http://www.gandul.info/2005-07-27/arte/o_roata_antica
O descoperire arheologica remarcabila, constând într-un sistem hidraulic de
drenare a apei din minele antice de la Rosia Montana, datând din secolul al
II-lea d. Hr., a fost prezentata ieri publicului într-o conferinta de presa la
Muzeul National de Istorie al României. Descoperirea, calificata de specialisti
drept una extrem de importanta, a fost facuta în cursul sapaturilor din acest
an, în galeriile minelor Romane de la Rosia Montana, zona Paru - Carpeni, de
catre o echipa de arheologi condusa de cercetatoarea franceza Beatrice Cauuet.
Importanta vestigiilor este conferita si de faptul ca ele reprezinta prima
descoperire in situ a unui asemenea sistem, dupa cea facuta în timpul unor
sapaturi în peninsula Iberica, între anii 1920 - 1930. Instalatia, situata la
aproximativ 30 de metri sub nivelul vaii Rosia Montana, permitea în mod
ingenios scoaterea apei la suprafata, printr-un sistem format din roti de lemn,
amplasate în camere aflate la diverse niveluri. Pusa în miscare de catre un om
care mergea pe partea superioara a sa, roata de 3,80 m ridica apa din partea de
jos a camerei varsând-o într-un canal prin care era transportata într-o alta
camera situata la un nivel superior, iar aici procedeul era repetat. Pâna acum,
la Rosia Montana au fost descoperite trei astfel de încaperi legate între ele
prin canale, dar este posibil ca ele sa fi fost mai multe. Echipa coordonata de
specialista din Franta a colectat fragmentele de lemn care faceau parte din
roata instalatiei, le-a supus unor tratamente de conservare, urmând o cercetare
mai amanuntita a acestora. Daca analiza cu carbon radioactiv a relevat ca
instalatia dateaza din secolul II d. Hr., o alta analiza facuta de un
specialist în lemn va putea sa identifice, cu o eroare de maximum zece ani,
vârsta vestigiilor descoperite. De asemenea, remarcând importanta
descoperirilor facute aici, specialista din Franta a recomandat conservarea
acestor vestigii in situ si facilitarea accesului publicului la ele.
Sapaturile arheologice de aici, ca de altfel toate cele din zona, au fost
efectuate în cadrul Programului National de Cercetare a Patrimoniului de la
Rosia Montana, initiat de Ministerul Culturii si Cultelor si finantat în
totalitate de Rosia Montana Gold Corporation, companie care intentioneaza sa
realizeze în zona exploatarea aurifera pe baza de cianuri. Conform legii
românesti, pentru realizarea acestor lucrari de mare amploare, compania are
nevoie de certificatul de descarcare arheologica ce nu poate fi dat decât în
urma cercetarii zonei respective, pe cheltuiala solicitantului. Potrivit
directorului departamentului de patrimoniu al Rosia Montana Gold Corporation,
Corina Bors, de la initierea programului, în anul 2001, si pâna acum, a fost
cheltuit un fond de sapte milioane dolari, în care sunt incluse cheltuieli
pornind de la plata muncitorilor (250 persoane) pâna la studiile de cercetare.
De asemenea, Corina Bors a mai adaugat ca, pâna în acest moment, circa 80 la
suta din suprafata pe care urmeaza sa se întinda exploatarea miniera a primit
deja certificatul de descarcare de sarcina arheologica din partea Ministerului
Culturii si Cultelor. Potrivit specialistilor, descoperirea anuntata ieri se
afla în afara zonei unde va fi dezvoltat viitorul proiect minier.
Exploatarea miniera de la Rosia Montana a stârnit de-a lungul timpului
numeroase controverse, împotriva sa militând o serie de organizatii ecologiste
sau ale localnicilor, dar si reprezentanti ai Academiei Române, institutie care
a reprosat public distrugerile iremediabile pe care exploatarea le-ar provoca
asupra mediului si patrimoniului arheologic al zonei. Participantii la
conferinta unde a fost anuntata descoperirea au tinut sa evidentieze însa
valoarea cercetarilor întreprinse pe banii companiei, care au scos la iveala un
patrimoniu important, ce ar fi ramas altfel necunoscut. Raspunzând unei
întrebari din sala, Beatrice Cauuet a afirmat ca cercetarea patrimoniului
cultural nu poate fi considerata o "crima culturala", însa a refuzat sa se
pronunte cu privire la oportunitatea realizarii exploatarii miniere în acea
zona, sustinând ca punctul sau de vedere va fi formulat si comunicat
Ministerului Culturii abia dupa terminarea cercetarilor pe care le întreprinde.
Gheorghita Aurelian ION
--
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.nuclearinfo.ro
[Non-text portions of this message have been removed]
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
