http://www.expres.ro/dezvaluiri/?news_id=196437

Probabil din respect pentru trecutul national, arheologii ingroapa deseurile 
printre altarele dacice 
Un miros pestilential si roiuri de muste puturoase populeaza platourile de la 
Sarmisegetuza. Greu incercata de-a lungul timpului de cautatorii de comori, de 
amenajarile de partid din perioada comunista, zdruncinata de buldozere si 
profanata de satanisti, cetatea tinde sa devina un veritabil pericol ecologic. 
Si asta pentru ca tabara arheologica si-a incheiat si anul acesta activitatea 
ingropand printre vestigii gunoiul strans timp de peste doua saptamani. Situat 
in interiorul Parcului Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina, situl este 
obiectul de disputa dintre doua institutii, care, in lipsa unei legislatii 
adecvate, nu pot interveni. Mai mult decat atat, copacii vechi de peste 200 de 
ani cazuti peste vestigii nu pot fi miscati decat dupa lungi formalitati. 

Mahala la Sarmisegetuza 

Administratia Parcului si Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural 
National Hunedoara sunt institutiile care se ocupa de conservarea acestui 
leagan de civilizatie dacica. Cu toate astea, nimeni nu se putea astepta ca 
singurii avizati sa cerceteze in zona sa fie taman cei care nu numai ca 
intineaza un asezamant sacru, dar incalca si normele elementare de conservare a 
naturii. 
In inima codrului, ferita parca de scurgerea timpului, se intinde in toata 
splendoarea Sarmisegetuza. Dupa cateva ore de mers pe jos prin padurea 
seculara, turistii descopera o lume desprinsa din legende. Situl este de ani 
buni obiectul principal de cercetare pentru arheologul clujean profesor doctor 
Ioan Glodariu, de la Universitatea "Babes Bolyai". Si anul acesta, tabara 
condusa de profesor a campat in interiorul sitului, printre sanctuare. Asa se 
explica de ce pelerinii ajunsi la acolo au putut admira, printre corturile 
arheologilor, muntii de gunoaie si rufele puse la uscat pe vestigii de mii de 
ani. 

Gunoaie stratificate istoric 

Indignat de profanarea lacasului de cult, redactorul-sef al revistei "Dacia 
Magazin", Vladimir Brilinsky, ne-a insotit la fata locului pentru a dezgropa 
gunoaiele arheologilor. "Nu e pentru prima oara. Localnicii povestesc ca 
regretatul arheolog Constantin Daicoviciu ii omenea pe zilierii de pe santier 
cu un berbecut la protap, prajit chiar pe discul solar unde se spune ca erau 
aduse sacrificii zeului", explica acesta. Pe de alta parte, "viata de pe 
santierul arheologic este una deosebit de grea, mai ales in anii ploiosi", 
explica directorul Muzeului din Orastie, Mihai Castaian, care totusi nu 
intelege cum a fost posibila ingroparea gunoaielor intr-un sit arheologic chiar 
de catre arheologi. "Am sapat ilegal in patru locuri diferite din imediata 
apropiere a sanctuarului, sa scot gunoiul menajer lasat de arheologi. PET-uri, 
cutii de bere, galeti din plastic, baterii, lanterne sau conserve, materiale 
care nu sunt biodegradabile; astea-s urmele activitatii de cercetare", ne-a 
declarat Vladimir Brilinsky dupa ce si-a rupt prima sapa in gropile taberei 
arheologice. Dacologul sustine ca a avertizat de nenumarate ori autoritatile, 
dar nu s-au luat masuri. 

Gropi arheologice pentru ascuns deseuri 

Directorul Parcului Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina, Arthur Hebel, 
sustine ca i-a avertizat pe tinerii veniti in tabara atat in problema 
gunoaielor, cat si asupra ilegalitatii focului de tabara in perimetrul sitului 
si, implicit, in interiorul parcului. Totusi, tinerii si-au amenajat din timp 
gropile necesare, urmand ca la plecare sa ingroape gunoaiele stranse in 
perioada de campare. Cum nu au reusit sa produca o cantitate de gunoi conforma 
asteptarilor, cateva gropi au ramas neastupate. Oricum, la anul va veni si 
vremea lor, pentru ca nimeni in afara de ei nu poate sapa sau clinti vreun fir 
de iarba in perimetrul sitului. "Nu au aruncat gunoaie numai in gropi. Pe vale 
in jos sunt mormane de cutii, cartoane, prezervative, sticle si PET-uri", 
explica Brilinsky, hotarat sa trimita gunoaiele ambalate in saci din plastic la 
Cluj si la institutiile implicate. 

Vestigiile dacice ale Epocii de aur 

In anii '70, Sarmisegetuza il astepta pe Nicolae Ceausescu care se credea un 
continuator al lui Burebista, isi aminteste profesorul arheolog Mircea Babes, 
de la Institutul "Vasile Parvan" din Bucuresti. De aceea, ministrul culturii si 
educatiei de atunci a dispus amenajarea sitului arheologic conform ideologiei 
de partid. Constatandu-se insa ca e imposibil sa arate ca nou in asa de scurt 
timp, s-a dispus mutarea temporara a altarului invechit de calcar si inlocuirea 
discurilor solare cu replici din beton. Avantajul acestora era ca aratau asa 
cum isi dorea tovarasul, adica nou-noute. Si astazi, in apropierea 
observatorului astronomic, zac ordonate unul peste altul discurile pregatite 
pentru marele eveniment istoric. Si pentru ca Ceausescu avea sa renunte la 
idee, trecatorul poate privi nedumerit cum epoca dacilor se amesteca inestetic 
cu cea de aur... 

Aurul dacic de peste hotare 

In timp, legenda tezaurului din maruntaiele pamantului a aprins mintile tuturor 
celor care isi indreptau pasii prin aceste locuri. Localnicii povestesc 
tematori de incursiunile cautatorilor contemporani de comori. Si-au invatat 
lectia de pe vremea comunistilor, "cand nu aveai voie sa ai aur, si daca aveai, 
te bateau pana recunosteai si tot ti-l luau". Cu toate astea, "multi s-au 
imbogatit de pe urma aurului gasit". In mod firesc, dupa ce au fost scoase la 
suprafata, obiectele din aur au parasit definitiv tara noastra. "Unul care a 
castigat de pe urma cosonilor a patit-o rau de tot. S-a umplut de bani peste 
noapte, si-a luat teren, case, apartamente si masina. Apoi si-a facut brutarie 
din care castiga foarte bine. Asta se intampla prin 2000, cand, la un moment 
dat, l-a lovit trenul, a intrat in coma si a pierdut tot, inclusiv nevasta", 
povesteste Silviu N., din Orastioara de Sus. Oricum, legenda spune ca, mai 
devreme sau mai tarziu, blestemul ii va lovi pe toti cei care s-au infruptat 
din comoara. 

Sabia de aur si suta de lei 

Maria Trufas, de 76 de ani, din Cucuis, judetul Hunedoara, a muncit "inainte sa 
cada Ceausescu" pe santierul arheologic de la Sarmisegetuza. Sef de lucrari era 
la vremea aceea Constantin Daicoviciu, iar localnicii munceau ca zilieri, mai 
ales ca se stia ca "dom' arheolog dadea de baut si de mancare", iar munca nu 
era asa de grea. Femeia a gasit intr-una din zile o sabie din aur. A spalat-o, 
a sters glodul de pe ea si a invelit-o intr-un stergar. Cand a vazut-o 
Constantin Daicoviciu, femeia spune ca a primit trei zile libere, ca premiu, si 
100 de lei pe langa cei 25, care ii reveneau pe zi, in schimbul sabiei. Nimeni 
nu stie ce s-a mai intamplat cu ea, insa localnicii sunt foarte speriati sa nu 
fi luat urma "aurului care a plecat din tara dupa '89". Si asta pentru ca "pana 
si pe cautatorii aia de comori de acu' cateva luni, pe care i-a prins politia, 
cineva i-a facut scapati". Asa se intampla ca va putem prezenta in 
exclusivitate o bratara dacica din aur care, oficial, nu a fost gasita 
niciodata... 

Bogdan NICOLAI


--  
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.sustrain.info

[Non-text portions of this message have been removed]



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
Help Sudanese refugees rebuild their lives through GlobalGiving.
http://us.click.yahoo.com/V8WM1C/EbOLAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 



Raspunde prin e-mail lui