EVENIMENT - Miercuri, 29 martie 2006
   
  Basarabia: obiectiv national uitat
   
  "Obiectivul nostru este sa refacem unitatea nationala a romanilor, acesta 
trebuie sa fie scopul nostru. Daca autoritatile noastre nu se intereseaza - si 
sunt convins ca nu se intereseaza - in ceea ce priveste redobandirea cetateniei 
romane, ceea ce se intampla este rusinos si dureros pentru noi, romanii", a 
afirmat academicianul Florin Constantiniu in cadrul conferintei "Basarabia 
88/66" organizata de Asociatia Civic Media impreuna cu Centrul de Geopolitica 
al Universitatii din Bucuresti. Manifestarea a fost realizata la Facultatea de 
Sociologie a Universitatii din Bucuresti cu prilejul implinirii, pe 27 martie, 
a 88 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania si, tot anul acesta, a 66 de ani 
de la ocuparea provinciei romanesti de catre trupele Armatei Rosii ale URSS. 
Conferinta a cuprins urmatoarele teme: Republica Moldova azi intre Est si Vest; 
Relatiile Romaniei cu Republica Moldova in spatiul euro-atlantic si perspective 
de integrare in Uniunea Europeana; Mitropolia Basarabiei -
 de la victoria CEDO la realitatea din teren; chestiunea redobandirii 
cetateniei romane; securitatea frontierelor NATO si UE si provocarile 
Transnistriei. Dezbaterea directa a acestor teme cu studentii bucuresteni s-a 
lasat nu de putine ori cu scantei verbale intre acestia si reprezentantii 
autoritatilor prezente in sala. De altfel, Parlamentul, Guvernul, Presedintia 
ca si autoritatile din tara au ignorat complet aniversarea Unirii. 
   
  La conferinta au participat reprezentanti ai mediului academic, invitat 
special prof. univ. dr. Florin Constantiniu, iar din partea Patriarhiei 
Bisericii Ortodoxe Romane PS Episcop Sebastian Ilfoveanul, Episcop Vicar al 
Arhiepiscopiei Bucurestilor si consilierul patriarhal Florin Serbanescu. Din 
partea Ministerului Afacerilor Externe a fost prezenta in sala o delegatie 
numeroasa formata din secretarul de stat pentru Relatiile cu Romanii de 
Pretutindeni Mihai Gheorghiu, directorul general al Directiei Europa Largita, 
Razvan Rusu; specialistul MAE in probleme juridice internationale Bogdan 
Aurescu; directorul Directiei Generale Consulare Cristian Gaginski; seful 
Oficiului de Cooperare cu Republica Moldova, Dan Iancu, si directorul general 
pentru Afaceri Politice Ovidiu Dranga. Conferinta a fost moderata de prof. Nicu 
Sava din partea Centrului de Geopolitica al Universitatii din Bucuresti. 
  Din pacate, desi au primit invitatii din timp, iar prezenta lor era necesara 
pentru lamurirea chestiunilor legate de redobandirea cetateniei romane si 
securizarea frontierei de est, reprezentantii Ministerului de Justitie si cei 
ai Ministerului Administratiei si Internelor nu au fost prezenti la conferinta. 
Este de mentionat ca Republica Moldova este considerata o prioritate a actualei 
Presedintii a Romaniei si ca acesta problematica in conexie cu aderarea tarii 
la UE a fost abordata in dezbatere publica pentru prima data in ultimii 16 ani. 
   
  Mitropolia Basarabiei, o problema nerezolvata
   
  Inalt Prea Sfintitul Sebastian Ilfoveanul, episcopul vicar al Bucurestilor, a 
prezentat audientei situatia prezenta a Mitropoliei Basarabiei care este 
formata acum din 8 protopopiate, 79 de parohii inregistrate si 6 parohii in 
curs de inregistrare, la care se adauga 8 manastiri. IPS Sebastian Ilfoveanul 
si-a exprimat regretul fata de atitudinea Patriarhiei Moscovei care nu 
recunoaste Mitropolia Basarabiei, afirmand ca "imperialismul acesta politic si 
social a contagiat din pacate si viata ecleziastica. Suntem intr-un dialog cu 
Moscova, am avut intalniri, vom avea si anul acesta si probabil si la anul si 
la multi ani, cautand o solutie rezonabila, astfel incat aceasta chestiune sa 
nu ajunga - Doamne fereste! - la o schisma intre Moscova si Bucuresti. Speram 
ca printr-un dialog cinstit si cu frica lui Dumnezeu vom gasi o solutie". 
  Mitropolia Basarabiei a luat fiinta in 1992 in urma cererii adresate de 
romanii din stanga Prutului de revenire sub aripa Bisericii Ortodoxe Romane. In 
anul 1992 un grup de tineri romani au adus de la Chisinau la Bucuresti o cruce 
care a fost instalata in Piata Universitatii - eveniment care a marcat cererea 
basarabenilor de a reveni la Biserica Ortodoxa Romana. V. Ceremus, 
organizatorul "Drumului Crucii" din 1992, prezent la conferinta Basarabia 88/66 
a afirmat "Crucea instalata in Piata Universitatii reprezinta simbolul 
libertatii poporului roman - aceasta actiune a dus la infiintarea Mitropoliei 
Basarabiei, singura institutie a neamului romanesc care a devenit functionala 
in Republica Moldova. In ceea ce priveste chestiunea redobandirii cetateniei 
romane, nu pot sa spun ca este o rusine ca statul roman nu ne acorda acest 
drept al nostru, al romanilor din Basarabia si Bucovina". 
   
  Cetatenia cu dus si-ntors
   
  Chestiunea redobandirii cetateniei romane de catre basarabeni si bucovineni a 
constituit tema centrala a conferintei de luni. Astfel, Ghenadie Brega, 
reprezentantul ONG Hyde Park din Chisinau a lansat o petitie pentru reluarea 
procesului de redobandire a cetateniei romane, proces blocat din anul 2002. In 
petitia amintita se arata ca: "In 20 ianuarie 2005 autoritatile romane au 
ratificat Conventia Europeana a Consiliului Europei privind Cetatenia (intrata 
in vigoare in 01 mai 2005). Prevederile tratatului mentionat mai sus sunt 
incalcate in mod flagrant odata cu respingerea de catre premierul Tariceanu a 
initiativei de imbunatatire a procesului de acordare a cetateniei pentru 
romanii din Basarabia si Bucovina de Nord. Necesitatea imbunatatirii procesului 
de acordare a cetateniei pentru romanii din teritoriile cedate in 1940, in urma 
pactului Ribbentrop-Molotov, survine din urmatoarele argumente: 
  Dupa adoptarea Legii cetateniei romane nr. 21 din 1 martie 1991 pana in 
prezent, doar 2,2% dintre romanii din Basarabia si Bucovina de Nord au reusit 
sa redobandeasca cetatenia romana. 
  In perioada 2002 - 2005 s-au acordat 1650 de titluri de cetatenie (in medie 
cate 400 dosare/an). Pentru procesarea celor cca 28.500 dosare care au ramas 
nesolutionate pana in prezent va fi nevoie de cel putin 70 de ani. 
  In prezent, cetatenii care au dreptul legal de a redobandi cetatenia romana 
sunt pusi in situatia de a astepta 2-3 ani (termen care include si perioada de 
"programare") pana sunt invitati sa depuna dosarul la Consulatul din Chisinau 
sau 4 ani de sedere legala in Romania pentru cei care depun actele la Biroul 
pentru Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei de la Bucuresti. 
  In comparatie cu recomandarile Conventiei Europene privind cetatenia ale 
Consiliului Europei, legislatia romaneasca in materie de redobandire a 
cetateniei este mult prea greoaie, fiind inaccesibila majoritatii cetatenilor. 
Actele, taxele care trebuie achitate pentru perfectarea acestora, precum si 
nenumaratele drumuri la Bucuresti (o masinarie birocratica pusa in aplicare 
prea des) constituie doar cateva conditii descurajante pentru acestia". 
   
  Reactia diplomatica
   
  Reprezentantii MAE prezenti in sala au declinat sa raspunda problemelor 
ridicate de redobandirea cetateniei romane - acest proces gasindu-se in prezent 
in sarcina Ministerului de Justitie - institutie care a declinat participarea 
la aceasta conferinta. 
  Totusi, Cristian Gaginski, directorul Directiei Consulare, a subliniat faptul 
ca Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti pregateste un program flexibil 
de vize pentru cetatenii Republicii Moldova. Astfel, pentru basarabenii care 
studiaza la universitatile din Romania vor fi acordate vize cu intrari multiple 
pe o durata lunga de pana la un an. 
  Pe de alta parte in chestiunea depunerii cererilor pentru redobandirea 
cetateniei romane la Consulatul Romaniei de la Chisinau, avocatul Bleahu a 
afirmat ca in acest proces exista fapte de coruptie. Cristian Gaginski a 
replicat ca orice dovezi clare in acest sens vor duce la masuri administrative 
pentru remedierea situatiei. 
  Mihai Gheorghiu, secretarul de stat MAE pentru Relatii cu Romanii de 
Pretutindeni, a remarcat in cursul conferintei faptul ca "ne aflam pe un trend 
ascendent in relatiile cu Republica Moldova in prezent" si a enumerat actiunile 
DRRP in ceea ce priveste sprijinirea proiectelor culturale, mass-media si pntru 
pastrarea identitatii desfasurate in Republica Moldova.
   
  Sursa: http://ziua.net/display.php?id=196768&data=2006-03-29

                
---------------------------------
Talk is cheap. Use Yahoo! Messenger to make PC-to-Phone calls.  Great rates 
starting at 1¢/min.

[Non-text portions of this message have been removed]



Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui