VIATA DUPA CRAHUL PETROLIER 

 ---
autor: Matt Savinar
difuzat prin http://ro.altermedia.info (inclusiv grafice relevante) 

 ---
Civilizatia, asa cum o cunoastem azi, este aproape de sfarsit. Nu, nu este 
proclamatia vreunei secte care se bazeaza pe profetiile apocaliptice din 
Biblie sau a vreunei "teorii a conspiratiei". Este concluzia stiintifica la 
care au ajuns cei mai respectati (si mai bine platiti) geologi [1], 
fizicieni [2] si investitori in domeniul bancar [3] din lume. Este concluzia 
unor oameni rationali, profesionisti care sunt absolut ingroziti de 
fenomenul global numit "Varful Petrolului". 

Deja am ramas fara petrol? Credeam ca mai avem rezerve pentru cel putin 50 
de ani! 

Petrolul nu va disparea pur si simplu, deoarece graficul productiei 
urmareste curba numita "clopotul lui Gauss". Lucru adevarat pentru un camp 
petrolier sau pentru o tara, dar si pentru productia intregii planete. 
Productia creste rapid la baza curbei apoi din ce in ce mai incet spre varf. 
Varful curbei coincide cu punctul in care am exploatat 50% din rezervele de 
petrol. Dupa ce varful e depasit, productia incepe sa scada, in timp ce 
preturile incep sa creasca tot mai mult. 

Pe scurt, daca plecam de la premiza ca in anul 2010 vom atinge maximul 
productiei de petrol ("varful petrolului"), in anul 2040 productia va scadea 
la nivelul celei din 1980. Pe de alta parte, populatia din 2040 va fi de cel 
putin doua ori mai mare decat cea din 1980, iar lumea va fi mult mai 
industrializata (deci mai dependenta de petrol) decat era in 1980. In 
consecinta, cererea de petrol va depasi productia de petrol [4] undeva in 
jurul acestui an. Acest lucru va genera cresteri spectaculoase ale pretului, 
economiile care depind de petrol se vor prabusi iar razboaiele pentru 
resurse petroliere [5] vor deveni cronice.

Problema nu este asadar de a ramane complet fara petrol ci de a nu mai avea 
suficient pentru ca economia sa functioneze. Ca o analogie, putem compara 
"Varful Petrolului" pentru civilizatia noastra cu deshidratarea corpului 
uman. Corpul uman contine 70% apa. Pentru un individ de 70 de kilograme, 
asta inseamna circa 50 de kilograme de apa. Deoarece apa este esentiala 
pentru viata, nu e necesar ca omul s-o piarda complet pentru a muri! Sunt 
suficiente doar cateva kilograme! Intr-un mod similar, o economie bazata 
exclusiv pe petrol se va prabusi cu mult inaintea terminarii tuturor 
rezervelor de petrol. Un dezechilibru de circa 10-15 % intre cerere si 
productie este suficient pentru a duce la prabusirea economiei si la 
saracirea oamenilor. 

Efectele, fie si ale unei scaderi minore [6] in productie pot fi 
devastatoarea. De exemplu, in timpul crizei din anii 1970 [7], scaderea 
productiei cu 5% a dus la marirea de aproape 4 ori a pretului petrolului 
brut! (Acelasi lucru s-a intamplat si in California cu cativa ani in urma, 
cand scaderea productiei de gaz natural cu 5% a dus la cresterea pretului cu 
400%.) 

Din fericire, socurile precedente ale preturilor au fost doar temporare. 
Insa socurile viitoare nu vor fi de scurta durata! Ele reprezinta o conditie 
permanenta! [8] Odata ce declinul a inceput, productia va scadea cu 3% pe 
an, in fiecare an! Aceasta estimare provine din numeroase surse [9], si 
insusi vicepresedintele SUA, Dick Cheney, intr-un dicurs din 1999 [10] (pe 
cand era CEO la Halliburton) a afirmat: 

Conform estimarilor, cererea de petrol va creste cu circa 2% pe an in 
urmatorii ani. In acelasi timp, declinul natural al productiei va fi de 
circa 3% pe an. Asta inseamna ca in 2010 vom avea nevoie de 50 de milioane 
de barili (1 baril = 159 litri) pe zi." 

Afirmatiile lui Dick Cheney sunt sustinute de numerosi oameni de stiinta 
care cred ca nivelul global al productiei isi va incepe declinul final in 
urmatorii 5 ani [11]. Unii geologi se asteapta ca anul 2005 [12] sa fie 
ultimul an al petrolului ieftin obtinut din zacaminte bogate, in timp ce 
estimari venite din lumea industriei petroliere indica o posibila prapastie 
intre cerere si oferta dupa 2007 [13], ceea ce va duce la penurii de 
combustibil si crize severe in anii 2008-2012 [14].

Consecintele pe termen lung [15] ale Varfului Petrolului pentru nivelul de 
viata sunt terifiante [16]. In timp ce alunecam tot mai repede pe panta 
scaderii productiei de petrol, ne-am putea trezi in ceea ce unii oameni de 
stiinta au numit "epoca de piatra post-industriala" [17]. 

Varful petrolului a fost numit "Varful Hubbert" [18] dupa geologul companiei 
Shell, Dr. Marion King Hubbert [19]. In 1956, Hubbert a prezis - avea sa se 
confirme - ca productia de petrol extras din SUA aveau sa-si atinga maximul 
in 1970 [20]. El a prezis de asemenea varful productiei mondiale in 1995 - 
previziune care se pare ca va fi intarziata cu circa 10-15 ani. 

Mare chestie! daca pretul benzinei creste, voi merge mai putin cu  masina. 
De ce sa-mi pese? 

Sunt mai multe motive. Industria petrolului si industria petrochimica 
inseamna mult mai mult decat benzina arsa de masini. Asa cum a aratat 
geologul Dale Allen Pfeiffer in articolul sau " Mancand combustibili fosili" 
[21], aproximativ 10 calorii de combustibili fosili sunt necesare pentru a 
produce 1 calorie de hrana in SUA. Asta rezulta din faptul ca industria 
petroliera si petrochimica sunt prezente in fiecare etapa a producerii 
mancarii [22]: 

1. Pesticidele sunt facute din petrol.
2. Fertilizatorii sunt facuti din amoniac, care e produs din gaze naturale 
(productia gazelor naturale isi va atinge maximul la circa 10 ani dupa cea a 
petrolului [23])
3. Cu mici exceptii, toate masinile agricole sunt construite si functioneaza 
cu petrol.
4. Ambalajele sunt, in general, facute din materiale plastice - obtinute din 
prelucrarea petrolului.
5. Frigiderele sunt construite in industrii care consuma petrol si sunt 
transportate cu masini care folosesc petrol. Ele functioneaza cu 
electricitate care provine in mare parte din centrale termoelectrice (bazate 
pe gaz natural, pacura sau carbune).
6. In SUA, o unitate de hrana e transportata in medie circa 2500 de 
kilometri [24] inainte de a fi consumata. In Canada, distanta e chiar mai 
mare: circa 8000 kilometri! [25] 

Si nu e vorba doar de transporturi si de agricultura care depind in 
totalitate de petrolul ieftin si abundent. La fel de dependente sunt si 
industria farmaceutica [26], retelele de distributie a apei [27], apararea 
nationala [28] si toate produsele care functioneaza cu petrol sau cu 
derivatele lui chimice. In ceea ce priveste acestea din urma, sa retinem 
doar faptul ca intreaga medicina moderna, toate masele plastice [29], toate 
computerele si produsele electronice sunt produse din petrol! Cateva exemple 
specifice vor ilustra cel mai bine modul cum tehnologia actuala este 
dependenta de combustibilii fosili: 

1. Producerea unui automobil consuma energia echivalenta cu aproximativ 
27-54 barili de petrol [30]. Altfel spus, construirea unei masini consuma de 
doua ori greutatea ei in petrol! [31]
2. Producerea unui gram de microcipuri consuma 630 de grame de combustibili 
fosili. Conform Societatii Americane de Chimie (A.C.S) producerea unui cip 
de memorie DDRAM de 32 MB necesita 1,35 kilograme de combustibili fosili 
[32] si 32 kilograme de apa.
3. Producerea unui calculator de birou consuma de 10 ori greutatea sa in 
combustibili fosili [33]. O socoteala ne arata ca energia pentru a produce 
10 calculatoare este echivalenta cu cea necesara pentru a produce un 
automobil - asta datorita tehnologiilor sofisticate necesare. 

Cand ne gandim la rolul petrolului in producerea tehnologie moderne, e bine 
sa tinem seama de faptul ca cele mai multe sisteme "alternative" de energie 
 - panouri solare, centrale eoliene, motoare cu hidrogen, fabrici de 
biodiesel, centrale nucleare etc. depind de tehnologii sofisticate. De fapt, 
toate dispozitivele electrice folosesc argint, cupru (sau chiar platina), 
fiecare dintre aceste metale fiind extrase, transportate si prelucrate cu 
ajutorul utilajelor care folosesc petrol. De exemplu, dupa cum arata Richard 
J. Barnet in cartea sa "Anii care vin: Politica penuriei", pentru producerea 
unei tone de cupru se consuma echivalentul a 17.8 barili de petrol. Costul 
energetic al aluminiului este de 20 de ori mai mare. Energia nucleara 
necesita uraniu, care, de asemenea, este descoperit, extras si transportat 
cu masini ce consuma petrol. Plantatiile pentru biocombustibili si etanol 
depind de o agricultura industrializata care consuma petrol. 

Pe scurt, ceea ce numim azi "energii alternative" la petrol sunt de fapt 
energii derivate din petrol! Fara o sursa abundenta si sigura de petrol, nu 
exista nici un mod prin care aceste energii alternative pot fi utilizate 
pentru a pune in miscare lumea moderna. (energiile alternative vor fi 
prezentate pe larg, ulterior...) 

Este simtemul bancar modern dependent in intregime de petrolul ieftin? 

Raspunsul este DA! Sistemul global financiar este in intregime dependent de 
o crestere constanta a consumului [33] de petrol si de gaze naturale. Asa 
cum am explicat anterior, toate activitatile economice moderne de la 
transportul mancarii la productia industriala depind de consumul de petrol. 
Banul este in realitate un simbol pentru petrol si gaze. Comentatorul Robert 
Wise [34] a remarcat: 

Desi nu e matematica, este totusi adevarat: bani = energie. Adevarata avere 
o reprezinta energia utilizabila. Ea poate fi schimbata pe combustibil, pe 
munca, sau pe orice produs construit din munca oamenilor sau a masinilor 
care consuma petrol. Costul real reflecta costul in energie pentru a face 
ceva: valoarea reala reflecta energia consumata pentru a construi ceva. 

Aproape toata munca din economia mondiala - toata productia industriala, 
constructiile de imobile si transportul - este facuta cu ajutorul energiei 
provenind din combustibili fosili. Munca rezultata din forta fizica a 
oamenilor este minuscula prin comparatie. Deci partea leului din averea 
mondiala, revine resurselor petroliere si de gaze naturale. 

Asa cum Dr. Colin Campbell a scris in "Consecintele financiare ale Varfului 
Petrolului" [35], cresterea continua a economiei mondiale este posibila doar 
atata timp cat consumul de petrol poate creste: 

Devine evident faptul ca lumea financiara a inceput sa accepte realitatea 
"Varfului Petrolului", care incheie astfel prima jumatate a "Epocii 
petrolului". Ea a acceptat faptul ca bancile si-au creat capital, pana acum, 
imprumutand mai mult decat aveau in propriile depozite, fiind increzatoare 
in cresterea economica ulterioara sustinuta de energia bazata pe petrol 
ieftin. Declinul petrolului, principalul motor al cresterei economice 
submineaza insa validitatea acestei politici, determinand prabusirea 
valorilor burselor de marfuri. 

Devreme ce petrolul este cheia "cresterii economice", Dr. Campbell vorbeste 
despre necesitatea ca indivizii, oamenii de afaceri si guvernele sa-si 
plateasca datoriile pentru a nu intra in incapacitate de plata odata cu 
scaderea resurselor. In aceiasi ordine de idei, analistul economic John La 
Grou scrie in raportul sau [36] privind "Varful petrolului", la pagina 11: 

Debitul necesita o crestere economica direct proportionala cu marimea 
datoriei. Astazi, datoria industrializata se afla la cea mai mare valoare in 
"dolari reali" din istoria omenirii. Debitul persoanelor fizice, debitul 
corporatiilor, debitul guvernamental - toate sunt la  cele mai mari valori 
inregistrate vreodata [37] si cresc dupa niste rate inalte. Prin urmare, 
nivelul de crestere economica necesar pentru a sustine asemenea datorii 
trebuie sa fie de asemenea foarte inalt. 

Legaturile dintre aprovizionarea cu petrol si sistemul financiar sunt 
scapate din vedere sau ignorate de catre persoanele preocupate de "Varful 
petrolului". De fapt lucrurile sunt extrem de simple: Atunci cand faci un 
imprumut, te astepti sa ai mai multi bani in viitor decat ai acum - daca nu 
din alt motiv, cel putin pentru a inapoia imprumutul si dobanzile aferente! 
Dar, asa cum am explicat anterior, banul nu este altceva decat un simbol 
pentru petrol. Deci, cand faci azi un imprumut, te astepti - fie ca asta se 
va intampla sau nu - ca in viitor sa fie mai mult petrol decat este acum. 
Daca acest lucru insa nu se intampla - daca banii/resursele de petrol vor fi 
mai putini decat sunt acum atunci cand va trebui sa-ti platesti datoriile - 
nu-ti vei putea plati imprumutul. 

Daca mai mult decat un mic procent de indivizi, oameni de afaceri sau 
natiuni nu-si vor plati datoriile in aproximativ acelasi timp - ca urmare a 
scaderii economice generata de cresterea preturilor la combustibili - 
bancile vor fi incapabile de a face noi imprumuturi, aducand economia intr-o 
spirala hiperinflationista (vezi cazul Republicii germane de la Weimar, anii 
1920). Daca bancile nu fac suficient de multe noi imprumuturi, oamenii de 
afaceri care incearca sa-si plateasca datoriile curente nu vor putea sa o 
faca din lipsa de clienti. 

Un magazin de calculatoare, de exemplu, nu va avea suficienti clienti 
deoarece cele mai multe calculatoare sunt cumparate prin credit. Ca urmare, 
va intra in faliment. Acelasi principiu se aplica si vanzatorilor de masini, 
constructorilor de locuinte etc. Cum cea mai mare parte a economiei se 
invarte in jurul vanzarilor (si serviciilor aferente) de masini, 
calculatoare, telefoane mobile, case, toate construite cu ajutorul 
combustibilor fosili si care functioneaza cu combustibili fosili si 
majoritatea cumparate/vandute pe credit sau prin imprumuturi, colapsul 
financiar [38] este inevitabil. Acest colaps financiar va avea efectul 
pervers de a distruge posibilitatile noastre de a implementa noi forme de 
energie alternativa. Orice program de a dezvolta noi surse de energie 
necesita sume imense de capital, care nu vor mai fi disponibile odata ce 
sistemul global monetar va fi distrus [39]. 

Sa nu credeti ca bancile centrale nu sunt constiente de severitatea acestei 
probleme. De exemplu, pe 28 iunie 2005, Gary Duncan, editor economis la 
"Sunday Times" [40] a relatat ca "Bank of International Settlements" (BIS) a 
publicat urmatorul avertisment [41] in legatura cu caderea economica 
generata de o crestere viitoare a pretului petrolului: 

Preturile la petrol vor ramane ridicate pentru o perioada lunga de timp... 
Cresteri ulterioare - daca se vor materializa - pot avea consecinte mai 
grave decat anticipam acum... Toata lumea trebuie sa faca astazi 
compromisuri neplacute, pentru a evita alternative mult mai neplacute in 
viitor... 

Duncan a rezumat raportul bancii [42] astfel: 

Actualul deficit de cont al SUA face aproape inevitabila o viitoare 
depreciere a dolarului. Avertismenul BIS arata ca deficitul actual poate 
conduce la un declin dezordonat al dolarului, antrenand agitatia pietii 
financiare si ducand la recesiune economica. 

O banca reocum BIS, ale carei actiuni influenteaza puternic pietele 
financiare, nu ar fi folosit termeni de genul "compromisuri neplacute", 
"consecinte severe", "alternative mult mai neplacute", "agitatie" si "declin 
dezordonat" in legatura cu piata petrolului si dolarul (care este in 
momentul de fata, moneda in care se fac toate tranzactiile de petrol [43] in 
lume)  decat daca ceva intr-adevar neplacut ne-ar astepta. 

Intr-o nota similara, Warren Buffet, al doilea om ca avere din lume, a 
vorbit recent despre riscurile unei "mega-catastrofe" [44] pentru economia 
globala. 

Adaugati la toate acestea cresterea tot mai accentuata a preturilor energiei 
[45], razboaie pentru resursele de petrol [46], conducere politica 
neinspirata, o posibila prabusire a cursului dolarului [47] si tabloul 
devine din ce in ce mai cenusiu, din ce in ce mai repede. Pe scurt, 
consecintele depasirii "varfului petrolului" [48] sunt mult mai importante 
decat ceea ce vor plati consumatorii atunci. Daca va ganditi doar la pretul 
de la pompa, la forme de transport care sa economiseasca combustibilul sau 
la surse alternative de energie, inseamna ca nu aveti inca o imagine de 
ansamblu a problemei. 

Este administratia Bush constienta de aceasa situatie? 

Bineinteles ca da! (vezi de exemplu declaratia lui Dick Cheney [49] : 
Conform estimarilor, cererea de petrol va creste cu circa 2% pe an in 
urmatorii ani. In acelasi timp, declinul natural al productiei va fi de 
circa 3% pe an. Asta inseamna ca in 2010 vom avea nevoie de 50 de milioane 
de barili (1 baril = 159 litri) pe zi. 

Pentru a vedea afirmatiile lui Cheney in perspectiva, tineti cont de faptul 
ca natiunile producatoare de petrol, chiar daca pompeaza la intreaga 
capacitate, nu pot produce mai mult de 80 de milioane de barili pe zi. 
Aceasta afirmatie admite tacit severitatea si iminenta "varfului petrolului" 
in timp ce posibilitatea lumii de a sustine cresterea productiei este 
ridicola. Un alt raport al lui Dick Cheney [50] din aprilie 2001 nu e mai 
putin ingrijorator: 

Cea mai importanta diferenta dintre azi si acum zece ani in urma este 
extraordinar de rapida eroziune a capacitatilor de rezerva ale unor segmente 
critice din lantul energetic. Astazi, crizele de scurta durata sunt 
endemice. Cel mai important exemplu este cel din arena petrolului. 

Deloc surprinzator, George W.Bush a facut declaratii similare cu cele ale 
lui Dick Cheney. In mai 2001, Bush a spus [51]: "Ceea ce poporul trebuie sa 
auda, tare si clar, este ca am inceput sa ramanem fara energie in America". 
Unul dintre consilierii pe probleme de energie ai presedinteului George W. 
Bush, bancherul Matthew Simmons, a vorbit pe larg despre criza iminenta 
[52]. (Observatie: Chiar daca este un consilier al echipei Bush/Cheney, 
Simmons se considera nepartizan in problemele energetice. Analizele sale 
sunt privite cu interes de comunitatea energetica si bancara pentru gradul 
lor de nepartizanat, pentru documentatia riguroasa si pentru concluziile lor 
juste. Banca de investitii "Simmons and Company International" [53] este 
considerata cea mai reputata si de incredere banca de investitii in domeniul 
energiei din lume). Citind esentialul analizelor lui Simmons, ceea ce 
rezulta despre situatie este destul de infricosator. De exemplu, intr-un 
interviu cu publicistul Michael Ruppert [54] (www.fromthewilderness.com), 
Simmons a fost intrebat daca a venit timpul ca problema "Varfului 
petrolului" sa intre in dezbatere publica. El a raspuns: 

Asta tine deja de trecut. Asa cum am spus, expertii si politicienii nu au 
nici un Plan B pe care sa-l puna in aplicare. Daca energia depaseste 
maximul, in particular cat timp 5 din cele 6,5 de miliarde de oameni nu au 
de fapt nu folosesc aproape deloc la energia moderna, va fi o teribila 
lovitura adusa bunastarii economice si sanatatii noastre - mai mare decat 
oricine si-o poate imagina. 

Intrebat daca exista vreo solutie la criza gazelor naturale care se 
prefigureaza, Simmons a raspuns: 

Nu cred ca exista. Solutia este sa ne rugam! In cele mai bune circumstante, 
daca toate rugaciunile sunt ascultate, nu va fi nici o criza in urmatorii 2 
ani. Dupa aceea, va fi cu siguranta o criza. 

In mai 2004, Simmons a explicat ca, pentru ca cererea sa fie controlata 
corespunzator, pretul petrolului va trebui sa ajunga in zece ani la 182 de 
dolari pe baril [55]. De asemenea, la acest pret al petrolului, pretul 
gazului va creste la 7 dolari pe galon (1 galon = 3,78 litri). 

Predictiile lui Simmons sunt moderate in comparatie cu cele ale altor 
analisti din lumea investitiilor bancare. De exemplu, in 2005, banca de 
investitii Ixis-Cib a avertizat ca "pretul petrolului brut ar putea atinge 
in 2015 pretul de 380 de dolari pe baril" [56]. Nu este greu de imaginat cat 
de devastatoare pentru economia americana va fi aceasta crestere dramatica a 
preturilor. Depasirea pragului de 100$ pe baril va duce aproape sigur la 
razboaie masive pentru resurse [57], deoarece tarile industrializate ale 
lumii vor dori sa preia orice resursa, oricat de mica ar mai ramane. Asta 
poate explica de ce directorul Serviciului de Incorporare din SUA [58] a 
recomandat ca recrutarea obligatorie sa fie extinsa la ambele sexe de la 18 
la 35 de ani. 

In martie 2005, un raport pregatit pentru Departamentul de Energie al SUA 
confirma avertizmentele comunitatii bancare. Intitulat "Atenuarea varfului 
productiei mondiale de petrol" [59], raportul noteaza: 

Fara o scadere din timp a consumului, balanta dintre aprovizionare si cerere 
va fi realizata doar printr-o restructurare economica masiva (cauzata de 
penurie), acompaniata de o crestere uriasa a pretului petrolului, ambele 
ducand la o perioada lunga in care economia mondiala va fi practic 
incontrolabila. Daca asteptam pana cand productia mondiala de petrol isi 
atinge maximul si nu luam masuri de reducere drastica a consumului inca 
inainte, lumea va ramane intr-un deficit de combustibil pentru cel putin 20 
de ani daca nu mai mult. 

Raportul vrea sa spuna [60] ca: 

Problemele asociate depasirii varfului productiei de petrol nu vor fi 
temporare, iar experienta "crizelor energetice" precedente nu e de nici un 
folos. Aceste probleme necesita o atentie imediata, iar reducerea consumului 
trebuie sa inceapa cat mai repede... Lumea nu s-a confruntat niciodata cu o 
astfel de problema. Fara o reducere masiva a consumului, incepand de acum, 
problema va deveni permanenta. Tranzitiile energetice precedente din istoria 
omenirii au fost graduate si evolutionare. Trecerea peste "Varful 
petrolului" va fi abrupta si revolutionara. 

Asa cum un comentator a remarcat recent, "motivul pentru care conducatorii 
nostri se poarta ca niste disperati este pentru ca situatia este intr-adevar 
disperata"! [61] Daca va intrebati de ce administratia Bush a redus 
programele sociale cheltuind banii pentru a porni razboaie de parca nu ar 
mai exista un viitor, raspunsul este foarte simplu: Din punctul lor de 
vedere, nu exista viitor! Ceea ce e insa si mai tulburator e fapul ca, 
dintr-un punct de vedere pur machiavelic, politicienii au o gandire probabil 
corecta. 

Sursa: http://lifeaftertheoilcrash.net
Traducere si adaptare pentru AlterMedia: N. Grigorescu 

* Matt Savinar este avocat, absolvent al University of California Hastings 
College of the Law, si specialist in stiinte politice science licentiat la 
Univesity of California at Davis. Este autorul si administratorul 
proiectului www.lifeaftertheoilcrash.net, care explica „Varful 
petrolier” global, ramificatiile si semnificatiile acestuia. 

 ----
NOTE: 

[1] http://www.peakoil.net/
[2] http://www.msnbc.msn.com/id/4287300/
[3] http://www.simmonsco-intl.com/research.aspx?Type=msspeeches
[4] http://money.cnn.com/2005/03/21/commentary/column_hays/hays/
[5] http://www.financialsense.com/series3/intro.htm
[6] 
http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content%20/article/2005/06/23/AR2005062 
301896
[7] http://en.wikipedia.org/wiki/1979_energy_crisis
[8] http://www.geologie.tu-clausthal.de/Campbell/lecture.html
[9] http://www.peakoil.net/
[10] http://www.peakoil.net/Publications/Cheney_PeakOil_FCD.pdf
[11] http://www.energybulletin.net/997.html
[12] http://www.energybulletin.net/3792.html
[13] http://www.odac-info.org/bulletin/documents/MegaProjRelease16-11-
[14] http://www.oilcrash.com/articles/olduvai.htm
[15] http://www.museletter.com/archive/110.html
[16] http://www.energycrisis.com/uk/planNow.htm
[16] http://dieoff.org/page125.htm
[17] http://www.hubbertpeak.com/
[18] http://www.hubbertpeak.com/hubbert/
[19] http://mobjectivist.blogspot.com/2005/05/our-petroleum-predicament.html
[20] http://www.fromthewilderness.com/free/ww3/100303_eating_oil.html
[21] http://www.energybulletin.net/5045.html
[22] http://www.hubbertpeak.com/gas
[23] http://www.washingtonfreepress.org/15/Farm.html
[24] http://www.japantimes.co.jp/cgi-bin/getarticle.pl5?fe20050421a1.htm
[25] http://mysite.verizon.net/vze495hz/id19.html
[26] http://www.iags.org/n0813043.htm
[27] http://www.commondreams.org/views04/1008-23.htm
[28] http://www.energybulletin.net/2620.html
[29] http://lifeaftertheoilcrash.net/Research.html
[30] http://www.enviroliteracy.org/article.php/322.html
[31] http://www.eurekalert.org/pub_releases/2002-11/acs-ttp110502.php
[32] http://www.un.org/apps/news/story.asp?NewsID=10007&Cr=computer&Cr1=
[33] http://www.museletter.com/archive/149.html
[34] http://www.democrats.us/editorial/wise041105.shtml
[35] http://www.energybulletin.net/5944.html
[36] http://www.mil-media.com/pdf/JLASPO2005Summary.pdf
[37] http://www.alternet.org/story/23195/
[38] http://www.culturechange.org/financialmonsters.html
[39] http://www.silverbearcafe.com/private/economiccollapse.html
[40] http://business.timesonline.co.uk/
[41] http://business.timesonline.co.uk/article/0,,8209-1671957,00.html
[42] http://business.timesonline.co.uk/article/0,,8209-1671957,00.html
[43] 
http://www.mapleleafweb.com/features/economy/loonie_rebounds/pressures.html
[44] http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/2817995.stm
[45] http://www.fromthewilderness.com/free/ww3/060805_380_oil.shtml
[46] 
http://news.bbc.co.uk/2/hi/in_depth/middle_east/2002/conflict_with_iraq/defa 
ult.stm
[47] http://www.dissidentvoice.org/Apr05/Whitney0411.htm
[48] http://www.energybulletin.net/4740.html
[49] http://www.peakoil.net/Publications/Cheney_PeakOil_FCD.pdf
[50] http://www.counterpunch.org/everest12132003.html
[51] http://www.reason.com/rb/rb072104.shtml
[52] http://www.simmonsco-intl.com/research.aspx?Type=msspeeches
[53] http://www.simmonsco-intl.com/
[54] http://www.fromthewilderness.com/free/ww3/082103_blackout.html
[55] http://news.bbc.co.uk/1/hi/business/3777413.stm
[56] 
http://english.aljazeera.net/NR/exeres/73CE8286-740C-482B-8150-DA57696BC02F. 
htm
[57] http://www.fromthewilderness.com/free/ww3/012505_ftw_maps.shtml
[58] http://www.fromthewilderness.com/free/ww3/050304_women_draft.html
[59] http://www.peakoil.net/USDOE.html
[60] http://www.energybulletin.net/4673.html
[61]http://www.altpr.org/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=4 
03&mode=thread&order=0&thold=0 



------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
Help save the life of a child. Support St. Jude Children's Research Hospital.
http://us.click.yahoo.com/ons1pC/lbOLAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~-> 

Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui