Scrisoare deschisa catre 
  Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii 
   
  de sustinere a necesitatii retragerii simbolurilor religioase 
  din institutiile publice de invatamant 
   
            Apreciind ca deciziile CNCD reprezinta o contributie deosebita 
pentru evolutia democratica a Romaniei si considerand ca audierea domnului Emil 
Moise, in ziua de marti, 14 noiembrie 2006, ora 13.00, in cadrul actualei cauze 
analizate de Colegiul director al CNCD privind retragerea simbolurilor 
religioase din institutiile publice de invatamant, vizeaza o problema extrem de 
importanta, cu implicatii majore la nivel national, de vreme ce se refera la 
respectarea dreptului fundamental la libertatea de gandire, constiinta si 
religie, semnatarii acestei scrisori intelegem sa va transmitem urmatoarele 
observatii: 
              Neutralitatea confesionala a institutiilor publice de invatamant 
reprezinta o conditie absolut necesara pentru crearea un mediu scolar 
nediscriminatoriu si asigurarea unei atmosfere tolerante, cu risc minim de 
aparitie a tensiunilor ideologice sau religioase. Egalitatea de tratament intre 
elevii si profesorii care apartin diferitelor confesiuni, asociatii sau grupari 
religioase, sau care sunt teisti, ateisti, agnostici sau indiferenti, decurge 
atat din principiul constitutional al egalitatii in drepturi prevazut de 
Articolul 4 din Constitutie, cat si din garantia absoluta si interdictia 
imixtiunii statului asupra gandirii, opiniilor si credintelor religioase, 
prevazute de Articolul 29. 
  Prezenta simbolurilor religioase pe peretii salilor de curs (cu exceptia 
orelor de religie al caror caracter facultativ este stabilit prin lege in 
conditiile Articolului 32 (7) din Constitutie si prin art. 9 din Legea 
Invatamantului), pe holuri si in cancelariile scolilor publice reprezinta o 
discriminare, cel putin fata de elevii si profesorii care nu impartasesc 
convingerile religioase semnificate de simbolurile respective. De asemenea, 
este incompatibila cu un mediu educational pluralist si neutru pe care statul 
este obligat sa il asigure in scolile publice. Rolul unui stat democratic este 
acela de a asigura acest cadru de neutralitate si egalitate. Dreptul de a alege 
si asigura educatia religioasa a copiilor pana la varsta de 16 ani (cu 
consultarea acestora), revine exclusiv parintilor sau tutorilor, in 
conformitate cu Articolul 29 (6) din Constitutie, respectiv, Articolul 5 din 
Declaratia Natiunilor Unite cu privire la Eliminarea Oricarei Forme de 
Discriminare si
 Articolul 14 din Conventia privind Drepturile Copilului, la care Romania este 
parte. Incepand cu varsta de 16 ani, conform Legii Drepturilor Copilului nr. 
272/2004, art. 25 (3), tinerii au dreptul sa isi aleaga singuri religia. 
  Pe langa discriminarea reprezentata de simbolurile religioase in institutiile 
publice de invatamant, consideram ca prezenta acestora afecteaza si principiile 
neutralitatii statului in raport cu cultele religioase si al egalitatii dintre 
culte, alterandu-se caracterul secular al statului roman si al invatamintului 
public. Orice fiinta umana, indiferent de optiunile sale religioase si de 
constiinta are aceleasi drepturi, iar in institutiile publice nimeni nu poate 
fi tratat drept cetatean de rang secund si obligat sa accepte afisarea unor 
simboluri cu care nu se identifica, iar adoptarea unui anumit set de simboluri 
religioase poate constitui o forma de prozelitism sustinuta de stat. 
  Libertatea de gandire, constiinta si religie este un drept fundamental al 
fiintei umane care trebuie respectat si asumat de orice stat democratic. In 
marea majoritate a tarilor europene si in Statele Unite acest principiu este 
recunoscut, in institutiile publice nefiind permise astfel de incalcari ale 
acestui drept prin prezenta simbolurilor religioase sau indoctrinarea elevilor. 
Mentionam in acest sens jurisprudenta instantelor germane care au declarat 
neconstitutionala etalarea crucii sau a crucifixului in scolile publice 
neconfesionale ( BverfG din 16.05.1995, numarul: 1 BvR 1087/91 citare: BVerfGE 
93,1), respectiv, obligarea unei parti la a pleda impotriva propriei optiuni 
religioase si ideologii, intr-o sala de judecata in care erau prezente 
simboluri religioase ( BverfG din 17.07.1973, numarul 1 BvR 308/69, citare: 
BVerfGE 35,366). In acelasi sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in 
Buscarini si ceilalti c. San Marino (1999), interpreteaza Articolul 9 din
 Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, in sensul 
sanctionarii ingerintei statului prin fortarea la depunerea unui juramant 
religios la intrarea in functie, in cazul in care acest juramant contravine 
optiunilor religioase personale. 
  Persoanele si organizatiile semnatare ale acestei scrisori respecta autonomia 
cultelor religioase din Romania asa cum este ea garantata constitutional si 
totodata subliniaza interdictia din Articolul 29 (1) din Constitutia Romaniei 
care prevede ca: „Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere 
la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale." Invatamantului public 
din Romania trebuie sa i se asigure caracterul secular, neutru si echidistant, 
iar cultelor religioase dreptul de a-si educa credinciosii, in lacasele de cult 
sau in scoli confesionale, in spiritul cultului respectiv. 
  Semnatarii acestei scrisori intelegem sa ne solidarizam cu argumentele 
principiale, constitutionale si legale prezentate de domnul Emil Moise in 
petitia adresata CNCD, in calitate de parinte si de cadru didactic, si sa 
anuntam public ca ii sustinem demersul. 
              Speram ca decizia Colegiului director al CNCD cu privire la 
necesitatea retragerii simbolurilor religioase din institutiile publice de 
invatamant sa devina o garantie pentru exercitarea libertatii de gandire, 
constiinta si religie in Romania. In acest fel, ea va avea implicatii pozitive 
de durata privind evolutia democratica a Romaniei spre o societate pluralista 
si toleranta in care respectarea si afirmarea drepturilor fiintei umane 
reprezinta temeiul si scopul actiunilor autoritatilor publice.   
   
  Bucuresti, 13 noiembrie 2006
   
  Semnatari:
  Alexandru Crisan si Monica Dvorski - Centrul Educatia 2000+ 
  Catalin Tenita - Societatea Culturala Noesis 
  Doina Jela – Asociatia Jurnalistilor Independenti din Romania 
  Dorina Nastase - Centrul Roman de Studii Globale 
  Gabriel Andreescu – Centrul de Studii Internationale 
  Gabriel Penciu - Asociatia Culturala si Amicala Romana de la Strasbourg 
  Ghenadie Brega - Asociatia Hyde Park 
  Joanne Richardson - Asociatia D Media, Cluj 
  Ioana Avadani – Centrul pentru Jurnalism Independent 
  Ion Bogdan Lefter
  Iustina Ionescu – Centrul de Resurse Juridice 
  Liviu Andreescu
  Mihaela Miroiu 
  Mihai Burcea – Militia Spirituala 
  Mircea Toma
  Razvan Martin – Agentia de Monitorizare a Presei   
  Remus Cernea – Solidaritatea pentru libertatea de constiinta 
  Renate Weber
  Romanita Iordache – ACCEPT 
  Ruxandra Costescu - membra Indymedia Romania 
  Roxana Tesiu - Centrul Parteneriat pentru Egalitate 
  Smaranda Enache – Liga Pro Europa 
   
  Contact:
  Remus Cernea – Solidaritatea pentru libertatea de constiinta
  [EMAIL PROTECTED]    0727.583.594
  www.humanism.ro 


 
---------------------------------
Everyone is raving about the all-new Yahoo! Mail beta.

[Non-text portions of this message have been removed]




Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public! 
Yahoo! Groups Links

<*> To visit your group on the web, go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/

<*> Your email settings:
    Individual Email | Traditional

<*> To change settings online go to:
    http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join
    (Yahoo! ID required)

<*> To change settings via email:
    mailto:[EMAIL PROTECTED] 
    mailto:[EMAIL PROTECTED]

<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
    [EMAIL PROTECTED]

<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
    http://docs.yahoo.com/info/terms/
 

Raspunde prin e-mail lui