UNDE a fost publicat la 22 nov 05?

On 16/02/06, ARIN <[EMAIL PROTECTED]> wrote:
>
> Cât costã viaþa ta?
>
> publicat la 22 Noiembrie 2005
>
>
> S-au extins amplasamentele antenelor de emisie - recepþie GSM (microunde)
> pe blocurile de locuinþe ºi, mai ales, la nivelul apartamentelor.
>
> Acoperirea cât mai bunã cu semnal în zonele locuite este o problemã foarte
> complicatã pentru inginerii care rãspund de planificarea reþelei
> operatorilor mobili: nimic din ceea ce este pe hârtie nu se potriveºte sutã
> la sutã în teren unde apar reflexii, perturbaþii, toata gama de bruiaje
> posibile. O soluþie la problema lor este coborârea antenelor spre nivelurile
> 9,8,7 ale blocurilor pentru o mai bunã "penetrare" a clãdirilor din jur.
>
>
> Aici încep problemele. Lumea din apartamentele care au pe pereþii
> exteriori astfel de "monºtri" a început sã se plângã cã nu mai merg bine
> televizoarele, radiourile, chiar ºi telefoanele mobile (zumzãitul acela
> clasic) ºi sã acuze ºi stãri de obosealã continuã, ameþeli, etc...
>
> Pentru cã în România nu sunt reglementãri în privinþa amplasamentului
> antenelor GSM, ca în þãrile civilizate (distanþa minimã de 150 m de ºcoli,
> de spitale, ºi nu se amplaseazã pe blocuri de locuinþe, etc) companiile de
> telefonie mobilã de pe piaþa româneascã liciteazã cu administratorii de bloc
> ºi contra unor chirii grase (ºi probabil a unor ºpãgi la fel de grase),
> permit amplasarea unor BS-uri (unitãti compuse din mai multe antene de
> recepþie ºi emisie a microundelor) în detrimentul tuturor locatarilor,
> pentru cã efectiv acestea sunt un mic Cernobâl pentru fiecare locatar.
>
> Sfaturi:
>
> 1. Nu cumpãraþi apartamente care au astfel de BS-uri pe bloc ºi nici chiar
> în blocuri vecine care au antene pe ele.
> 2. Evitaþi sã locuiþi în construcþii care sunt vizate direct de la micã
> distanþã de aceste instalaþii.
> 3. Refuzaþi-le orice încercare firmelor de telefonie mobilã care doresc
> amplasarea instalaþiilor la dumneavoastrã pe locuinþã sau în apropiere.
> E sãnãtatea dumneavoastrã în joc.
>
> În cel mai mare campus universitar din þarã, în Regie, Cosmorom a instalat
> pe cãminul P7 câteva antene. Lumea a început sã se plângã (nu mai merg
> telvizoarele, radiourile, obosealã excesivã), însã conducerea Politehnicii a
> refuzat orice discuþie într-un mod foarte categoric. Întrebarea e: cât de
> mare a fost ºpaga pentru a plasa aceste antene în mijlocul a 20 - 
> 22.000studenþi?
>
>
> Oamenii ãia sunt chiar inconºtienþi?
>
> Acum sã trecem la cifre.
>
> Dupã frecvenþele planificate, un BS poate sã aibã de la un singur
> transceiver (partea de amplificare pentru o singurã frecvenþã) pânã la 16
> astfel de frecvenþe.
> Un tranceiver are ca putere maximã de emisie 40 W pentru retelele de 1800
> MHz ºi circa 36 W pentru 900 MHz (frecvenþele generale de operare a
> retelelor de telefonie mobilã).
>
> Dacã înmulþim 16 cu 40 avem o putere de emisie ameþitoare de 640 W, pentru
> un singur BS. Totuºi, în oraºe o asemenea putere nu se foloseºte pentru cã
> reflexiile, perturbaþiile ºi faptul cã nu se doreºte o propagare extinsã,
> celulele reþelei fiind apropiate, se face un management strict al emisiei
> din punct de vedere al puterii.
>
> Pe ºosele, unde se folosesc de regulã maxim 3 frecvenþe (respectiv 3
> transceivere), câte una pe fiecare din cele 3 zone sectoriale (de 120 de
> grade) în care se împarte câmpul geometric de 360 grade, puterea ajunge pânã
> la 500 W pe frecvenþã, pentru cã se doreºte o acoperire foarte mare ºi de
> obicei se folosesc ºi antene combinate, adicã transceiver-ul se aflã montat
> în antenã.
>
> Normele de protecþie pentru cei care întreþin sau monteazã astfel de
> echipamente specificã clar sã nu se intervinã la un BS fãrã a fi total
> oprit. Când ele sunt în funcþiune nu se stã sub nici o formã în faþa
> antenelor, iar in spatele lor la minim 1,5 m, dar aceastã distanþã este pur
> speculativã fiindcã aria de acoperire realã a câmpurilor periculoase este
> mult mai întinsã!
>
> Am urcat pe un bloc unde sunt 4 instalaþii sectoriale de la Connex ºi o
> alta ce realizeazã o legãturã dublã de la Cosmorom. Nu am putut sta acolo
> mai mult de 10 minute. Nu pot sã descriu cum mã simþeam. Locatarii de acolo
> spun cã de când au fost puse antenele, au
> început sã se defecteze frigiderele, televizoarele, ºi acuza tot felul de
> dureri ciudate.
>
> Preþul sãnãtãþii
>
> Exemplu: 2000 $ pe an (în Bucureºti) pentru o antenã Connex pusã pe un
> bloc plin cu locatari.
>
>
> Stãteam la stop la Nerva Traian ºi mã uitam la cladirea CONNEX, ºi ce vãd
> eu? NICI O ANTENA, DE NICI UN FEL pe cladirea lor ºi nici în apropiere!
> Hmmm, am zis, ia sã vedem nu cumva ºefii sunt acolo ºi se protejeazã de
> radiaþii? Am verificat, ºi, pe lânga
> Managementul superior Mobifon, tot acolo este ºi partea de Vânzari ºi
> Marketing.
>
> Concluzia este clarã: ei ºtiu pericolul la care s-ar expune dacã ar avea
> echipamente de transmisiune pe clãdire ºi vã fenteazã pe voi toþi, ba chiar
> mai mult, ºi pe proprii angajaþi.
>
> Sã vedem ce-i cu angajaþii. Mobifon are în Bucureºti 3 sedii mari, unul
> din el este cel de care v-am vorbit mai sus iar celelalte sunt: Avrig mai
> precis lângã Obor, ºi Valea Cascadelor pe Bulevardul Pãcii. Acestea din urma
> au turnuri de transmisiuni, destul de bine echipate, la prima vedere cel din
> Pãcii pare mai "ocupat".
>
> Oricum, ideea e cã sunt "tunuri" de microunde de putere foarte mare ºi o
> serie de relee cu puteri relativ asemãnãtoare, TOATE concentrate pe un
> singur stâlp, la o înãlþime de cel mult 30 m în zonã locuitã, astfel încât
> bate puþin deasupra blocurilor. La Obor, stâlpul este mai înalt doar pentru
> cã sunt blocuri turn împrejur.
>
> Vã daþi seama cã cei care stau pe acolo sunt practic niºte mici fiinþe
> radioactive de la atâta expunere, fie cã sunt simpli locatari la bloc sau
> angajaþi în birourile Connex.
>
>
> Probabil cã angajatii Connex de la tehnic, cei ce se aflã în sediile
> astea, vor fi cei care vor avea cele mai multe probleme cu sãnãtatea în
> viitor ºi copiii lor, Doamne fereºte, ar putea fi ºi ei afectaþi. Nu este de
> glumã cu radiaþiile, turnurile ce gãzduiesc "pãdurea" cu antene de microunde
> (adevãraþi copaci artificiali) SE POT MUTA, dar nu este voinþã. Nu le mutã
> nimeni, ca ar însemna bani pentru investiþii, pe care nici-o firmã nu este
> dispusã sa îi dea. Ei se gândesc doar la profit.
>
> Problema este foarte gravã. ªi mai grav, guvernul nu face nimic pentru a
> reglementa aceastã situaþie. În 1997, când a început amplasarea intensivã a
> acestor antene pe blocuri, oamenii au fost încântaþi cã vor avea mai puþin
> de platã la întreþinere. Ei nu ºtiau (ºi nu ºtiu nici acum) ce cancer o sã
> îi aºtepte peste câþiva ani. Asta dovedeºte încã o datã cã în România nimeni
> nu are vreun respect pentru viaþã ºi sãnãtatea oamenilor.
>
> În altã parte, se poate...
>
> Agenþia France Presse anunþa cã "Parisul ºi alte oraºe din Franþa urmãresc
> reducerea numãrului de antene ale telefoniei mobile. Antenele folosite de
> companiile de telefonie mobilã, în numãr de 30.000 în Franþa, sunt
> contestate de mai multe asociaþii ºi primãrii, printre care ºi cea din
> Paris, care cer reducerea emisiilor de unde electromagnetice, suspectate cã
> ar fi periculoase pentru sãnãtate.
>
> Printr-un decret din 3 mai 2002, legislaþia francezã autorizeazã
> operatorii de telefonie mobilã sã-ºi instaleze antenele peste tot, fiind
> suficient sã gãseasca un proprietar care sã le închirieze terenul.
> Operatorii nu mai trebuie sã cearã aprobarea nici a primãriei ºi nici a
> vecinilor, nici chiar sã-i
> informeze pe aceºtia.
>
> Singura obligaþie pentru operatori este o cantitate maximã de emisii de
> unde electromagnetice, criticii considerând cã aceasta este prea ridicatã ºi
> contrarã principiului precauþiei. Considerând decretul din 3 mai
> insuficient, primãria din Paris, ca ºi din alte oraºe, de altfel, a hotãrât
> sã încheie un fel de acord de bunã conduitã cu trei operatori de telefonie
> mobilã (Orange, SFR, Bouygues Telecom) pentru limitarea numãrului de antene
> ºi reducerea cantitãþii emisiei de microunde.
>
> Primãriile nu pot bloca prin intermediul instanþei instalarea antenelor.
> Cu toate cã circa 40 de comune au avut o astfel de iniþiativã, operatorii
> obþin în general câºtig de cauzã în faþa tribunalului administrativ, iar o
> dispoziþie a primãriei nu poate fi aplicatã retroactiv pentru a cere
> dezmembrarea antenelor deja instalate.
>
>
> Consiliul de Stat, cea mai înaltã instanþã administrativã, a dat câºtig de
> cauzã companiei SFR
> care se afla într-o disputã cu primãriile din Villeneuve-Loubert ºi
> Vallauris, localitãþi din sud-estul þãrii.
>
> Asociaþia Priartem, care se ocupã cu reglementarea situaþiei plasãrii
> antenelor de telefonie mobilã, cea mai activã miºcare din domeniu, a cerut
> ministrului sãnãtatii sã revadã normele franceze ale emisiilor de unde
> electromagnetice. În mai 2001, actualul ministru s-a aflat la originea unui
> proiect de lege care limita numãrul antenelor.
>
> Asociaþiile sperã ca, ocupând acum funcþia de ministru, acesta va reuºi sã
> abroge decretul din 3 mai. Acest decret, unul dintre ultimele ale fostei
> guvernãri a lui Lionel Jospin, nu a supus operatorii decât la anumite norme
> foarte lejere, cu un numãr maxim de emisii de 41 de volþi pe metru pãtrat
> (V/m2).
> Asociaþia subliniazã cã mai multe þãri ºi regiuni din Europa, ºi chiar
> China, au stabilit un astfel de barem de trei volþi pe metru pãtrat.
>
> Priartem citeazã numeroase rapoarte alarmante referitoare la efectele
> undelor electromagnetice asupra sãnãtãþii, cu toate cã nu a fost publicat
> nici un studiu ºtiinþific referitor la efectele undelor emise de antenele
> operatorilor de telefonie mobilã.
>
> Orange s-a declarat "foarte surprinsã" de atitudinea primãriei din Paris.
> Compania SFR s-a arãtat mai prudentã. "Operatorii nu au legitimitate pentru
> a fixa normele dupã care sã fie apãratã sãnãtatea publicã, acesta este rolul
> statului", a declarat compania, care este o filialã a Vivendi Universal."
>
> Atentat la sãnãtate
>
>
> Este evident ºi de bun simþ, pentru oricine a fãcut puþinã fizicã în
> ºcoalã, cã orice depãºire a nivelului natural al radiaþiilor îþi va afecta
> sãnãtatea.
>
> Toþi angajaþii firmelor de telecomunicaþii care lucreazã în mediu încãrcat
> electromagnetic au, prin contractul colectiv de muncã, alocate sporuri de
> tot felul - inclusiv cei din vechile centrale
> electromagnetice, staþii de frecvenþã ºi radiorelee.
>
> Cei din Ministerul Apãrãrii care lucreazã exact cu echipamentele de
> transmisiuni au spor de toxicitate ºi concediu suplimentar, cei care
> întreþin releul de pe Coºtila îºi bazeazã alimentaþia foarte mult pe lapte
> ºi brânzeturi ºi nu urcã la antene decât dacã sunt oprite. Am un prieten
> care a muncit în New York ca alpinist utilitar ºi care monta antene pe
> zgârie-nori unde existau deja alte echipamente GSM, care nu erau oprite când
> el executa lucrãri.
>
> Un coleg de-al lui american (mai vechi) a fãcut o formã rarã de cancer
> bucal ºi la ora asta este mort, un altul are o problemã cu ficatul iar chiar
> prietenul de care spuneam se simþea slãbit ºi fãrã vlagã ºi s-a întors în
> România sã facã altceva decât acolo. Dacã l-aþi vedea cum arata acum, v-aþi
> schimba opinia despre ce vã spun eu, este îmbãtrânit ºi foarte obosit, aratã
> de 35 ani când el are în jur de 26.
>
> La Tâncãbeºti este staþia de emisie a Radio Difuziunii Române care emite
> cu 750 KW, putere mãsuratã la antenã. Locuitorii de acolo mai nu fac copii,
> mai fac în schimb câte un cancer, iar neoanele la ei în casã nu se pot
> stinge datoritã radiaþiilor.
>
> Dacã aveþi o vilã la þarã, lângã care este un stâlp de telecomunicaþii, e
> timpul sã vindeþi casa sau sã mutaþi stâlpul.
>
> La Pãltiniº în judeþul Sibiu ºi la Dumbrãviþa de Codru în judeþul Bihor
> sunt montate relee ale TVR care emit la peste 700 KW. Telemobil are montate
> pe aceleaºi relee antenele pentru NMT/Suntel care emit de asemeni la o
> putere incredibilã (650 KW) pentru a acoperi cu un singur echipament
> întreaga zonã a munþilor Retezat, respectiv Apuseni!
>
> Mai nou, pe lângã antenele NMT, Telemobil monteazã acum ºi antene CDMA la
> frecvenþa de 450 MHz pentru Zapp. Închipuiþi-vã ce se va alege din Pãltiniº
> ºi Dumbrãviþa de Codru... Vor deveni din staþiuni turistice - staþiuni de
> îmbãtrânire rapidã.
>
> Gâdiþi-vã, vreþi 600 - 800 $ acum, sau sã prindeþi a doua jumãtate a
> vieþii? De fapt, cât costã viaþa voastrã? Asta e întrebarea la care trebuie
> sã rãspundeþi atunci când Connex, Orange, Zapp sau Cosmorom vin cu "oferta"
> lor.
>
>
> --
> "Let me know, that at least, she will try
> Then she'll be a true love of mine"
> www.sustrain.info
>
> [Non-text portions of this message have been removed]
>
>
>
> Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
> Yahoo! Groups Links
>
>
>
>
>
>
>


[Non-text portions of this message have been removed]





Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui