor. Aceste doua domenii trebuie sa actioneze concertat 
pentru a preveni exploatarea abuziva si valorificarea unilaterala a padurilor. 
Astfel, ele vor îndeplini misiunea lui Dumnezeu de a ocroti creatia Sa.

 

 

 

Sibiu, 15 iunie 2005

 

Pentru participanti:

 

Preot dr. Jürgen Henkel

Conducatorul academiei, Sibiu

 

Niculae Radulescu Dobrogea

Presedintele "Asociatiei de ecologie si societate civila", Bucuresti

 

Prof. dr. Andreas Schulte

Institutul International pentru exploatarea padurilor si a lemnului NRW, Münster

 

Erika Stanciu

WWF România 

 

Sophie Pahlmann, 

MSc Sustainable Resource Management

Universitatea Tehnica München

 



"Paradisul în pericol? România si padurile sale" - A doua conferinta de 
ecologie a Academiei Evanghelice Transilvania (13 - 15.06.05)

 

Mafia lemnului si privatizarile ameninta padurile din România
 

Experti din sase tari au discutat trei zile despre probleme privitoare la 
exploatarea padurilor din România

Obiectivul este reprezentat de identificarea unui numitor comun între 
interesele economice si cele ecologice

 

SIBIU - Redescoperirea lemnului si a padurii ca resurse economice, cu 
aprecierea simultana a importantei padurilor pentru echilibrul ecologic si 
protejarea corespunzatoare a acestora reprezinta în aceeasi masura o provocare 
pentru domeniul politic, economic si social. Despre modalitatile de atingere a 
acestui deziderat au discutat timp de trei zile experti din domeniul industriei 
si al cercetarii forestiere, reprezentanti ai guvernului, activisti din 
domeniul ecologic si jurnalisti, precum si alte persoane interesate de aceasta 
tematica, ocazia fiind reprezentata de "A doua conferinta de ecologie din 
Sibiu", organizata de catre Academia Evanghelica Transilvania din Sibiu (EAS). 
Cei aproximativ 50 de participanti din Germania, Elvetia, Ucraina. Canada si 
România au abordat o noua "tema fierbinte" în domeniul politicii ecologice din 
România - "Paradisul în pericol? România si padurile sale", aceasta dupa ce, cu 
ocazia conferintei de anul trecut, au fost dezbatute deja teme controversate, 
precum "Rosia Montana" si "Dracula Parc" din Sighisoara. La discutii au luat 
parte si doi reprezentanti din partea Ministerului mediului si padurilor - ceea 
ce reprezinta un pas înainte în comparatie cu anul 2004, când ministerul de 
resort nu a manifestat nici o reactie la invitatia formulata de catre academie. 
Pentru conducatorul academiei, dr. Jürgen Henkel, aceasta este dovada noii 
transparente a guvernului actual, manifestata fata de opinia publica si de 
societatea civila. În calitate de reprezentanti ai bisericii au luat parte 
membrii ai arhiepiscopiei ortodoxe Târgoviste, Constanta si ai mitropoliei 
Banatului, precum si ai episcopiei romano-catolice Oradea. A fost de asemenea 
prezent si consulul general al Germaniei, domnul Thomas Gerlach, si secretarul 
general al Fundatiei Germane pentru Mediu, dr. Fritz Brickwedde. Conferinta a 
fost organizata alaturi de Institutul International pentru exploatarea 
padurilor si a lemnului din cadrul universitatii Münster, precum si de catre 
Fundatia Hanns-Seidel, iar contributia financiara esentiala a revenit Fundatiei 
Federale Germane pentru Mediu.

 

 

Directorul academiei, dr. Henkel, care este de asemenea sef de proiect al 
Fundatiei Hanns-Seidel din România, a afirmat: "În primavara acestui an, 
Comisia UE a conditionat acordul sau cu privire la aderarea României la UE si 
de evolutia care se va înregistra în domeniul protectiei mediului. Deci nu este 
vorba numai despre combaterea coruptiei, care se afla în atentia tuturor. 
Protectia mediului este relevanta pentru aderarea la Uniunea Europeana, 
situatia ecologica a tarii reprezinta un criteriu din perspectiva acestei 
aderari. Trebuie sa avem în vedere permanent aceasta situatie". Presedintele 
consiliului de administratie al Academiei Evanghelice Transilvania, protopopul 
Dietrich Galter, a atras atentia cu privire la faptul ca "protectia mediului nu 
reprezinta doar o problema de natura politica, ci si o una privitoare la 
modalitatea de gestionare a Creatiei lui Dumnezeu". Consulul general Gerlach a 
subliniat în alocutiunea sa de deschidere: "Prevenirea exploatarii abuzive a 
padurilor reprezinta o problema mondiala cu care ne vom confrunta în deceniile 
care vor urma. Se înregistreaza un larg consens cu privire la faptul ca 
actiunile  realizate în domeniul protectiei mediului nu sunt niciodata 
suficiente".

 

Gheorghe Gheorghita, reprezentantul Ministerului Padurilor, a afirmat cu ocazia 
prezentarii din deschidere ca România dispune în prezent de 6,38 milioane 
hectare de paduri, ceea ce ar însemna 28,2 procente din suprafata totala a 
tarii. Astfel, România s-ar afla cu putin sub media înregistrata în Uniunea 
Europeana (29%). În România, distributia suprafetelor împadurite este foarte 
variata. În anumite judete din sudul tarii se înregistreaza sub cinci procente 
de suprafata împadurita (de exemplu Constanta, Olt, Teleorman, Ilfov). Prin 
transferarea în proprietatea privata, în ultimii ani padurile sunt privite tot 
mai frecvent ca sursa de venit. Gheorghita a declarat: "Doar un numar restrâns 
de proprietari de paduri sunt interesati de o valorificare ecologica a padurii. 
Multi au în vedere numai utilitatea economica". Exista legi corespunzatoare, 
dar problema este ridicata de implementarea acestora la nivel practic. De 
exemplu, ministerul din care face parte nu are nici o posibilitate legala 
pentru a controla numeroasele transporturi de masa lemnoasa de pe întregul 
teritoriu al României pentru a verifica provenienta legala a acestora. 
Reprezentantul Ministerului Mediului, John Samad Smaranda, a prezentat 
eforturile depuse de catre guvernul României în domeniul protectiei padurilor 
seculare deosebit de valoroase din România. Reprezentantii guvernului au aratat 
ca, din suprafata împadurita existenta în prezent, 4,23 milioane hectare a 
apartin statului, 804.000 hectare comunitatilor locale si comunelor, 679.000 
hectare se afla în posesia asociatilor de silvicultura, iar 676.000 hectare 
sunt în proprietate privata. Pentru obtinerea echilibrului ecologic al tarii ar 
fi de dorit o cota de 40% a suprafetelor împadurite. Când a fost adusa în 
discutie exploatarea abuziva care afecteaza padurile din România, Gheorghita si 
Samad au aratat ca respectiva cota anuala de defrisare care a determinat recent 
este de 16 milioane metri cubi masa lemnoasa, ceea ce reprezinta un nivel mult 
sub necesarul industriei forestiere, care atinge o cota de pâna la 25 milioane 
metri cubi. Ca urmare a unui exploatari forestiere depasite din punct de vedere 
sistematic, preluata din perioada comunismului, în prezent exista o cota foarte 
ridicata de paduri tinere. Peste 60% din efectivul de paduri au vârsta de sub 
60 de ani, numai 15% depasind din punct de vedere al vârstei cota de 100 de 
ani, vârsta medie pentru taierea arborilor fiind de 100 de ani. Conform 
declaratiei formulate de Smaranda, în padurilor seculare protejate nu este 
permisa taierea arborilor. Acestea acopera 211.000 hectare din suprafata 
împadurita a României. Problema este reprezentata de lipsa controlului.

Jurnalistul de ancheta Claudiu Târziu, editor al revistei "Rost" si redactor la 
"Cotidianul", a vorbit în termeni deosebit de critici despre o "mafie a 
lemnului" si despre "abuzurile savârsite în domeniul forestier si al 
silviculturii, fapte acoperite de catre oameni politici". Ziaristul a atras 
atentia prin articolul sau cu privire la mafia lemnului din România, publicat 
cu câteva luni în urma. Târziu si-a argumentat critica sa pe baza exemplului 
din judetele Bacau, Neamt si Botosani. În aceste judete ar fi avut loc pe 
parcursul ultimilor 15 ani defrisari masive. "Rezultatul acestora sunt munti si 
peisaje aride, unde se mai pot vedea doar urmele padurilor de alta data" Târziu 
a afirmat: "Numai în judetul Bacau exista 1380 puncte de prelucrare a lemnului. 
Acestea proceseaza masa lemnoasa care a fost taiata ilegal de catre 
proprietarii particulari din padurile retrocedate sau care a fost furata". 
Lemnul a fost achizitionat de firme importante, fara nici un fel de documente 
justificative, iar acestea l-au vândut la export pe sume foarte ridicate, a 
declarat jurnalistul. Controalele sunt ca si inexistente. În urma au ramas 
dealuri si munti lipsiti de vegetatie.

 

Prin prezentarea cu un titlul provocator "Cine taie respiratia românilor", 
Nicolae Radulescu Dobrogea, presedintele "Asociatiei pentru ecologice si 
societate civila" (Bucuresti), a criticat reducerea efectivului de paduri din 
România si defrisarile masive bazate pe interese comerciale sau private. El a 
argumentat prezentarea sa cu numeroase fotografii. Militantul în domeniul 
ecologiei a avertizat cu privire la consecintele imprevizibile pe care le va 
avea acest proces din perspectiva echilibrului ecologic al României: "Padurile 
reprezinta sursa noastra de oxigen. Este catastrofal faptul ca, dupa 
defrisarile ilegale din Moldova, singurele zone de desert aflate la nord de 
paralela 45 se afla în România. Inundatiile deosebit de puternice din Moldova 
reprezinta rezultatul defrisarilor masive". Presedintele asociatiei ecologice 
din Bucuresti a mai declarat: "Disparitia padurilor conduce la o reducere a 
biodiversitatii, la o modificare climatica, la alunecari de teren si la 
epuizarea surselor de apa. Aceasta situatie are consecinte negative din punct 
de vedere social, economic si al sanatatii." Cea mai mare parte a masei 
lemnoase din România a fost si este exportata, conform afirmatiilor expertului 
ecologist. Aceasta ar fi baza averilor persoanelor din tara si din strainatate 
care sunt implicate în aceasta afacere. Modul de operare al mafiei lemnului ar 
fi mai mult decât evident: "Vara se vând la Constanta camioane întregi de masa 
lemnoasa care a fost furata în prealabil din Vrancea." Padurile seculare din 
România trebuie protejate în mod deosebit: "Acestea reprezinta un element unic, 
fiind pentru experti si cercetatori un obiectiv unic de studiu, care poate fi 
comparat cu padurile seculare de-a lungul Amazonului." O declaratie similara a 
fost realizata de Erika Stanciu din partea WWF România. Aceasta este 
responsabila pentru elaborarea unor concepte de protectie a padurilor seculare 
si a celor ocrotite din România, mentionând ca: "România este una din cele 
cinci tari care raspunde pentru mentinerea echilibrului natural în Carpati". 
Prof. dr. Gheorghe Florian Borlea, director al asociatie Pro Silva din 
Timisoara, a criticat ideea conform careia padurea ar avea nevoie de o 
exploatare pe termen lung. Obiectivul ar fi ca padurea sa fie privita ca o 
sursa de energie regenerabila. Borlea a afirmat: "Succesul de piata revine însa 
tocmai celor care nu lucreaza pe termen lung. Aceasta situatie ameninta 
capacitatea padurilor si viitorul echilibrului ecologic".

 

În alocutiunea sa de deschidere, secretarul general al Fundatiei Germane pentru 
Mediu, dr. Fritz Brickwedde, a prezentat activitatea fundatiei sale, care a 
fost înfiintata prin hotarârea guvernului federal condus de Kohl, la initiativa 
ministrul de finante din acea perioada, Theo Waigel (CSU), din beneficiile 
obtinute ca urmare a privatizarii firmei Salzgitter AG, aceasta fundatie 
desfasurându-si activitatea atât la nivel national, cât si international. 
Conform dr. Brickwedde, obiectivul fundatiei este de a "integra protectia 
mediului în toate domeniile economice si de a elabora inovatii comune pentru 
protectia mediului". În acest context este vorba despre "protectia preventiva a 
mediului, având ca obiectiv evitarea producerii unor prejudicii ecologice, de 
protejarea materiile prime pentru a nu fi nevoiti sa remediem ulterior 
consecintele produse de poluarea mediului". Protejarea patrimoniului cultural 
german împotriva daunelor ecologice reprezinta un alt obiectiv al fundatiei. 
Pâna în prezent au fost promovate peste 6000 de proiecte ecologice prin masuri 
în domeniul "protectiei mediului integrat în procesul de productie, precum si 
în produs, instruirea si consultanta ecologica, transferul de know-how si de 
cunostinte pe scara larga." În ultimii ani se înregistreaza o crestere a 
volumului activitatii fundatiei în strainatate, aceasta promovând pâna în 
prezent aproximativ 180 de proiecte, peste 90% dintre acestea în Europa 
Centrala si de Est. Din aceasta categorie face parte si prezenta conferinta în 
domeniul ecologiei. Dr. Brickwedde a afirmat: "Ne desfasuram activitatea 
alaturi de comunitati locale, ONG-uri, asociatii, uniuni si biserici si dorim 
sa contribuim în mod constient la dezvoltarea societatii civile si sa prezentam 
acesteia probleme de natura ecologica".

 

O concluzie a fost prezentata în final de catre Hillmar Foellmi, reprezentant 
al proiectului "FORZA" din Ucraina, si prof. dr. Andreas Schulte, din cadrul 
Institutului International pentru exploatarea padurilor si a lemnului al 
universitatii Münster. FORZA reprezinta un proiect de perspectiva derulat între 
Elvetia si Ucraina, cu domeniu principal de activitate în sectorul forestier 
din Transcarpatia. La baza acestui proiect s-au aflat inundatiile de amploare 
din 1998 si 2001 din Ucraina, a caror cauza a fost identificata în modalitatea 
de exploatare a padurilor. Proiectul urmareste o "exploatare forestiera 
calificata în Transcarpatia conform principiilor dezvoltarii durabile" si are 
ca punct de greutate functia multipla a padurilor, caracterul durabil al 
resurselor, prevenirea catastrofelor naturale si îmbunatatirea conditiilor de 
viata ale populatiei locale. Programul poate reprezenta o recomandare pentru 
industria forestiera din România. Se pune accent, printre altele, pe 
dezvoltarea turismului ecologic, pe clasificarea exacta a padurilor si pe 
intensificarea modalitatilor de constientizare a acestei idei în cadrul opiniei 
publice. Obiectivul este reprezentat de trecerea de la efectivele cu arbori din 
aceeasi specie la cele cu arbori din specii variate, cu crearea unor paduri 
mixte. Pe baza analizei sistematizate a efectivului se realizeaza clasificarea 
padurilor. Astfel sunt elaborate masuri de întretinere si recomandari de 
actiune, fiind taiati. Conform lui Foellmi, obiectivul este reprezentat de 
"exploatarea naturala a padurilor si de clarificarea raporturilor dintre 
padurile ocrotite si padurile exploatate", aceasta situatie este similara din 
punct de vedere al resurselor si al conditiilor specifice locatiei si în cazul 
României. Diferenta este ca padurea din Ucraina se afla în proprietatea 
statului.

 

Prof. dr. Schulte a atras atentia cu privire la o evolutie dramatica la nivel 
mondial. "Între 1960 si 2000 am pierdut peste 500 de milioane de hectare de 
padure tropicala. Peste 25 de tari si-au pierdut peste 90% din suprafata lor 
împadurita. La nivelul mondial, pierderile de suprafete împadurite ating un 
nivel anual de 12 pâna la 13 milioane hectare. Din 1970 s-a înregistrat o 
reducere de la 1,15 hectare la 0,65 hectare suprafata împadurita per locuitor". 
La nivelul mondial "s-au extins concerne gigantice de valorificare a padurilor, 
de exploatare forestiera si a lemnului". Aceste "mega-concerne" se confrunta în 
Uniunea Europeana cu structura unor paduri restrânse. Câteva milioane de oameni 
poseda mai putin de 10 hectare suprafata împadurita. "Coroborarea dintre 
exploatare forestiera si masa lemnoasa" reprezinta si în Uniunea Europeana un 
factor economic important, a declarat omul de stiinta. Exista 136 milioane 
hectare padure în Uniunea Europeana (40% din suprafata), în anul 2000 profitul 
obtinut din exploatarea acestora fiind de 300 miliarde EURO. 2,2 milioane 
angajati îsi desfasoara activitatea în industria forestiera si în cea de 
prelucrare a lemnului. Cererea fata de produsele realizate din lemn 
înregistreaza în continuare o crestere semnificativa. În Europa exista în 
prezent 12 milioane de proprietari particulari de paduri. Din acest motiv, 
apelul lui Schulte este: "Protejarea naturii, valorificarea si productia 
regenerabila de masa lemnoasa pot exista numai împreuna, si nu în opozitie". 
Dusmanul comun al industriei forestiere si al militantului ecologist trebuie sa 
fie afacerile ilegale cu lemn si exploatarile abuzive, obiectivul comun fiind 
acela al unei exploatari apropiate de natura si ecologice a padurii". Masa 
lemnoasa va deveni din nou o "materie prima regenerabila a viitorului". Prof. 
Schulte pronosticheaza ca produsele din lemn vor reprezenta "o ramura cu 
crestere exploziva în viitor".

 

Obiectivul unor asemenea conferinte, reprezentat de sensibilizarea populatiei 
si a responsabililor cu privire la aceste teme, este tot mai aproape, conform 
motoului "încet, dar sigur". Aceasta în special în ceea ce priveste situatia 
actuala a padurilor din România, care a fost concluzionata de expertul elvetian 
în domeniul exploatarilor forestiere, Christoph Hugentobler: "Între planificare 
si situatia efectiva a padurilor exista o adevarata prapastie".                 
                                          

     DR. JÜRGEN HENKEL

 

 


[Non-text portions of this message have been removed]



Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui