Am uitat sa va trimit mesajul asta, primit chiar de Paste, scuze! :-(

In el este vorba atat despre defrisari in arii protejate (si presiuni pentru 
reducerea permietrelor) cat si despre cariere samd...

Codruta
=============

Proprietarii pãdurilor protejate încearcã marea cu degetul
Întâlnirea de astãzi de la Prefectura judeþului este una dintre ocaziile care 
demonstreazã cã, atunci când un act normativ care mai are ºanse de a fi 
ameliorat loveºte în interese private (nu neaparat, dar nici exclus - în sensul 
rãu), democraþia funcþioneazã ºi la noi. Cu mic, cu mare, reprezentanþi ai 
proprietarilor de pãduri din zona de tampon a Parcului Naþional Munþii Rodnei 
ºi nu numai, care se considerã lezaþi de noul act normativ ce reglementeazã 
protecþia mediului, respectiv OUG nr. 195/2005, se deplaseazã astãzi la 
Prefecturã, pentru a convinge autoritãþile cã viitoarea lege care va bate în 
cuie actuala ordonanþã trebuie, în mod necesar, sã modifice ceva din 
prevederile acesteia din urmã. De ce naturã sunt interesele atinse este destul 
de confuz, de vreme ce, pe lângã cele 18 primãrii de pe Valea Someºului, 
proprietare ale pãdurilor în cauzã (care invocã, în numele interesului public 
al comunitãþii locale, încãlcarea dreptului de proprietate privatã prin 
resticþionãrile privind valorificarea lemnului în favoarea conservãrii fondului 
forestier protejat), la întâlnire mai participã ºi agenþi economici din 
domeniul forestier, ºefi de ocoale silvice private - care îºi vãd periclitat 
obiectul de activitate. 

Despre ce este vorba de fapt? Noua ordonanþã de urgenþã, care traseazã, în 
sfârºit, limite foarte clare de acþionare în ariile protejate, impunând 
revizuirea ºi reorientarea amenajamentelor silvice de pe raza Parcului dinspre 
producþie spre conservarea fondului forestier, nemulþumeºte proprietarii 
pãdurilor în cauzã. Aceºia susþin cã li se încalcã dreptul de proprietate, 
restricþiile de exploatare provocându-le pagube de peste 40 de miliarde, în 
condiþiile în care legea îi obligã la contractarea lucrãrilor de pazã ºi 
întreþinere, care la rândul lor costã. Pentru contracararea acestui neajuns, 
ordonanþa de urgenþã prevede, de altfel, despãgubiri juste, însã primarii 
doresc ca decontãrile sã fie în prealabil. Un al doilea aspect care suscitã 
nemulþumiri este interdicþia la pãºunat în anumite zone ale Parcului, nu în 
ultimul rând ºi cuantumul mare al amenzilor prevãzute de noul act normativ în 
cazul încãlcãrii prevederilor legale, valorile acestora fiind de la 65 la 300 
milioane de lei pentru persoanele fizice ºi de la 250 la 800 milioane de lei 
pentru cele juridice. Atât de tare le-a rãvãºit noul act normativ, cã 
primãriile în cauzã au trimis memorii la toate forurile decizionale, respectiv 
Parlament, Preºedinþie ºi Guvern, solicitând ºi ca, la aceastã reuniune de la 
Prefecturã, sã participe ºi parlamentarii locali, alãturi de Administraþia 
Parcului, Agenþia pentru Protecþia Mediului ºi Garda de Mediu. 

Cã unii pierd, chiar în condiþiile despãgubirilor, este clar. Despãgubirile vor 
fi, potrivit legii, cu adevãrat juste, adicã raportate la o producþie legalã ºi 
raþionalã. Toatã lumea care a ajuns în Parcul Naþional Munþii Rodnei ºtie cum 
se exploateazã aici lemnul din pãdurile protejate. Se vede, de altfel, cu 
ochiul liber cã mare diferenþã între exploatãrile din Munþii Rodnei ºi cele din 
Cãlimani nu este, deocamdatã, decât pe hârtie. Este o evidenþã pentru toþi 
locuitorii judeþului, confirmatã ºi de oficialii din MAPDR, care, nu demult, 
trãgeau un semnal de alarmã asupra exploatãrilor iraþionale din 
Bistriþa-Nãsãud, Parcul Naþional Munþii Rodnei fiind nominalizat special în 
acest sens. Structurile teritoriale ale administraþiei publice responsabile de 
silviculturã au cam început sã punã degetul pe ranã, ultimele controale 
demonstrând cã administrarea fondurilor forestiere ale mai multor localitãþi 
din judeþ este nu doar pãguboasã, ci ºi ilegalã, câteva ocoale silvice, unele 
chiar de pe Valea Someºului, fãcând în acest moment obiectul cercetãrii în 
dosare de la Poliþie ºi Parchet. N-ar fi rãu ca la reuniunea de astãzi sã se 
punã problema ºi despre cine pierde ºi cine câºtigã dacã legea este lãsatã în 
pace, dar ºi despre o eventualã modalitate de sondare a opiniei adevãraþilor 
proprietari ai pãdurilor, locuitorii comunelor ºi oraºelor în cauzã. N-ar fi 
rãu nici ca o astfel de întâlnire sã se organizeze chiar la locul cu pricina, 
în inima Parcului Naþional, pentru ca nemulþumirile proprietarilor sã fie 
concret exemplificate autoritãþilor abilitate.

Sanda MUREªAN

Din data de 03-04-2006

"Valul" nu-i prielnic exploatãrilor în pãdurile protejate

Exact cum am anticipat în articolul de sâmbãtã, "Astãzi, la Prefecturã, 
proprietarii pãdurilor protejate încearcã marea cu degetul", apelul fãcut de 18 
primãrii proprietare de pãduri în zona Parcului Naþional Munþii Rodnei, de 
agenþi economici care exploateazã aici (Asociaþia Forestierilor "Valea 
Someºului") ºi de ºefi de ocoale silvice private cãtre oficialii cu putere de 
decizie din judeþ a denotat, în timpul reuniunii, ºi valenþe ofensive, dar ºi 
solicitãri clare de modificãri capitale ale OUG nr. 195/2005, ale cãrei 
prevederi îi obligã sã punã, în ariile protejate, drujba-n cui. Pricepând, abia 
dupã intrarea în vigoare a ordonanþei care fusese 30 de zile în dezbatere 
publicã, cã noile reglementãri nu sunt numai foarte serioase, ci aproape 
definitive, "beneficiarii" restricþiilor de exploatare au încercat sã mai 
modifice cât de cât ceva, solicitând deputaþilor noºtri sã intervinã de urgenþã 
pe lângã cei de la Bucureºti, în circa douã sãptãmâni urmând sã aparã ºi legea 
care va aproba (posibil cu modificãri) respectiva ordonanþã de urgenþã. 

Poziþii virulente au adoptat atât reprezentanþi ai proprietarilor, cât ºi ai 
patronatelor care exploateazã în zonã, aceºtia din urmã avertizând cã problema 
este foarte serioasã ºi cã, în cazul în care legea trece fãrã modificãri, ei se 
conformeazã ºi nu mai vireazã nici un ban primãriilor ºi ocoalelor silvice. 
Dacã majoritatea primarilor au solicitat despãgubiri juste ºi prealabile, 
revenirea asupra mãsurii de interzicere a pãºunatului ºi chiar revizuirea 
amenzilor usturãtoare prevãzute, primarul din Romuli a mãrit miza: "Eu nu sunt 
de acord nici cu despãgubirile. Trebuie sau sã ne dãm demisia, sau sã acþionãm 
rapid ºi sã facem Parcul sã se retragã!". Ideea revizuirii, ca soluþie, a 
limitelor Parcului Naþional Munþii Rodnei ºi-o asumã chiar ºi silvicultorii. 
"Zona de conservare este prea mare. Propun reanalizarea limitelor Parcului, 
restricþii sã fie doar acolo unde sunt valori", ºi-a dat cu pãrerea ºeful de 
ocol din Maieru. 

Cei care au ascultat doleanþele nemulþumiþilor au fost deputaþii PD Augustin 
Zegrean ºi Ioan Oltean, deputatul PSD Radu Moldovan, preºedintele Consiliului 
Judeþean, Gheorghe Marinescu, subprefectul Gheorghe Tuþã, directorul Agenþiei 
pentru Protecþia Mediului, ªtefan Mureºan, directoarea Administraþiei Parcului 
Naþional, Doina Jauca. Dacã Oltean a promis cã va fi "un purtãtor corect de 
opinie a celor în cauzã acolo unde trebuie", pentru a se gãsi o soluþie de 
"îngemãnare a interesului privat cu cel public", Zegrean a fost cel care a 
anunþat cã douã dintre solicitãri sunt ca ºi rezolvate, Senatul revenind deja 
asupra reglementãrii privind interzicerea pãºunatului ºi asupra taxei de 3Î, 
aplicatã de douã ori, respectiv la valoarea de vânzare a produselor din 
prelucrarea lemnului ºi la masa lemnoasã vândutã pe picior ºi exploatatã. În 
privinþa revizuirii limitelor Parcului, directorul APM a explicat cum stau 
lucrurile cu zona de protecþie de interes internaþional, trasarea perimetrului 
fãcându-se de specialiºti, la nivel naþional. Tot el a mai explicat ºi cã 
biodiversitatea nu înseamnã doar pãdure, ci un întreg complex de specii ºi 
habitate naturale, recomandându-le primarilor noºtri sã se gândeascã ºi la alte 
tipuri de activitate aducãtoare de venituri consistente, nu doar la exploatarea 
lemnului. 

Dacã toþi ceilalþi au arãtat cã nu se poate pune problema reducerii 
perimetrului protejat, mai ales acum, în pragul aderãrii, oficialul care a 
insistat totuºi, pomenind de vreo trei ori cã ar exista "posibilitatea 
modificãrii lui cu plus/minus 5Î", a fost directoarea Administraþiei Parcului, 
Doina Jauca. Tot ea a fost cea care a adus în discuþie Ordinul 552/2003, care 
permite exploatarea cu anumite restricþii în zona de tampon, propunându-l 
ºefului APM ca posibilitate de "a le da o cale legalã sã lucreze". Preºedintele 
CJ a pãrut cel mai tranºant. "Nu se poate discuta despre ciuntirea Parcului 
Naþional. Toate celelalte chestiuni sunt acum în mâna legiuitorului, cãruia 
puteaþi sã-i cereþi sã încerce sã reglementeze, eventual, problema specialã din 
Bistriþa-Nãsãud. Sã aveþi rãbdare, pentru cã treburile nu se rezolvã aºa, în 
stradã. Aþi fãcut presiune la nivel local, deputaþii vor transmite la 
Bucureºti. Pe de altã parte, sunteþi reprezentanþii comunitãþilor ºi trebuie sã 
gândiþi pe termen lung. ªi Parcul va crea locuri de muncã, precum ºi alte 
oportunitãþi de dezvoltare. Cât despre silvicultori, bãnuiesc cã aveþi 
conºtiinþa pãstrãrii Parcului Naþional", a punctat Gheorghe Marinescu.

Sanda MUREªAN

Capetele luminate avizeazã exploatarea a 207 hectare pãdure protejatã

- conform proceselor verbale de constatare, maxim 36,5 hectare sunt afectate 
integral de gândacul de scoarþã


Votul la limitã, dat în decembrie 2005 de Consiliul ªtiinþific al Parcului 
Naþional Munþii Rodnei, pentru extragerea a 7616 mc de lemn de pe 207,3 hectare 
pãdure din zona de conservare specialã, a fost urmat acum o sãptãmânã ºi de 
avizul favorabil al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul 
Academiei Române, însã numai pentru 5927 mc. Cei care solicitaserã aprobarea 
exploatãrii sunt Ocolul silvic Maieru, care ceruse 5927 mc de pe 195,8 ha din 
zona bazinului Putredu - din care doar 25 ha afectate integral, Ocolul silvic 
Feldru - 1130 mc de pe 5,5 ha din zona bazinului Ciºa - ºi Ocolul silvic 
"Cormaia-Anieº" - 559 mc de pe 6 ha din zona bazinului Ciºa, motivele invocate 
fiind infestarea arboretelui în cauzã cu gândaci de scoarþã din specia "Ips 
typografus", focar de infecþie ºi pentru arboretele din jur. Consiliul 
ªtiinþific hotãrâse în decembrie, cu 10 voturi pro, adicã exact douã treimi din 
membrii prezenþi, conform Regulamentului (4 dintre ceilalþi 5 oameni de ºtiinþã 
votând împotrivã, unul abþinându-se), sã-ºi dea avizul favorabil exploatãrii a 
7616 mc. Acum s-a pronunþat favorabil ºi Academia Românã, însã numai pentru 
Ocolul silvic Maieru (5251 mc) ºi Ocolul silvic "Cormaia-Anieº" (676 mc), 
urmând ca solicitanþii sã cearã Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi 
Dezvoltãrii Rurale derogare de la prevederile restrictive ale noii legi a 
protecþiei mediului, respectiv OUG 195/2005, care interzice exploatarea 
lemnului în ariile protejate, inclusiv în zona de tampon, lucrãrile de 
întreþinere a pãdurilor trebuind fãcute în stil tradiþional, adicã folosindu-se 
securea ºi calul. 

Situaþia este destul de confuzã de vreme ce se dau tot felul de avize 
favorabile în ideea obþinerii unei derogãri, când noua lege a protecþiei 
mediului, OUG 195/2005, stipuleazã foarte clar cã abrogã nu doar fosta Lege nr. 
137/1995, ci ºi orice alte dispoziþii contrare actualelor prevederi. 
Ministerul, prin urmare, nu are posibilitatea, în condiþiile noii legi, de a se 
pronunþa în favoarea unei derogãri, sarcina autorizãrii revenind astfel 
Agenþiei pentru Protecþia Mediului, instituþie care susþine cã nu are 
cunoºtinþã încã despre avizul favorabil dat de Academie. Administraþia Parcului 
îl confirmã, însã, actul oficial parvenindu-i acum o sãptãmânã. Întrebatã 
despre procedura legalã în asemenea condiþii, APM precizeazã cã în momentul 
primirii confirmãrii avizului favorabil dat de Academie, Agenþia nu poate 
autoriza exploatarea decât în condiþiile OUG 195/2005, adicã numai cu securea 
ºi calul. 

Faptul cã, în documentaþiile care au stat la baza avizului favorabil al 
Consiliului ªtiinþific, ocoalele silvice în cauzã stipuleazã expres intrarea cu 
TAF-ul în zonele respective, ne-a determinat sã-i contactãm atât pe 
preºedintele Consiliului ªtiinþific, Gheorghe Coldea de la Institutul de 
Cercetãri Biologice Cluj-Napoca, cât ºi pe membrul Consiliului ªtiinþific care 
s-a abþinut de la vot, Dan Munteanu, care este ºi preºedintele Comisiei pentru 
Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române. Gheorghe Coldea 
susþine cã, la ºedinþa în care s-a votat avizul favorabil, a fost total 
împotriva extragerii lemnului din locaþiile neprinse în procesele verbal de 
constatare a infestãrii, propuse spre exploatare doar pe baza prezumþiei cã ar 
exista pericolul contaminãrii lor din locaþiile vecine afectate. "Aºa ceva nu 
este permis. Am fost de acord cu extragerea strict din punctele afectate 
integral, nu ºi din cele în care specialiºtii nu au constatat atacul. Aceasta a 
fost poziþia mea ºi atunci. Normal ar fi sã lase pãdurea sã se regenereze 
singurã, proces confirmat de studii care aratã clar cã acesta este rezultatul 
luptei biologice, dupã ce gândacul infesteazã puternic circa un hectar, în 
general atacul se diminueazã, pãdurea regenerându-se în timp", a declarat 
Gheorghe Coldea. 

Dan Munteanu susþine cã s-a abþinut de la vot pe un motiv extrem de simplu: "Nu 
am vãzut cu ochii mei amploarea infestãrii. Ce ni s-a arãtat în fotografii era, 
într-adevãr, sugestiv - molizi total uscaþi pe picior. Problema, însã, este cum 
se procedeazã cu celelalte parcele în care sunt doar câþiva arbori afectaþi, eu 
nefiind de acord cu raderea ºi a acestor suprafeþe. Pe de altã parte, pretenþia 
proprietarilor de a fi despãgubiþi în condiþiile în care li se interzice 
valorificarea proprietãþii este întemeiatã. Statul va trebui sã scoatã o lege a 
compensaþiei pentru toate domeniile. Pânã atunci, însã, sã înceapã sã 
instrumenteze despãgubirile prevãzute în OUG 195/2005. Ciudat este cã la alte 
parcuri sau zone protejate din þarã nu sunt ºi nici nu au fost probleme ca cele 
din judeþul Bistriþa-Nãsãud. Peste tot au convenit amiabil pentru o soluþie 
echitabilã. De exemplu, proprietarii din Parcul Naþional Cheile Bicazului - 
Hãºmaº au acceptat un schimb cu statul, primind pãduri echivalente la 30 km 
distanþã". Ciudat, într-adevãr. Mai ales cã, la întâlnirea de la începutul 
lunii martie, din Bucureºti, a proprietarilor de pãduri din zonele protejate cu 
MAPDR, reprezentantul proprietarilor din Bistriþa-Nãsãud a refuzat atât 
propunerea ministerului de a vinde pãdurile respective, cât ºi cea de a accepta 
un schimb cu suprafeþe forestiere echivalente. Mai mult, nici una dintre 
primãriile care acuzã neacordarea de despãgubiri juste ºi prealabile 

Se pune la cale ciuntirea Parcului Munþii Rodnei


Vineri, la sediul Direcþiei Silvice Bistriþa, dupã 4 ore de dezbateri cu uºile 
închise ºi alte 5-6 cu uºile deschise (însã doar pentru subprefectul Gheorghe 
Tuþã ºi reprezentanþii Agenþiei pentru Protecþia Mediului), oamenii luminaþi 
din cadrul Consiliului ªtiinþific al Parcului Naþional Munþii Rodnei au gãsit 
de cuviinþã sã voteze, aproape în unanimitate, restrângerea perimetrului 
Parcului, descoperind, se pare, suficiente argumente ºtiinþifice pentru a 
susþine interesul economic al firmei "Valsecmar" din Sângeorz-Bãi. Nici mãcar 
proprietarã, ci doar concesionarã a carierei de marmurã de pe Valea Cormaia, 
firma în cauzã solicitase Consiliului ªtiinþific sã scoatã zona respectivã din 
interiorul Parcului, prin restrângerea limitelor, în acest moment având sistatã 
activitatea de exploatare de cãtre Garda de Mediu, conform prevederilor 
restrictive ale noii legi privind protecþia mediului. Chiar dacã avizul 
Consiliului nu are putere decizionalã, în acest sens fiind necesarã aprobarea 
MAPDR ºi girul ulterior al Guvernului, în contextul regimului de protecþie 
european al "SIT NATURA 2000" care vizeazã cu predilecþie Parcul Munþii Rodnei, 
e imposibil sã nu ne întrebãm cine susþine aceastã "mânã largã" a Consiliului 
ªtiinþific? Dacã, prin absurd, mai-marii mediului ºi pãdurilor vor aproba 
ciuntirea Parcului, un asemenea precedent va fi la îndemâna tuturor celorlalþi 
agenþi economici ºi proprietari de pãduri sau cariere, putând sã ne luãm adio 
de la ce am fi putut avea. Spunem "am fi putut", pentru cã ceea ce avem în 
acest moment este departe de ceea ce înseamnã un parc naþional de interes 
naþional, statut echivalent pe care îl mai au doar alte trei rezervaþii ale 
biosferei din România. În aceeaºi zi în care se fãcea primul pas pentru 
restrângerea Parcului, Garda de Mediu se afla în control în ariile protejate. 
Despre ce au constatat comisarii Gãrzii, dar ºi despre implicaþiile hotãrârii 
de vineri a Consiliului ªtiinþific, citiþi în Secþiunea Eveniment. 

Interesul ºtiinþific poartã fes economic?

Marmura, cãlcâiul lui Ahile al Parcului Naþional

Vineri, în timp ce membrii Consiliului ªtiinþific al Parcului Naþional Munþii 
Rodnei, reuniþi la Bistriþa, se pronunþau favorabil restrângerii perimetrului 
protejat, în virtutea înþelegerii punctului de vedere economic al firmei 
"Valsecmar", comisarii Gãrzii de Mediu se aflau pe teren, în interiorul 
Parcului. Trei gatere de pe Valea Anieºului ºi unul de pe Valea Mare au fost 
avertizate pentru depozitare necontrolatã de deºeuri forestiere ºi rumeguº, 
punându-li-se în vedere ºi reglementarea autorizaþiilor condiþionate acum de 
acordul Administraþiei Parcului. Mai deosebitã a fost, însã, situaþia 
constatatã la cariera de marmurã de pe Valea Anieºului (mai precis Valea 
Secii), unde s-a dispus nu demult sistarea definitivã a activitãþii firmei 
"Exploterasid", patronatã de Pavel Sângeorzan, încãlcarea mãsurii fiind, în 
condiþiile noii legi, penalã. Aici a fost gãsit un camion cu marmurã, 
explicaþiile primite de comisari fãcând referire la transportarea unui stoc 
rãmas de anul trecut ºi nicidecum la o actualã exploatare. Proprietarul 
carierei era aºteptat ieri la Gardã pentru dovedirea motivelor invocate. 

Dacã unul dintre membrii Consiliului ªtiinþific, respectiv directoarea APNMR, 
Doina Jauca, explica presei cã nu poate participa la ºedinþa de vineri, 
invocând în acest sens Regulamentul de funcþionare al Consiliului, a fost 
toleratã, în schimb, prezenþa pe holuri a câtorva agenþi economici care 
exploateazã în zonã, a lui Silviu Dãnilã, proprietarul firmei "Valsecmar" - 
care exploata marmurã pe Valea Cormaia - ºi a reprezentantului uneia dintre 
localitãþile care are proprietãþi în ariile protejate, respectiv primarul din 
Sângeorz-Bãi. Aºa cum spuneam, unul dintre aspectele dezbãtute ºi aprobate sare 
din orice fel de tipare, în special din cele trasate de Uniunea Europeanã. 
Oamenii de ºtiinþã ai Consiliului în cauzã au hotãrât, cu o singurã abþinere, 
acordarea avizului favorabil pentru... modificarea perimetrului Parcului 
Naþional Munþii Rodnei, astfel încât cariera de marmurã de pe Valea Cormaia, 
concesionatã pentru exploatare firmei "Valsecmar" din Sângeorz-Bãi, sã fie 
scoasã din Parc, chiar dacã în apropierea ei se aflã o pãdure virginã, motivul 
care a stat la baza includerii zonei respective în aria protejatã din interior. 
Nu cã ar avea vreo putere decizionalã avizul favorabil respectiv, însã începem 
sã ne întrebãm dacã nu cumva aceastã "mânã largã" a Consiliului ªtiinþific nu 
are ºi o susþinere sau mãcar o promisiune la forurile decizionale de sus, 
pentru cã altfel nu putem traduce aceste avize favorabile. De ce? Pentru cã, în 
întreaga þarã, doar încã trei arii protejate mai au statutul Parcului Naþional 
Munþii Rodnei, acela de rezervaþie a biosferei de interes internaþional, 
respectiv Rezervaþia Delta Dunãrii, Parcul Naþional Retezat ºi Parcul Naþional 
Balta Micã a Brãilei, toate acestea în condiþiile în care reþeaua europeanã de 
arii protejate "SIT NATURA 2000" le prevede în mod expres ºi prioritar. Toate 
habitatele ºi speciile protejate din Parcul Naþional Munþii Rodnei sunt 
nominalizate pe anexele Directivelor europene, de la care nu existã cale de 
abatere. 

Greu de crezut cã aceastã modificare va fi aprobatã de MAPDR ºi giratã, apoi, 
de Guvern, deputatul PD Augustin Zegrean explicând extrem de clar, la reuniunea 
de acum douã sãptãmâni de la Prefecturã, cã nu se pune în discuþie retragerea 
limitelor parcului, mai ales acum, în pragul aderãrii. Cum, însã, în România 
este posibil, încã, orice, gravitatea unei eventuale aprobãri a modificãrii 
perimetrului Parcului rezidã în precedentul pe care l-ar crea. Pentru cã, dacã 
în acest caz se poate, de ce nu s-ar putea ºi într-un al doilea, în al treilea 
ºi în toate celelalte? ªi pe bunã dreptate! Legea-i una ºi aceeaºi pentru toþi, 
inclusiv excepþiile sau derogãrile pe care le permite. De ce ar fi pentru unii 
albã, iar pentru ceilalþi neagrã? Pânã la sectorul forestier nu-i decât un pas, 
pentru cã marea bãtãlie aici se duce. Faptul cã ei continuã sã cearã intrarea 
în Parc cu drujba ºi cu TAF-ul, în timp ce cadrul legal nu-i permite 
autoritãþii de mediu sã emitã autorizaþie de exploatare altfel decât cu securea 
ºi calul, este definitoriu. La fel ºi refuzul proprietarilor de a vinde sau 
schimba pãdurile în cauzã cu alte suprafeþe forestiere echivalente sau de a 
aºtepta despãgubirile despre care s-a primit deja un rãspuns, MAPDR ºi 
Ministerul Finanþelor declarând deja o prindere a banilor necesari în bugetul 
pe 2007. Pentru exploatare în ariile protejate din zona de tampon, în ºedinþa 
de vineri, directoarea Parcului ºi oamenii de ºtiinþã ai Consiliului s-au 
prelevat de ordinul 552 pentru a cere Agenþiei pentru Protecþia Mediului 
autorizare directã, când noua lege a protecþiei mediului indicã foarte clar 
necesitatea vizei Academiei Române. Iatã de ce agenþii economici care vor sã 
exploateze nu au solicitat pânã acum autorizaþia de la APM. Aºteaptã sã vadã în 
ce formã iese legea care va da putere maximã OUG 195/2005 dupã toatã aceastã 
tevaturã, în speranþa ºi a creãrii precedentului cu scoaterea carierei de 
marmurã de pe Valea Cormaia din perimetrul Parcului. 

Þinând cont de toate acestea, ne întrebãm ºi noi ce tot dezbat cei de la 
Administraþia Parcului (cum s-a întâmplat sâmbãtã ºi duminicã la Rodna, în 
continuarea ºedinþei de vineri) pentru conceperea ºi definitivarea Planului de 
Management al Parcului, când în joc - de fapt - este chiar soarta acestei 
rezervaþii. Pentru cã diferenþã între ce se întâmplã în Parc ºi situaþia din 
alte zone montane din judeþ nu prea este. Nade de vânãtoare amplasate ilegal la 
limitã, gatere de-a valma, marmurã exploatatã nimeni nu ºtie când ºi pe baza 
cãror acte, ocoale silvice care nu au modificate amenajamentele conform - 
culmea - chiar ordinului 552 de care se preleveazã pentru alte doleanþe... ºi 
enumerarea poate continua. Poate nu ar fi rãu ca societatea civilã, mai ales 
adevãraþii proprietari ai pãdurilor protejate - locuitorii comunelor în cauzã, 
sã se pronunþe într-un fel sau altul (chiar printr-un fel de referendum) asupra 
modului de gestionare a proprietãþilor lor. De altfel, legislaþie care sã 
permitã dezbatere publicã pe probleme de mediu, mai ales în situaþii cu impact 
covârºitor asupra comunitãþilor locale, existã. Despre cum se preleveazã de ea 
cei abilitaþi, vom reveni.

Sanda MUREªANforurile decizionale de sus, pentru cã altfel nu putem traduce 
aceste avize favorabile. De ce? Pentru cã, 


--  
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.arin.ro


[Non-text portions of this message have been removed]



Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui