-- Daca proiectul minier de 20 de ani de exploatare a aurului cu cianuri la 
Rosia Montana e finalizat, statul roman ar putea primi din taxe, redevente si 
profit circa 1 miliard dolari, iar canadienii de la Gabriel Resources, ceva mai 
putin decat atat, sustin oficialii companiei miniere. Ei au cheltuit deja 150 
milioane dolari, din care 20 milioane numai cu stramutarea a 420 de familii din 
zona. Proiectul ulterior costa 500-600 milioane dolari din care 70% vor fi 
stransi prin credit bancar international sindicalizat. Gabriel Resources nu 
dispune de un rating international, fapt care ii va putea creste costurile de 
imprumut, din cauza unui grad ridicat de risc al investitiei. Cu toate astea, 
administratorii companiei sunt optimisti. "Proiectul nostru este la cele mai 
inalte standarde din industrie, iar problema poluarii va fi rezolvata conform 
standardelor Uniunii Europene", sustine Richard Young (foto), director 
financiar (CFO) al Gabriel Resources. Ceea ce nu spune, dar admite in mod tacit 
conducerea Gabriel este ca, in afara de muncitorii locali ce vor ramane la 
mina, intreaga comunitate romaneasca de la Rosia va trebui sa dispara. 
Proiectul stagneaza, parca asteptandu-i pe moti sa faca ceea ce nu au facut 
nici in fata armatelor austriece: sa cedeze. Iar cei care au plecat din zona, 
au cumparat noi proprietati la sute de kilometri distanta, de teama poluarii 
viitoare. Oficialii canadieni sustin insa ca Rosia Montana, si apele de 
suprafata, sunt chiar acum extrem de poluate si ca in viitor proiectul - asa 
cum s-a procedat in mai multe exploatari de pe glob - va asigura tratarea 
apelor si sistarea poluarii. Noul management al Gabriel a sponsorizat 
deplasarea a circa 15 jurnalisti romani la fata locului, pentru a le prezenta 
studiile oficiale si planurile companiei in mod transparent. 


http://www.averea.ro/display.php?data=2006-01-28&id=15669


      Gabriel Resources are cam 350 de angajati in zona Rosia Montana - 
localnicii spun ca mai multi decat trebuie, intrucat Gabriel si firma Rosia 
Montana Gold Corporation (RMG) pe care o detine in proportie de circa 80% / 20% 
impreuna cu statul, fac tot posibiliul sa sensibilizeze localnicii si sa si-i 
apropie pentru a-i convinge sa se mute din zona. 

      "Au plecat numai cei saraci" 

      "Mai sunt circa 15-20 de familii care nu parasesc zona, ne-au spus 
reprezentantii RMG. Aceste familii, care trag de pret, in general, s-au 
constituit in asociatia "Alburnus Major" si vor sa obtina mai multi bani. Am 
stramutat circa 420 de familii si majoritatea lumii e de acord sa plece", spun 
oficialii RMG. 

      "Au plecat numai cei mai saraci", sustine un miner batran din zona. "Noi 
nu plecam", spune el. Un alt localnic sustine ca din cauza lipsei de elevi de 
la scoala, erau cat pe ce sa fie nevoiti sa-si trimita copii la distante de 
zeci de kilometri pentru a le asigura educatia. 

      "Ne-au distrus comunitatea. De zece ani proiectul stagneaza, dar Gabriel 
continua sa ademeneasca lumea cu bani. Un banc local spune "Investitia merge 
inainte. Proiectul este mort"," afirma un localnic. 

      "Ne-au stricat vadul, si ne-au distrus afacerea", spun doi proprietari de 
magazine din zona. "Nu vrem, insa, sa plecam", sustin cinci rosieni. 

      "Familia mea a primit acum trei ani 1,2 miliarde lei in schimbul 
proprietatilor. Acum s-au mutat la Alba Iulia, ramanand si cu 600 milioane de 
lei in buzunar", sustine o angajata a RMG. 

      "Alburnus are circa 150 de familii foarte hotarate sa ramana. Initial au 
fost 450, insa au cedat banilor", spune David. 

      Presiuni au fost, dar in trecut 

      Localnicii spun ca RMG a facut in trecut presiuni asupra rosienilor 
pentru a-i determina sa plece. "Ne-au cumparat medicul de familie si l-au facut 
sa plece. Au cumparat pana si un preot, angajandu-i sotia. Am stat circa opt 
luni fara medic, iar preotul ne-a obligat sa ne ingropam mortii in alta 
localitate, la Abrud", spune un localnic. 

      Richard Young si noua echipa de specialisti nu mai vor sa repete 
greselile facute de cele sapte echipe de management din trecut. "Contractul cu 
sotia popii a fost anulat", spune Young. 

      Young spune ca toate afacerile vor fi despagubite, asa cum au fost cele 
ale actualului primar, in trecut. Localnicii spun ca nu prea il au la inima pe 
primar, pentru ca "si-a schimbat atitudinea fata de proiect imediat dupa ce a 
fost ales". Gabriel Resources admite ca i-a platit factura de mobil primarului, 
insa doar fiindca acesta "nu era de gasit cand aveam mai mare nevoie de el". 

      Alti 9-10 batrani dintr-un sat vecin, Rosiei, mai izolat, au primit 
telefoane mobile de la Gabriel, cat si persoane care sa ii ingrijeasca. "Avem 
circa 15 persoane implicate in proiecte sociale," spun oficialii Gabriel. 

      Insa proprietarii de magazine spun ca sumele despagubirii nu le ajung 
nici pentru a cumpara noi sedii si locuinte. 

      "Vom acorda circa 100.000 euro pe fiecare casa, in medie, fiindca 
preturile imobiliare au crescut", spun oficialii RMG. 

      Pentru vicepresedintele Alburnus Major, Eugen David, insa, banii nu 
conteaza. Desi e acuzat ca "trage de pret" de catre RMG, David sustine si RMG 
recunoaste ca reprezentantii Alburnus nu s-au intalnit si nici nu vor sa se 
intalneasca cu cei ai RMG, sub nici o forma. Ajutati de organizatii 
neguvernamentale straine, cei de la Alburnus au deschis o serie de procese 
impotriva RMG, inclusiv referitoare la legalitatea unora din licentele de 
exploatare ale RMG, cinci din ele fiind castigate cu hotarari definitive, 
sustine David. "Noi vrem sa realizeze proiectul, dar fara sa ne mute", spune 
David. 

      La randu-i RMG se plange de lipsa de motivatie la incheierea unei 
hotarari judecatoresti, si de faptul ca nu au fost chemati proprii experti ca 
parte in instanta in cazul procesului intentat de Alburnus Maior Ministerului 
Culturii pentru avizul dat in cazul exploatarii, care ar putea distruge 
vestigii si obiective antice. 

      In asteptarea proiectului de impact 

      Tot in dezavatajul proiectului vine si faptul ca parte din cele 140 km de 
galerii continand si pe cele de pe vremea romanilor, precum si alte vestigii, 
nedescoperite inca, pot fi distruse. 

      In acelasi timp statul ungar, speriat de catastrofa cu cianuri de la mina 
din Baia Mare (RMG sustine ca acolo s-a folosit o cu totul alta tehnologie) ar 
putea sa ceara guvernului Romaniei sa renunte la proiect. Oficialii RMG 
recunosc ca ungurii nu prea sunt de acord cu proiectul, intrucat se tem de 
evetualele deversari de cianura in bazinul hidrografic al Tisei si Dunarii. RMG 
spune insa ca toate apele vor fi captate si tratate. Totul depinde, insa, de 
aprobarea de catre guvern a proiectului de impact asupra mediului. Legislatia 
locala este complet armonizata cu cea a UE, si daca normele Uniunii sunt 
indeplinite, Guvernul nu are motiv sa nu aprobe proiectul. 

      In ecuatie intervine si actuala societate miniera de stat 
cvasifalimentara Rosia Min, si pe cale de inchidere- fie din septembrie, fie 
din decembrie - odata ce integrarea in Uniunea Europeana va obliga statul sa 
sisteze subventiile grase catre mine. Valentin Rus, directorul Rosia Min, 
sustine ca in 2005 mina a produs si vandut aur in valoare de 60 miliarde lei 
vechi, insa a primit o subventie de stat de 90 de miliarde de lei vechi. Mina 
are 420 de angajati, care vor fi disponibilizati cu circa 210 milioane lei 
plata compensatorie si 7, milioane de lei vechi lunar, in medie, pentru circa 
22-24 de luni, in functie de vechimea lor in munca. Daca proiectul RMG 
demareaza, peste 550 de muncitori vor fi angajati permanent si multi altii in 
faza de constructie. RMG spune ca pot fi create pana la alte 5.000 de locuri de 
munca pe orizontala, industriile legate de minerit prosperand in 20 de ani tot 
atat de mult ca si statul - respectiv realizand o cifra de afaceri de 1 miliard 
dolari. 

      Proiectul depinde insa, de finalizarea studiului de impact asupra 
mediului, document costisitor, realizat dupa normele de mediu impuse de Banca 
Mondiala (asisderea proiectului de despagubire pentru proprietatile celor 
stramutati) pe care compania il va inainta Guvernului - respectiv autoritatii 
centrale de mediu, in luna martie. Chiar daca acordul e aprobat de Guvern, 
proiectul nu va putea demara fara ca proprietarii sa fie expropriati. Ei se 
indoiesc ca vreun oficial roman va lua vreodata o astfel de decizie. In 
evetualitatea in care ea va fi, insa, luata, atunci ei, motii, vor merge la 
Curtile europene pentru Drepturile Omului, cerand sute de milioane euro 
despagubiri. "Avem ferma noastra de vaci. Avem lemne. Suntem o familie care nu 
depinde de nimeni. Noi suntem moti si pentru noi proprietatea e sfanta. Avem 
alt stil de viata, aici ne-am nascut si vom lupta pentru asta asa cum au luptat 
timisorenii impotriva comunismului", spune David.

     
      Bogdan Tudorache 
        


--  
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.sustrain.info

[Non-text portions of this message have been removed]



Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui