(apropo: imi place noul site al Romaniei Libere.
Articolul in sine mi se pare echilibrat ;)

Codruta

http://www.romanialibera.ro/editie/NEW_SITE/index.php

Fostele localitati miniere din Muntii Apuseni, in trecut unele dintre cele mai 
prospere din Transilvania, au ajuns acum aproape de faliment. Administratiile 
locale nu mai au bani de functionare, iar somajul nici macar nu mai este 
contabilizat. In plus, o mare parte din cei mai tineri au plecat pur si simplu 
din tara. De asemenea, foarte multi dintre fostii ortaci sunt afectati de boli 
profesionale, cum este silicoza sau fibroza. Un tablou sumbru al disparitiei 
unei meserii vechi de mii de ani.
Orasele si comunele monoindustriale din Apuseni, care au fost construite in 
jurul exploatarilor miniere, sunt acum numai niste ruine a ceea ce erau candva. 
O meserie veche de mii de ani, impreuna cu traditiile ei, este pe cale de a 
disparea definitiv. Autoritatile locale nu au prea multe alternative. 
Asa-zisele strategii coordonate de compania "Minvest" Deva, de care apartineau 
exploatarile din Apuseni, nu au dat nici un fel de rezultat.
Momiti cu bani fara munca, sub forma de salarii compensatorii, ortacii au cedat 
incet, dar sigur, astfel incat intreaga zona a ajuns intr-o stare de saracie 
fara precedent. Inchiderile exploatarilor s-au dovedit a fi adevarate mine de 
aur pentru cei care s-au ocupat direct sau indirect de ele. De altfel, in umbra 
lor s-au dezvoltat afaceri paralele cu fier vechi, materie prima etc.

Spatiile fostei exploatari, cadru de film horror

O incursiune prin spatiile fostei exploatari miniere de la Baia de Aries 
(judetul Alba) iti da o senzatie stranie: parca te-ai plimba printr-un oras ai 
carui locuitori au fost nevoiti sa plece in graba, lasand totul in urma lor. 
Salopete de lucru, caschete, cizme, felinare si chiar cateva doze (goale) de 
bere zac peste tot in fostele vestiare ale ortacilor. Doar cateva ziare vechi 
si praful de doua degete arata ca "plecarea" s-a produs in urma cu cativa ani.
Intre timp, peretii s-au scorojit, tencuiala a cazut, iar mobilierul s-a 
pabusit in dezordine. Lucrurile de valoare cu care erau dotate camerele de 
protocol nu mai sunt de mult. Au disparut, nimeni nu stie unde, la fel cum au 
disparut si locomotivele, vagonetii si chiar o parte din liniile ferate care 
traversau curtea interioara a exploatarii, dar si alte obiecte de prin spatiile 
de productie.
Pe peretele din biroul unui fost sef a supravietuit insa o inscriptie din anii 
Epocii de Aur, in care sunt enumerate "obstacolele in calea gandirii 
creatoare". Potrivit tabloului, oamenii muncii trebuie sa se fereasca de 
"obisnuinta, rutina, conservatorism, lipsa de informatii si atitudine 
necorespunzatoare". "Chiar daca toate celelalte piedici au fost depasite, 
foarte frecvent pot aparea comoditatea si dezinteresul prematur", mai 
precizeaza anuntul "mobilizator". Celelalte birouri ale sefilor sunt si ele 
vraiste. Locul salopetelor din vestiarele minerilor este tinut aici de bucati 
mari de moloz provenit din tencuiala sau sobele furate, tabele cu angajati, 
registre si carti aruncate peste tot.
In curtea napadita de balarii, monumentul dedicat Sfintei Varvara, ocrotitoarea 
minerilor, "baiesi", cum isi spun ei, zace in uitare. "In mina-i Dumnezeu cu 
noi", spune inscriptia de pe monument, dar sfanta nu mai are pe cine ocroti. 
Cei 1.600 de ortaci care lucrau in 1990 la "AriesMin" Baia de Aries sunt acum 
pensionari, someri sau emigranti. Din populatia orasului, 80% este somera cu 
sau fara acte in regula. Multi dintre fostii mineri sunt bolnavi, dar 
autoritatile nu detin date concrete cu privire la procentul acestora.

Ortacii, bolnavi de silicoza si fibroza

Situatia este la fel in toate fostele exploatari: Baia de Aries, Rosia Montana 
si Zlatna. Singura care nu s-a inchis inca este EM "CupruMin" Abrud, salvata de 
o explozie a pretului mondial al cuprului. Si acolo sunt insa cam aceleasi 
probleme. Potrivit liderului de sindicat Viorel Hutuleac, din 170 de angajati 
testati medical 70 au fost depistati cu diferite boli profesionale, printre 
care silicoza si fibroza, dar si probleme cardiovasculare.
Primarul orasului Abrud, Tiberiu Ratiu, a spus ca niste studii comandate de 
institutia pe care o conduce arata ca aproximativ 30-40 la suta din cei 
disponibilizati au probleme de sanatate. El a spus ca majoritatea acestora apar 
dupa doi ani. De asemenea, oamenii au dificultati de adaptare. Dupa ce au facut 
naveta ani intregi, coborand si urcand 300-400 de metri altitudine zilnic, 
organismul acestora nu se mai poate adapta si apar tulburari cardiovasculare, a 
mai spus primarul.
Reconversia profesionala este, de asemenea, o provocare fara sorti de izbanda. 
Tiberiu Ratiu crede ca ortacii nu se pot apuca acum de lucruri care necesita 
finete, cand ei au fost obisnuiti cu munca bruta. La "CupruMin" mai lucreaza 
aproximativ 700 de persoane din cele 3.200 cate au fost in 1990.

"Ultima speranta" - joc de imagine

Proiectul de la Rosia Montana, initiat de o companie privata, "Gabriel 
Resources", a fost vandut de campaniile de imagine ale acesteia ca fiind 
"singura speranta de dezvoltare a zonei". In paralel, mai multe organizatii 
neguvernamentale au contestat vehement proiectul, a carui realizare este acum 
sub semnul intrebarii din cauza riscurilor de mediu pe care le presupune si a 
modului in care autoritatile ezita sa ia o pozitie.
Chiar si daca proiectul va fi realizat, el presupune angajarea directa a 
aproximativ 500 de oameni, in conditiile in care in toata zona sunt mii de 
someri calificati. Reprezentantii companiei canadiene se lauda ca, daca vor fi 
lasati sa construiasca exploatarea, Muntii Apuseni isi vor reveni din criza 
sociala de acum.
Cu astfel de promisiuni sunt amagiti motii de multa vreme. Pentru mineritul din 
Apuseni este insa nevoie de altceva. Mai precis, de o atentie mult mai 
importanta din partea Guvernului. Ar fi pacat ca o zona binecuvantata cu 
frumuseti naturale unice sa fie lasata sa moara doar pentru ca unii au avut 
interese in falimentarea exploatarilor miniere, iar altii se fac ca nu vad 
realitatea trista de azi.

Fiu de miner decedat in Spania

Lipsa locurilor de munca i-a determinat pe multi dintre ortaci sa plece din 
tara. Fiul lui Pamfil Valc a plecat in Spania sa-si incerce norocul, dar in 
urma cu cateva saptamani a murit intr-un accident de masina alaturi de un alt 
tanar roman. Pentru repatrierea trupului fara viata, romanii din Herentia (o 
localitate din Spania in care sunt cateva mii de moti) au pus mana de la mana 
pana au adunat 6.500 de euro.
"In acea zi au venit cu avionul sase romani morti acolo", spune Pamfil Valc. 
Fiul sau a plecat "dincolo" pentru ca nu a putut sa-si gaseasca in orasele din 
Apuseni nici un loc de munca. "E mare pacat ce s-a intamplat cu mina! Acum nu o 
mai ramas nimic. Tineretul o plecat. Nu or mai ramas decat batranii. La fiecare 
casa de aici sunt plecati unul sau doi in strainatate. Fabrica la care lucreaza 
doua sute de femei ii tot ce o mai ramas aici", adauga, intristat, motul. 
Autoritatile nu detin date concrete cu privire la numarul de emigrati din zona. 
Tot ce pot spune este ca acesta fluctueaza in functie de sezon. "Daca este unul 
plecat, la el pleaca si cate un var, cate un frate, care stau cateva luni si se 
intorc", a mai declarat primarul din Abrud, Tiberiu Ratiu. Din Baia de Aries 
sunt plecati la munca in Spania aproape 1.000 de persoane, majoritatea ilegal. 
Pentru unii insa mirajul Spaniei s-a incheiat trist. Nu au avut insa alta 
solutie. Au preferat sa riste decat sa traiasca in saracie acasa. 

Primaria - fara nici un leu in cont

Primarul orasului, Silviu Marzan, nu stie ce sa mai faca. "Inchiderea minei a 
fost ca o crima pentru oras. Studiile realizate au aratat ca zacamantul de aur 
mai putea fi exploatat inca 75 de ani. Dar asa s-a vrut, ca oamenii sa fie 
disponibilizati pentru a se putea vinde utilajele la fier vechi. Planul 
diabolic pus la cale a avut succes. Stresati si terorizati, minerii nu au avut 
alta solutie decat de a se inscrie pe listele de disponibilizare", a spus 
Silviu Marzan. Edilul a completat ca institutia pe care o conduce nu mai are 
nici un leu in cont si ca in aceste conditii nu are cum sa plateasca salariile 
functionarilor. Primaria Baia de Aries are de recuperat de la fosta exploatare 
miniera creante de aproape 12 miliarde de lei vechi. Marzan sustine ca pentru a 
nu pierde acesti bani a pus sechestru pe majoritatea cladirilor detinute de 
"AriesMin" SA. El are un plan si cu spatiile parasite ale exploatarii, 
respectiv cu galeria minei. In opinia primarului, acestea ar putea deveni o 
atractie turistica importanta pentru Baia de Aries. Conditia principala este ca 
acestea sa revina Consiliului Local, care ulterior sa caute un investitor. 
Primaria are si alte proiecte care ar putea revitaliza orasul, insa nu dispune 
nici macar de resursele financiare pentru a demara discutiile cu posibilii 
parteneri.


--  
"Let me know, that at least, she will try
Then she'll be a true love of mine"
www.arin.ro

[Non-text portions of this message have been removed]



Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> Your email settings:
    Individual Email | Traditional

<*> To change settings online go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join
    (Yahoo! ID required)

<*> To change settings via email:
    mailto:[EMAIL PROTECTED] 
    mailto:[EMAIL PROTECTED]

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 

Raspunde prin e-mail lui