Remarc din articol ca oamenii inca nu-si cunosc drepturile (d.ex. "dreptul la 
un mediu curat" este stipulat de Constitutie) - pe de alta parte, desi in 
Bucuresti exista o gramada de ONG "de mediu", vad ca lumea nu le cunoaste. 
Apreciez, d.ex., activitatea celor de la Terra Mileniul III - insa nu pot nici 
ei sa le faca pe toate, cu cati oameni au acolo...

Vedeti si comentariile de pe forum.

Codruta

http://www.jurnalul.ro/articol_60014/copacii_din_drumul_taberei__taiati_fara_mila.html

Radu CRIVAT

Vechi de zeci de ani, copacii de pe Bulevardul Drumul Taberei au fost taiati 
fara mila de o firma angajata a RADET, pentru a executa o lucrare de 
modernizare a retelei de termoficare. Arborii puteau fi salvati daca inlocuirea 
tevilor s-ar fi facut prin trotuarul din apropiere. Insa cui sa-i pese, daca la 
baza a stat si o aprobare de la Administratia Lacuri si Parcuri. 

Drumul Taberei, numarul 48. Afara sunt peste 35 de grade Celsius. Temparatura 
ucigatoare, la propriu. Pe trotuarul larg trec agale, topiti de caldura, 
barbati si femei, tineri si batrani. Caldura din case i-a scos la aer, in 
cautarea unui loc cu umbra. Cu toate astea, merg prin soare. Autoritatile au 
grija de ei. Vechi de zeci de ani, copacii care tineau umbra fasiei de asfalt 
paralela cu soseaua au fost culcati, fara mila, la pamant. Municipalitatea a 
avut grija de asta. Mandra in soare zace o lucrare a RADET. "Modernizare retea 
termoficare magistrala Drumul Taberei, lucrare executata de firma ARCADA 
Constructii SA", sta scris pe un panou de tabla. Dar ceea ce pentru RADET 
inseamna modernizare, pentru bucuresteni inseamna regres. In fata nepasarii, 
natura face pasul inapoi. O data cu ea, dispare si umbra, si oxigenul. 

DE NECREZUT. Muncitorii au taiat zeci de copaci pentru a face loc conductelor 
imense. Oamenii care trec prin zona sunt contrariati. Se opresc, se mira si 
gesticuleaza, fara sa poata explica de ce a fost nevoie de masacrarea padurii. 

"Putea fi foarte usor spart jumatate din trotuarul asta pe care trecem si 
bagate tevile fara sa mai stricam copacii. Unii dintre ei sunt vechi de zeci de 
ani, cum au putut sa-i taie atat de usor? Puteau fi gasite alte variante pentru 
lucrarea asta, fara sa facem macel", ne spune un barbat care se recomanda a fi 
"de prin zona". 

O doamna cocheta cara un carucior in care are un pepene. O intrebam despre 
copaci. Se intristeaza brusc: "E rau ca i-au taiat. Dar ce, depinde de noi? 
Locuiesc aici, la bloc, si vorbeam cu vecinii, ca asta era un parc frumos, de 
la Tip Top pana la Romancierilor. Copacii astia sunt oxigenul nostru. Daca ii 
taiem, ce facem?", ofteaza femeia. Un barbat ne impartaseste parerea sa despre 
lucrarea RADET: "Nu-mi convine ce au facut aici. De cand stau eu aici, au sapat 
de mai multe ori, dar nu au taiat niciodata copacii. Acum cativa ani au sapat, 
dar nu au taiat, ci au spart asfaltul. Si-au batut joc de zona asta, poate 
singura cu asa multa verdeata. Ei zic ca au aprobari, dar ce, noi nu stim cum 
se iau aprobarile? Ce sa facem, daca avem ecologisti numai pe hartie?". 

CRITICI
"Nu-mi convine ce au facut aici. De cand stau eu aici, au sapat de mai multe 
ori, dar nu au taiat niciodata copacii. Acum cativa ani au sapat, dar nu au 
taiat, ci au spart asfaltul. Si-au batut joc de zona asta, poate singura cu asa 
multa verdeata." - oamenii din zona 

Bucurestenii traiesc cu patru ani mai putin

Statisticile nu sunt deloc optimiste. In ultimii ani, peste un milion de copaci 
au fost taiati cu acordul tacit al autoritatilor. 50% dintre zonele verzi ale 
Capitalei au fost transformate ilegal in carciumi, terase, cartiere de lux, 
garaje si benzinarii. Efectul a fost unul dur. Bucurestenii traiesc cu patru 
ani mai putin decat media pe tara, din cauza poluarii. Cele mai mari defrisari 
au avut loc in parcurile din Bucuresti, o parte dintre acestea fiind total 
distruse. Un exemplu in acest sens este Parcul Bordei, care risca sa fie 
transformat intr-un cartier de vile de lux, daca consilierii generali vor 
aproba proiectul proprietarului Costel Constanda. In prezent, alesii locali se 
judeca cu omul de afaceri, urmatorul termen de la Tribunalul Bucuresti fiind la 
20 septembrie. 

PERICOL. Din 1990 incoace ritmul disparitiilor zonelor depoluante si exigenante 
din Capitala a fost de 100 de hecare pe an. Din 3.400 de hectare de spatiu 
verde au mai ramas 1.400. 280 de tone de praf zac pe km patrat din cauza 
disparitiei copacilor, care ar putea retine fiecare cate 20 de kg de parf. 
Conform Institutului de Sanatate Publica, cateva mii de bucuresteni sufera de 
boli respiratorii din cauza aerului poluant. 

Daca in 1989 in Capitala erau 34,7 milioane mp de spatii verzi, in 1995 
suprafata scazuse la 22,8 milioane mp, in 2001 la 17,8 milioane mp, iar in 
prezent se estimeaza ca au ramas doar 14 milioane de mp. Asta inseamna ca, daca 
normele internationale prevad minimum 12 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, 
unui bucurestean ii revin doar 3,4 mp, spre deosebire de un francez, care are 
50 de mp. Cu toate acestea, autoritatile locale continua sa aprobe defrisarea 
spatiilor verzi, care si asa sunt pe cale de disparitie. (Monica C. Andrei) 

[Non-text portions of this message have been removed]



Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 


Raspunde prin e-mail lui