Pentru cei care nu cred ce e scris mai jos - si pentru ca tot suntem in "zodia inundatiilor" - am niste poze "vag oripilante" cu ce s-a putut aduna in lacul de baraj de la Campeni, doar dupa ploile de la inceputul lui iunie - ma gandesc doar pe ce site sa le pun....
Codruta http://www.averea.ro/display.php?data=2005-07-16&id=3994 In 1992, un mic cetaceu a esuat pe o plaja din Normandia. Balena a fost autopsiata. In stomac s-au gasit 800 de kilograme de saci si pungi de plastic! Potrivit unei organizatii ecologiste australiane, mii de balene, pasari, foci si broaste testoase mor anual din cauza pungilor de plastic. Privita de sus sau de jos, o punga de plastic seamana cu o meduza sau cu o alta vietate marina care poate fi mancata! In ultima jumatate de secol, in sedimentele de pe fundul marilor si oceanelor a crescut enorm numarul particulelor de plastic. In mari si oceane, pungile, sacii si sticlele de plastic nu se dezintegreaza. Sub actiunea valurilor, plasticul este redus in particule minuscule, asa cum piatra devine nisip. Descoprire si mai ingrijoratoare, creaturile marine simple, care formeaza planctonul, ingereaza acest nisip de plastic. S-au gasit in ele farame microscopice de nailon, poliester, polietilena, din care se fac pungile, polietilena treftalata, materie prima de baza pentru sticle de plastic, asa-numitele PET-uri. Iar planctonul se afla la capatul unui lant trofic care va ajunge si la om, daca nu cumva a si ajuns. Ecologistii cred ca pungile, sacii si sticlele de plastic sunt cea mai oribila dintre crimele comise de om impotriva naturii. Banala punga de plastic, inamicul public numarul unu? Nu-i cam exagerat? Poate! Insa, la nivel planetar, in fiecare an, omenirea aduce acasa intre 500 si 1.000 de miliarde de pungi de plastic! Cam 150 de pungi pe cap de locuitor al Terrei, cam un milion pe minut. Si cifra e in crestere. Le folosim o data, de doua ori, apoi le aruncam la pubela, ajung la groapa de gunoi, de unde, la cea mai mica adiere de vant, ajung in natura, pe campuri, in copaci, in paduri, in rauri, in lacuri, in mari s.a.m.d. Si asta cand, din neglijenta sau din nesimtire, nu le abandonam cu buna stiinta in spatii publice. Multe tari au inceput sa constientizeze pericolul. Se cauta, s-au gasit si se folosesc de metode pentru limitarea producerii si folosirii pungilor de plastic. Amenzi pentru utilizatori, taxe pentru producatori, gasirea de inlocuitori refolosibili, reciclare si, nu in ultimul rand, educarea publicului. Dar, la urma urmei, poate ca dracul nu e chiar asa de negru. Pungile de plastic reprezinta doar 2% in gunoaiele care otravesc mediul inconjurator. Exista un material plastic si mai nociv, policlorura de vinil, faimosul PVC, o minune care a revolutionat economia. A fost folosit masiv de la jumatatea secolului trecut. A inlocuit cu succes metalul, piatra, lemnul, lana. In diverse forme, stari si combinatii, PVC-ul e in tot ce ne inconjoara, in toate cate sunt si vor fi. Traim cu el, e in toate casele, pe acoperis, in si pe pereti, in bucatarie, in sufragerie, in baie, in dormitor, chiar si sub plapuma. Ne-am bucurat, ne bucuram de binefacerile lui. Acum ne sufoca. A venit nota de plata. S-a constatat ca cel mai folosit material plastic in lume este si cel mai poluant. Dar despre asta cu alt prilej. Acum ramanem la pungi si la sticle de plastic. Ne intereseaza pe noi, saracii lumii, problemele unei planete in care societatea de consum e tot una cu risipa fara limite? Da, traim in aceeasi lume. Peste dezastrul industrializarii socialiste, facuta parca anume sa otraveasca natura si viata omului, a navalit societatea de consum, fara a fi pregatiti sa facem fata nici binefacerilor, nici pagubelor. Am mai avea timp sa nu repetam greselile altora. Sa vedem ce aruncam si ce lasam in spatele blocurilor, pe strazi, in parcuri, pe plaja, pe marginea drumurilor si soselelor, in paduri, in spatiile publice si in toate locurile in care iesim la o gura de aer proaspat. Pe marginea singurei noastre autostrazi, plina de gauri, se afla mormane de gunoie in care zac de-a valma zdrente, hoituri, PET-uri, sticle de bere, de apa minerala, doze de aluminiu, tuburi goale de cosmetice, pungi de plastic. Campurile de pe marginile caii ferate Bucuresti - Constanta sunt impestritate cu mii de pungi de plastic, purtate de vant de colo pana colo. Un sindicalist suedez, care a traversat Romania cu masina, a ajuns la concluzia ca suntem "tara culturilor intensive de sticle de plastic", judecand dupa numarul celor care zaceau pe camp."Bicaz, lac plin cu sticle de plastic" este titlul unui teribil reportaj publicat de "Jurnalul national". Un localnic exaperat a scos din lac, intr-o singura zi, cinci camioane de PET-uri, doze, tuburi de aluminiu, papuci, pungi de plastic. Zadarnic. Pentru a curata Bicazul de gunoaiele societatii de consum ar trebui sa lucreze 30 - 40 de oameni timp de cateva luni! Avem un Minister al Mediului si Gospodaririi Apelor, a 15-a roata la Guvern, si ca loc, si ca fonduri, desi capitolul "ecologie" ocupa un loc de seama in dosarul de aderare la Uniunea Europeana. S-au obtinut conditii generoase si derogari importante, dar ministerul face putin in lupta cu plasticul atat de poluant. Evident nu sunt bani, dar s-ar putea face mai mult la nivelul, sa zicem, al educatiei civice. Si aici noi toti, mass-media mai ales, am putea face mai mult. Nu numai pentru lumea pe care o vom lasa urmasilor, dar si pentru cea in care suntem nevoiti sa traim. Si care e din ce in ce mai otravita. N. C. Munteanu -- "Let me know, that at least, she will try Then she'll be a true love of mine" www.arin.ro [Non-text portions of this message have been removed] Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! Yahoo! Groups Links <*> To visit your group on the web, go to: http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/ <*> To unsubscribe from this group, send an email to: [EMAIL PROTECTED] <*> Your use of Yahoo! Groups is subject to: http://docs.yahoo.com/info/terms/
