Chestia aia cu "va cumpara toate casele" e o minciuna sfruntata! Daca
nu ii e rusine sa-si minta proprii investitori, imi imaginez ca mare
rusine i-o fi lui Mr. Kill sa minta guvernul roman ref. la cat de
grijulii vor fi ei fatza de "mediu", "cultura" si "viitorul oamenilor"
(adica numarul de locuri de munca cu care vor ramane ei in viitor).
Codruta
Romania, avertizata in afacerea Rosia Montana
Ungaria a cerut Romaniei sa decida asupra proiectului minier
Rosia Montana inainte de aderare. Afirmatia a fost facuta recent de
catre un oficial al Ministerului ungar de Externe, cu precizarea ca
aprobarea acestui proiect ar putea pune in pericol mediul natural din
Ungaria. La intalnirea dintre Guvernele Romaniei si Ungariei,
programata in noiembrie, cele doua tari vor discuta despre proiectul
Rosia Montana.
La mai bine de 4 ani de cand a fost declansat, scandalul legat
de proiectul minier de la Rosia Montana este adus din nou in
actualitate, de data aceasta de catre Zoltan Gabor, oficial al
Ministerului ungar de Externe. Amintind ca Ungaria a respins deja
rezultatele unui studiu referitor la impactul pe care il va avea
proiectul minier de la Rosia Montana asupra mediului, oficialul a spus
ca mina va folosi cianura care va pune in pericol apele din estul
Ungariei, unde se varsa si apele din jurul minei.
Oficialii maghiari au respins, luna trecuta, rezultatele
studiului, sustinand ca este unul subiectiv, care nu a putut da o
imagine obiectiva asupra impactului pe care il va avea proiectul
minier.
La jumatatea lunii trecute, ministrul Mediului, Sulfina Barbu,
declara ca va primi la 30 septembrie intrebarile de la cele doua
consultari publice desfasurate in Ungaria, urmand ca titularul
proiectului sa completeze studiul de evaluare a impactului asupra
mediului.
Titularii proiectului sunt Gabriel Resources - care detine 80 la
suta din compania mixta Rosia Montana Gold Corporation, 20 la suta
fiind ale companiei de stat Minvest Deva.
Acestia vor trebui sa raspunda comentariilor si intrebarilor a
circa 6.000 de persoane, organizatii sau institutii care solicita
lamuriri suplimentare despre intentiile firmei, dupa o luna de la
ultima din cele 16 consultari publice.
Dupa ce toti cei interesati de detalii suplimentare isi vor
primi raspunsurile, Ministerul Mediului va convoca un Comitet de
Analiza Tehnica (CAT), care va lua in discutie proiectul minier si va
dispune acordarea sau nu a unui acord de mediu.
Constructia minei va incepe in primavara
Cu toate controversele legate de exploatarea zacamantului
aurifer de la Rosia Montana, RMGC si-a exprimat, saptamana trecuta,
intentia de a incepe constructia minei in primavara anului viitor. In
acest sens, potrivit presedintelui Gabriel Resources, Alan Hill,
incepand cu data de 9 octombrie, toate casele din satul Rosia Montana
vor fi cumparate.
Afirmatia, facuta in cadrul conferintei "Denver Gold Show" -
care reuneste reprezentantii celor mai mari companii miniere din lume,
Alan Hill a precizat ca, in luna august, compania a strans un capital
de aproape 88 milioane dolari, fiind astfel in grafic pentru achitarea
creantelor directe si indirecte in trimestrul patru din acest an.
Potrivit aceleiasi surse, compania va angaja un contractor
pentru proiectarea, procurarea materialelor si managementul
constructiei, urmand sa demareze procesul de proiectare detaliata.
In ceea ce priveste rezultatul consultarilor publice organizate
de Romania si Bulgaria, Hill a declarat, citat pe site-ul
SMARTfinancial.ro, ca se asteapta sa primeasca lista cu intrebari cat
mai curand.
Dupa ce va primi aprobarea, compania intentioneaza sa inceapa
constructia minei in primavara lui 2007, urmand ca primul lingou de
aur sa fie turnat in primavara lui 2009.
Academia Romana: Realizarea proiectului trebuie impiedicata
Proiectul minei, initiat in urma cu mai multi ani, a atras
critici ale organizatiilor de mediu si a celor culturale, care
considera ca mina va distruge situri arheologice si va avea un impact
negativ asupra mediului.
Dezbateri privind functionarea minei au fost sustinute si de
Academia Romana, care a cerut "factorilor responsabili ai destinelor
Romaniei sa impiedice realizarea acestui proiect".
Astfel, potrivit punctelor de vedere publicate pe site-ul
Academiei, Banca Mondiala a refuzat in 2002 solicitarea RMGC de a fi
creditata cu 250 de milioane de dolari.
Potrivit academicianului Mircea Sandulescu, care citeaza revista
"Courrier International no. 638", "Banca Mondiala a renuntat la
finantarea proiectului dupa ce a consultat expertii de mediu".
La sfarsitul lunii decembrie 2002, prezidiul Academiei Romane a
hotarat sa fie intocmit un "Punct de vedere" care, dupa ce a fost
publicat in mai multe cotidiane centrale, a fost transmis
Presedintiei, Guvernului, Camerei Deputatilor si Senatului.
Raportul Ministerului Industriilor si Resurselor
Una dintre primele reactii a venit din partea Ministerului
Industriilor si Resurselor, semnat de Gavril Baica, si insotit de un
raport privind punerea in exploatare a zacamantului aurifer.
Potrivit observatiilor facute de academician, raportul cuprinde
o serie de omisiuni. Astfel, sunt mentionate 2.000 de locuri de munca,
fara a se preciza ca numai 500 sunt permanente. "Nu se explica in ce
mod va fi refacut mediul inconjurator si in ce perioada. Ultimul
paragraf este pe de o parte neclar si pe de alta inexact:
«Cofinantarea si complementarea unor actiuni finantate de Banca
Mondiala in zona, in legatura cu restructurarea sectorului si
reconstructia economica a regiunii»", noteaza academicianul
Sandulescu, aratandu-se surprins de informatiile Ministerului
Industriilor in legatura cu o finantare a Bancii Mondiale care nu a
mai avut loc.
In ceea ce priveste constrangerile generate de realizarea
proiectului, academicianul noteaza, printre altele, "stramutarea a 879
de gospodarii" - fara acordul tuturor proprietarilor -, "stramutarea
si distrugerea partiala a proprietatii culturale prin mutarea si
reconstituirea obiectelor de interes istoric si cultural si a
cladirilor importante" (o mare parte a "obiectelor" de interes istoric
sunt galeriile romane si medievale - cum vor fi "mutate si
reconstituite" acestea?).
Denumire preschimbata de patru ori
Societatea canadiana Rosia Montana Gold Corporation SA este o
companie pe actiuni, cu participarea statului roman (20%), in care
majoritatea actiunilor (80%) revin investitorului strain Gabriel
Resources Ltd.
Asocierea dintre acest investitor si statul roman (prin
Mininvest Deva) a parcurs mai multe etape (din anul 1997 si pana in
prezent), marcata fiecare de existenta unei alte companii (Deva Gold,
Euro Gold Corporation, Canadian Company Gabriel Resources, Rosia
Montana Gold Corporation), cu schimbarea procentajelor de participare
si a obiectivelor de activitate printr-o largire continua.
Rosia Montana Gold Corporation a efectuat lucrari de explorare,
(in special prin foraje), in extinderea zacamantului de minereu Rosia
Montana, dar si in zone invecinate, cercetate anterior si de
intreprinderi romanesti. Potrivit concluziilor publicate pe site-ul
Academiei Romane, societatea a finantat cercetari de arheologie impuse
de lege, in vederea descarcarii arheologice efectuate de specialisti
romani, care s-au materializat recent, prin publicarea primului volum
consacrat sitului arheologic Rosia Montana - "Alburnus maior".
Ca urmare a rezultatelor obtinute, RMGC a considerat ca in zona
exista suficiente rezerve de minereu de aur (1,56 g aur la tona de
minereu) si de argint (7,8 g argint la tona de minereu) pentru a
justifica o exploatare de suprafata, in vatra localitatilor Rosia
Montana, Corne si Bucium, care ar constitui cea mai mare exploatare
miniera din Europa.
Actiunea implica o investitie de 400 milioane de dolari si este
programata sa dureze 15-16 ani, beneficiul estimat ridicandu-se la 300
tone aur si 1.600 tone de argint.
Rosia Montana - Patrimoniu al Ministerului Culturii
Situata in regiunea denumita "Patrulaterul aurifer", in care
sunt concentrate principalele zacaminte auro-argentifere din Muntii
Apuseni, Rosia Montana este cea mai veche localitate miniera atestata
documentar din Romania (Alburnus maior, 131 d.Cr.). Intreaga
localitate (pe o raza de 2 km) are caracter de patrimoniu al
Ministerului Culturii, "pentru asezarea si exploatarea miniera romana
Alburnus maior". Zona este situata in bazinele hidrografice ale
raurilor Ampoi si Aries (afluenti ai Muresului) si este populata pe
suprafete relativ mari, conform specificului asezarilor din Muntii
Apuseni.
Zacamintele auro-argentifere din zona Rosia Montana (Rosia
Montana, Tarnita, Carnic, Dealul Cetatii, Carnicel, Vaidoaia, Bucium)
situate in Muntii Metaliferi (Apusenii Meridionali) s-au format in
legatura cu activitatea vulcanica ce a avut loc in urma cu 12-15
milioane de ani si au fost exploatate inca din perioada pre-romana
(agatirsi si daci) in sistemul galeriilor, care, desi este generator
de impact asupra cadrului natural, a asigurat, totusi, un echilibru al
ecosistemelor din zona si suprafetele adiacente.
Afrodita Cicovschi / [EMAIL PROTECTED]
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> Your email settings:
Individual Email | Traditional
<*> To change settings online go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join
(Yahoo! ID required)
<*> To change settings via email:
mailto:[EMAIL PROTECTED]
mailto:[EMAIL PROTECTED]
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
