http://www.cotidianul.ro/index.php?id=3857&art=8773&cHash=61ff600264
Despre ce vorbesc europenii atunci cind elogiaza modelul social in comparatie
cu cel din Statele Unite ale Americii? Trei "amanunte" ii socheaza pe europeni
cind vine vorba despre respectivul sistem "american".
Primul priveste sistemul medical, al doilea - cel educational, al treilea -
protectia mediului. In USA, spun europenii, daca te-ai imbolnavit si nu esti
indeajuns de bogat sa-ti permiti sa platesti o mica avere pentru o internare
intr-un spital decent, iti ramine ca alternativa doar mersul la biserica sau
ocuparea unui loc central la cersit. Din acest motiv, sistemul social european
este aproape gratuit, statul subventionind in jur de 80% din costul final. In
al doilea rind, peste ocean, institutiile de invatamint superior costa scump.
De aceea, poti intilni numeroase familii americane care bat la usile
universitatilor din Norvegia, Suedia sau Olanda. Pe de alta parte, unele
universitati americane sint mult mai competitive decit cele din Europa
continentala. Totusi, ideea ca "saracii" se duc la institutii "second hand",
cind vine vorba despre sanatate sau despre educatie, le repugna europenilor, la
fel ca si ideea de a vedea oameni cersind pe strada in conditiile in care se
platesc taxe grele tocmai pentru protectia sociala. Se cheama asta socialism?
Nu cred. Mai degraba, este vorba despre un liberalism à la John Rawls, unde
justitia sociala reprezinta mult, dar nu indeajuns de mult ca sa devina
comunism est-european. Din punct de vedere economic, este clar ca modelul
european este mult mai putin competitiv ca acela american, insa ce inseamna
asta pentru mediul inconjurator? Conventia de la Aarhus clasifica dreptul la un
mediu sanatos ca fiind parte a drepturilor omului, cu posibilitatea explicita a
societatii civile de a interveni in Justitie impotriva firmelor care polueaza
mediul. Mai mult, in Europa, poluarea este considerata infractiune si este
tratata cu dreptul penal. Desi exista o buna educatie in scolile americane in
privinta protectiei mediului, marile companii sint indeajuns de puternice sa
decida politica nationala, cu consecinte dezastruoase pentru sistemul ecologic
planetar. Ce se intimpla cind afacerile societatilor comerciale decid politica
de mediu fara ca nimeni sa poata interveni? Cazul Rosiei Montana poate fi cel
mai bun si, din pacate, trist exemplu, asta daca Romania va continua sa nu
implementeze legislatia europeana! (in cazul mentionat fiind vorba despre chiar
Conventia de la Aarhus, adoptata de Romania prin Legea 86/2001). Pe de alta
parte, spiritul american deschis si jovial nu favorizeaza tot felul de rasisme
constatate in unele state europene. In acest sens, a penaliza Romania pentru
asa-zisele baze CIA, arata ca Europa nu a inteles nimic din disperarea unei
tari ce ar semna orice cu oricine i-ar vinde o iluzie. Politicienii americani
s-au dovedit mai buni la demagogie si au stiut sa vorbeasca romanilor asa cum
acestia au visat, dupa o incordata asteptare de mai bine de 50 de ani. Chiar
daca au venit prea tirziu, cuvintele lor de incurajare au devenit in desertul
posttotalitar un fel de fata morgana de care ai nevoie ca sa mergi mai departe.
.
Victor-Iulian Tuca este corespondent din Bruxelles pentru "Cotidianul"
--
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.sustrain.info
[Non-text portions of this message have been removed]
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
