Anul IX.Nr. 2636.JOI.1.12.2005.ISSN 1841-2114
GLASUL MARAMURESULUI: ANCHETA
Constatare a prefectului Gyöngyike Böndi, la Exploatarea Minierã Borsa
Se lucreazã ca în Evul Mediu
a.. Cristian DONCA
Exploatarea Minierã (EM) Borsa se aflã din nou în atentia autoritãtilor
judetene, nationale si internationale, dupã accidentul tehnologic produs la
sfîrsitul sãptãmînii trecute. Noua poluare tehnologicã de pe rîurile Cisla,
Viseu si Tisa a fost de amploare mult mai micã fatã de accidentul ecologic din
anul 2000, cînd s-a spart digul de la iazul Novãt. În pofida dimensiunilor
reduse ale poluãrii, prefectul judetului Maramures s-a deplasat la fata locului
pentru a vedea cum stau lucrurile la aceastã unitate minierã. Vizita
prefectului Gyöngyike Böndi la EM Borsa a fost determinatã în primul rînd de
faptul cã Prefectura Maramures nu a fost informatã la timp despre accidentul
tehnologic. Evenimentul s-a produs în noaptea de joi spre vineri, iar
institutia prefectului a luat act de producerea accidentului tehnologic doar
sîmbãtã dupã-masã. Practic, vestea poluãrii accidentale a ajuns la urechile
prefectului de Maramures prin intermediul conducerii Primãriei Bistra care,
sîmbãtã, a constatat existenta unor pesti morti pe rîul Viseu. Conducerea E.M.
Borsa a motivat întîrzierea informãrii prin situatia incertã de la fata
locului. "În prima fazã am crezut cã scurgerile de ape tehnologice au ajuns în
iazul Novãt. În iaz, vineri dimineatã, era un debit de apã de circa 15.000 mc,
volum la care 1 mc de solutie era nesemnificativ. Dupã ce am avut actele
duminicã dimineatã, s-a reinvestigat cazul, inclusiv cu cei de la Garda de
Mediu" - a declarat Augustin Spãtaru, inginerul-sef de la E.M. Borsa. Pentru
lipsa de reactie a conducerii E.M. Borsa, Compania Remin Baia Mare a fost
sanctionatã cu amenzi totale de 27.000 RON.
. O cantitate micã de cianurã a ajuns în rîuri
Potrivit situatiei prezentate prefectului Gyöngyike Böndi, accidentul
tehnologic s-a produs în intervalul cuprins între ora 15.00 a zilei de joi si
ora 07.00 a zilei de vineri. În acest rãstimp, din bazinul de depozitare a
solutiei de cianurã lichidã s-a scurs o cantitate relativ micã de solutie,
datoritã fisurãrii robinetului de evacuare. "În bazin s-a introdus o cantitate
de 1.800 l de cianurã. De la stutul de unde solutia se utilizeazã mai departe
în flux, s-a prelins o cantitate de cianurã de ordinul litrilor. Nu ne-am putut
da seama, din cauzã cã în acel interval orar de 16 ore nimeni nu a avut acces
la depozit, acesta fiind închis pînã vineri dimineatã" - a subliniat
inginerul-sef Augustin Spãtaru. Din explicatiile date prefectului Gyöngyike
Böndi, surplusul de solutie diluatã s-a scurs în rîul Cisla si de aici în rîul
Viseu. Norocul a fost cã scurgerile de cianurã lichidã au fost nesemnificative,
concentratia fiind micã. Cu toate acestea, scurgerea accidentalã de ape
tehnologice a afectat fauna piscicolã din rîul Viseu. O cantitate însemnatã de
pesti (peste 40 kg) au fost gãsiti morti pe mai multe tronsoane ale rîului
Viseu.
. Instalatiile tehnologice pot ceda oricînd, din cauza uzurii
Prefectul Gyöngyike Böndi a acceptat explicatia celor de la E.M. Borsa,
în ceea ce priveste neinformarea promptã despre accidentul tehnologic. Însã s-a
arãtat profund uimitã de conditiile de lucru de la Flotatia E.M. Borsa,
inclusiv la bazinul care a generat poluarea. Mediul de lucru este unul extrem
de poluat, iar tehnologia este veche de tot. "Nu e de mirare cã s-a întîmplat
asa ceva, ci cã numai acum s-a produs. Putea sã fie o catastrofã naturalã, din
care nu stiu cum am fi iesit. Practic, oricînd s-ar putea repeta accidentul,
tehnologia este incontrolabilã. Din 1968 sînt instalatiile respective" - a
subliniat prefectul Gyöngyike Böndi. Printre mãsurile de precautie luate de
conducerea E.M. Borsa se aflã si cea privind depozitarea cianurii într-un alt
bazin, de metal, care prezintã sigurantã ridicatã. În baza celor vãzute la fata
locului, prefectul de Maramures va face raportãri la Ministerul Mediului si la
Ministerul Economiei si Comertului. "Nu avem voie sã expunem niste oameni sã
lucreze în astfel de conditii, de ev mediu. Dacã nu avem bani pentru
modernizare, atunci sã se închidã si sã oferim oamenilor conditii de muncã
sãnãtoase si curate" - a punctat prefectul Gyöngyike Böndi. Oricum, dupã ce a
aflat de accidentul tehnologic, Prefectura Maramures, la decizia Comisiei
Judetene pentru Situatii de Urgentã, a anuntat forurile abilitate si din tãrile
vecine, Ungaria si Ucraina, cu rugãmintea de a monitoriza apele teritoriale.
"Datele furnizate strãinilor au fost corecte, în concordantã cu mãsurãtorile
lor. Si prin acest fapt, eu cred cã am arãtat cã sîntem oameni cinstiti" - a
fost de pãrere prefectul judetului Maramures.
. AJVPS va actiona în instantã Compania Remin
Conducerea Asociatiei Judetene a Vînãtorilor si Pescarilor Sportivi
(AJVPS) Maramures asteaptã sã primeascã rezultatele analizelor de laborator, pe
baza probelor de apã prelevate din rîurile Viseu si Tisa, pentru determinarea
substantelor periculoase. Deocamdatã nu se stie cu exactitate cantitatea realã
de pesti morti, acest lucru urmînd sã fie dedus din formule de calcul
specifice. Radu George, directorul executiv al AJVPS Maramures a precizat cã,
împreunã cu Compania Nationalã de Administrare a Fondului Piscicol, se va
constitui parte civilã în procesul care va fi intentat Companiei Remin Baia
Mare pentru mortalitatea piscicolã. "Puietul de pesti s-a distrus si asta este
deosebit de grav. A murit tineretul si ne ia cam 3-5 ani pînã se va reface
populatia piscicolã" - a precizat Radu George. AJVPS Maramures trage încã un
semnal de alarmã în privinta diminuãrii fondului piscicol, pe zi ce trece, din
cauza numeroaselor accidente tehnologice si a poluãrilor cauzate de aruncarea
rumegusului pe malurile rîurilor. În viziunea conducerii asociatiei, amenzile
încasate din sanctionarea acestor fapte ar trebui sã intre în Fondul de Mediu,
de unde banii sã fie dirijati pentru refacerea faunei piscicole din zonele
afectate.
--
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.sustrain.info
[Non-text portions of this message have been removed]
------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~-->
Help save the life of a child. Support St. Jude Children's Research Hospital.
http://us.click.yahoo.com/cRr2eB/lbOLAA/E2hLAA/DXOolB/TM
--------------------------------------------------------------------~->
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
