Asociatia "Valea Soarelui"
Nr. 213 din 5 februarie 2007
Catre Guvernul României
Palatul Victoria, P-ta Victoriei nr. 1, Bucuresti
Prim Ministru Calin Popescu Tariceanu
Am fost sunat vineri 2 februarie 2007, ora 11.10 de dl. Silviu Stoica de la
MMGA, referitor la pozitia Asociatiei "Valea Soarelui" fata de Planul
Operational Sectorial de Mediu (POSM) asa cum a fost el prezentat în adresa
noastra nr. 212 din 31 ianuarie 2007.
Dupa cum stiti Asociatia "Valea Soarelui" a cerut d-lui Prim Ministru Calin
Popescu Tariceanu, sa nu aprobe acest POSM pentru ca el nu este unul de mediu
si prin formulare sau orientare nu acopera problemele de mediu.
Desi în toata lumea a devenit evident ca exista schimbari climatice care se
manifesta vizibil, fizic, material, cînd pîna si SUA care a refuzat protocolul
de la Kyoto începe sa constate ca totusi schimbarile climatice EXISTA, aceste
schimbari climatice, încalzirea globala si cauzele lor sînt ignorate de MMGA.
Problematica schimbarilor climatice, încalzirea globala si emisiile de gaze cu
efect de sera trebuie sa fie axa prioritara generala a POSM, pe care sa fie
structurate celelalte axe si directii.
Rolul acestui Plan Operational Sectorial de Mediu (POSM) este de a stabili ce
anume se va putea finanta din fondurile structurale alocate mediului în România.
Daca din plan lipseste mediu si daca POSM este aprobat la Comisia europeana
atunci toate proiectele REALE de mediu vor fi excluse de la finantare.
Într-o convorbire de 25 minute dl. Silviu Stoica mi-a "explicat", încercînd sa
ma convinga ca problematica schimbarilor climatice si utilizarii surselor de
energie regenerabila ar fi cuprinsa în POS "Cresterea competitivitatii
economice" elaborata de Ministerul Economiei si Comertului si de aceea nu se
regaseste în POSM. Solutia ar fi una stupida, dar pentru obiectivitate am
verificat. Afirmatia d-lui Silviu Stoica nu este adevarata decît în termeni
teoretici.
Am studiat acest si acest POS "Cresterea competitivitatii economice" si pot
afirma ca el se refera la problemele de mediu, la energia regenerabila si la
eficienta energetica doar la modul general.
Practic POS Competitivitate se refera NUMAI la producerea energiei electrice
din surse regenerabile. Probabil ca se gîndesc la sisteme eoliene mari, mamut,
asa cum au vazut la TV, instalatii ineficiente în România.
Restul posibilitatilor de utilizare a energiei regenerabile, fotovoltaice,
termice, etc reprezinta ZERO si nu sînt luate deloc în considerare.
Culmea POS Competitivitate (cireasa de pe coliva energiei regenerabile) este
propunerea de realizare a unei puteri instalate de productie a energiei
regenerabile (alta decît hidro) de 120 MW la nivelul anului 2015.
Se mai scrie în acest POS "Cresterea competitivitatii economice" cîte ceva si
despre eficienta energetica, dar numai la sistemele mari de producere a
energiei electrice.
În POS "Cresterea competitivitatii economice" nu exista probleme de mediu
pentru care sa se directioneze fonduri structrale, care, repet, sînt definite
mai mult atît de foarte vag încît practic nu exista. Energia regenerabila este
doar amintita. Adica exact un mare nimic.
În concluzie informatia oferita de POS "Cresterea competitivitatii economice"
nu înseamna nimic pentru mediu ca prioritate, nu reprezinta nimic pentru
atenuarea schimbarilor climatice sau încalzirea globala, iar utilizarea
energiilor regenerabile si eficienta energetica sînt neimportante motiv pentru
care nici un proiect de acest fel nu va putea fi finantat din fondurile
structurale alocate acestui plan.
Revenind la POSM al MMGA. Desi SEA, elaborat în septembrie - octombrie 2006,
sugera (dar nu foarte tare si hotarît!) ca exista lipsuri grave în POSM, acesta
nu a fost modificat (în bine), chiar daca unele modificari erau de semantica
sau de formulare.
Citez din SEA : "SEA a fost initiata într-un moment în care era deja elaborata
a doua versiune preliminara completa a POSM".
Sau direct si pe scurt: nici o sugestie din SEA nu a fost acceptata si
introdusa în POSM. MMGA a ignorat pur si simplu SEA.
SEA a analizat ceea ce le era dat. Asociatia "Valea Soarelui" crede ca acest
"DAT" a fost construit pe baze care degradeaza mediul în loc sa îl protejeze,
sau care directioneza fondurile structurale de mediu în directia deturnarii lor
spre activitati contrare protejarii mediului.
POSM elaborat de MMGA, este unul slab, necompetitiv, fara o perspectiva
conceput strict si complet economic, cu "Axe" prea putin orientate spre
problemele de mediu.
Axa prioritara 1 - Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata;
Axa prioritara 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor
si reabilitarea siturilor
contaminate;
Axa prioritara 3 - Îmbunatatirea sistemelor municipale de termoficare în zonele
prioritare selectate;
Axa prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protectia naturii;
Axa prioritara 5 - Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a
riscurilor naturale în zonele cele
mai expuse la risc;
Axa prioritara 6 - Asistenta Tehnica.
Prima constatare este ca axele prioritare 1-2-3 se refera strict la spatiul
urban, excluzînd din start 50% din populatie si cel putin 85% din suprafata
României de la posibilitatea de accesa fonduri structurale pentru mediu.
Sa nu uitam ca acest Plan Operational Sectorial este destinat sa directioneze
si acopere activitatea urmatorilor 7 ani!
Axa prioritara 1 - Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata;
Obiective
o Asigurarea serviciilor de apa si canalizare, la tarife accesibile
o Asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile în toate
aglomerarile umane;
o Îmbunatatirea calitatii cursurilor de apa
o Îmbunatatirea gradului de gospodarire a namolurilor provenite de la
statiile de epurare a
o apelor uzate
Realizarea infrastructurii de alimentare cu apa din aglomerarile urbane, NU
ESTE O PROBLEMA DE MEDIU.
Tratarea apelor uzate este însa problema importanta de mediu pentru care
România are de rezolvat obligatii conforme cu Tratatul de Aderare: colectarea,
descarcarea si epurarea apelor uzate pâna în 2015 pentru 263 aglomerari mai
mari de 10 000 locuitori echivalenti si pâna în 2018 pentru 2.346 de aglomerari
între 2 000 si 10 000 locuitori echivalenti.
POSM vrea sa aloce banii din fondurile structurale destinati mediului pentru a
sustine afacerea numita comert cu apa.
Desi obligatiile prevazute în Tratatul de aderare se refera si la mediul rural
(adica la localitati cu 2000 - 10000 locuitori), POSM nu face nici o referire
la accesul la apa în mediu rural sau de canalizare, ca sa nu mai vorbim de
tratarea apei în mediul rural. Aceste localitati sînt lasate pentru 2015. Pîna
atunci acolo nu se va întîmpla nimic.
Un exemplu. Stiu sigur ca unul din proiectele viitoare pentru care se va vrea
finantare din aceste fonduri structurale este cel al operatorului regional
Aquaserv Tg. Mures care va asigura apa potabila în tot judetul Mures si nu
numai. Din nefericire mai mult de jumatate din beneficiarii apei potabile sînt
mai sus decît uzina de apa, asa ca apa potabila va trebui sa fie pompata la
deal.
Vom folosi fonduri structurale alocate pentru mediu ca sa promovam consumul de
energie electrica (a carei producere genereaza GES), pentru a pompa apa la
deal. Nu numai ca un asemenea proiect nu va rezolva accesul la apa, dar va
contribui substantial la înrautatire starii mediului.
Solutia logica si normala ar fi amenajarea unei uzine de apa în zona de munte,
la barajul de la Rastolita, unde apa potabila este mai usor de preparat din apa
curata de munte. Transportul apei se poate face prin conducte magistrale si
locale în tot judetul si în aproape toate casele, folosind doar gravitatia fara
a folosi nici o pompa.
Solutia aceasta normala nu este luata în considerare din interese obscure.
Asemenea ciudatenii se vor întîmpla peste tot în România.
Similara cu problema apei este problema canalizarii si tratarii apelor uzate.
Sistemele mari centralizate nu pot fi sustinute pentru ca necesita investitii
enorme si costuri de întretinere si utilizare imense. În POSM pentru urmatorii
ani zona rurala este exclusa de la finantare si în plus nimeni nu ia în
considerare solutii locale la nivel de comuna, sat sau gospodarie individuala,
care pot fi mult mai eficiente, decît mutarea rahatului de colo colo.
Axa prioritara 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor
si reabilitarea siturilor
contaminate;
Obiective
o Cresterea gradului de acces la serviciile publice de salubritate de
calitate corespunzatoare si la
o tarife acceptabile;
o Reducerea cantitatii de deseuri depozitate;
o Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate
o Reducerea numarului de situri contaminate
În mod logic accentul ar trebui pus în mediul urban pe colectarea selectiva a
deseurilor menajere.
Dezvoltarea capacitatilor de sortare reprezinta a doua prioritate importanta
pentru tratarea deseurilor.
Deseurile organice pot fi supuse unui tratament anaerob care sa produca biogaz
si compost.
Folosirea celor 3 metode ar permite obtinerea de materii prime prin recuperare
si reciclare si ar reduce mult (pîna la 40-70%) volumul deseurilor ce trebuie
depozitate.
Astfel s-ar putea crea locuri de munca pentru care acum scormonesc în gunoaie,
iar serviciile de salubritate ar putea fi sustinute din vînzarea materiilor
prime (plastic, hîrtiem sticla, metal) sau a produselor biogaz si compost.
În mediul rural structura deseurilor difera mult de cele urbane.
Colectarea selectiva si sortarea ar pemite ca restul deseurilor sa fie
reprezentate de deseuri organice ce pot fi supuse aceluiasi tratament anaerob
(eventual împreuna cu apele uzate!) pentru obtinerea de biogaz si compost.
Acest tratament se poate face de la nivel de gospodarie individuala pîna la
grupuri de comune sau sate.
Sustinerea utilizarii de asemenea sisteme locale sau individuale ar permite:
a.. eliminarea colectarii si transportului resturilor organice
b.. producerea de energie (biogaz)
c.. reducerea cheltuielilor cu energia pentru întretinerea gospodariilor
rurale
d.. producerea de compost valoros ca îngrasamînt natural si ecologic
e.. reducerea poluarii cu azotati prin reducerea utilizarii îngrasamintelor
chimice bazate pe azot
f.. protejarea padurilor în fata taierilor ilegale pentru lemn de foc
g.. transportul si depozitarea unei cantitati minimale de deseuri în depozite
centralizate
Acum în domeniul deseurilor si gunoaielor se pune accentul NUMAI pe sistemele
mari, centralizate.
În mediul rural aceasta problema a deseurilor este corelata strîns cu evacuarea
si tratarea apelor uzate pentru ca nu exista canalizare, iar costurile unei
canalizari centralizate la nivel regional ar fi imense.
Axa prioritara 3 - Îmbunatatirea sistemelor municipale de termoficare în zonele
prioritare selectate;
Obiective
o Reducerea emisiilor de poluanti proveniti de la centralele municipale
de termoficare;
o Ameliorarea nivelului minim de concentratie al poluantilor în
localitatile vizate;
o Îmbunatatirea sanatatii populatiei în localitatile afectate.
Oricine stie ca primul pas real pentru reducerea noxelor este reducerea
consumului de energie. Asta înseamna ca pentru mediul urban trebuie sa fie
reduse în primul rînd pierderilor din apartamente, apoi reducerea (eliminarea)
pierderilor de pe traseu si apoi adaptarea si dimensionarea sistemelor de
producere a energiei functie de necesitati si intensitatea energetica.
Apartamentele din zonele urbane sufera consumuri energetice mari în primul rînd
din cauza izolarii termica defectuoase. Cele mai importante surse pierderi
termice la un apartament de bloc îl reprezinta închiderile lemn-lemn de la usi
si ferestre împreuna cu utilizarea chitului si a sipcilor de lemn pentru
fixarea sticlei in ramele de lemn. Evaluarile noastre considera ca pierderile
prin curentii de convectie de la usile si ferestrele deformate si care închid
lemn-lemn reprezinta 30-50% din pierderile energetice ale unui apartament.
De aceea reabilitarea sistemelor municipale de termoficare ar trebui sa fie
precedata de eliminarea pierderilor.
A doua cauza a pierderilor de energie termica o reprezinta peretii izolati
defectuos care contribuie si ei cu 10 - 20% în plus fata de tranferul termic
normal determinat de legile fizicii.
Realizarea unei izolatii termice exterioare la blocurile urbane este deci o
alta prioritate. Izolatia termica trebuie facuta folosind tehnologii si solutii
ale secolului 21 diferentiate functie de orientare, localizare, etc: o izolare
pasiva spre nord si izolare activa spre sud.
A treia cauza de pierderi si permanenta sursa de utilizare irationala a
energiei, o reprezinta transportul energiei termice la distante mari si foarte
mari. Aceste pierderi de transport ajung sa reprezinte între 8 si 20% în
transportul efectiv al energiei, la care se adauga pierderile masive datorate
accidentelor.
Tehnologiile si produsele oferite pe piata productiei energetice actuale permit
instalarea de centrale termice de bloc, scara sau apartament care pot sa
elimine complet pierderile de transport.
Nu trebuie uitata nici energia termica din surse regenerabile care poate fi
produsa si iarna si vara pe fiecare acoperis de bloc sau pe peretii orientati
spre sud.
Abia dupa ce sînt realizate aceste etape de izolare termica si de organizare a
productiei de energie termice, se poate trece faza la reabilitarea si
imbunatatirea sistemelor municipale de termoficare pe o baza reala a
necesitatilor reale de energie termica.
Daca se vor îmbunatati sistemele de termoficare înainte de a rezolva
pierderile, rezultatele acestei actiuni de îmbunatatire vor fi derizorii, nu
vor proteja nici mediul, nu vor reduce nici noxele, iar efectul social va fi
complet nul!
Vom continua sa încalzim planeta direct prin pierderile energetice si indirect
prin generarea unei cantitati duble de GES pentru ca vom încalzi si
apartamentele si iarna de afara.
La fel ca si la primele 2 axe, mediul rural nu exista pentru urmatorii ani în
acest POSM. Casele din mediul rural necesita acelasi fel de reabilitari termice
care daca ar fi realizate ar permite reducerea nevoilor energetice si evident
reducerea nevoii de lemn de foc. Iar daca la nivel local sau individual se va
produce biogaz din resturile organice ramase dupa colectarea selectiva si
sortarea deseurilor folosind si apele uzate atunci putem spune ca s-a realizat
protejarea
Axa prioritara 5 - Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a
riscurilor naturale în zonele cele
mai expuse la risc;
Obiective
o Contributia la un management durabil al inundatiilor în zonele cele
mai expuse la risc;
o Protejarea si reabilitarea litoralului Marii Negre.
Nicaieri în POSM nu exista termenul renaturare atunci cînd se vorbeste de apele
curgatoare.
Gîndit în pripa, fara perspectiva, fara o logica, fara o baza temeinica, POSM,
este incoerent si nu spune nimic.
Exista 4 tipuri probleme care se refera la zonele de risc:
1.. Litoralul Marii Negre
2.. Cursul Dunarii
3.. Apele interioare
4.. Torentii
a. Litoralul Marii Negre este o prioritate majora atît pentru mediu cît
si pentru turism. Protejarea si refacerea litoralului Marii Negre trebuiie
realizata în urmatorii 2-3 ani, pentru ca altfel ramînem fara litoral.
2 proiecte si 10 km de plaja pentru urmatorii 7 ani reprezinta mai putin decît
infim.
În POM problema litoralului este tratata mai mult decît foarte superficial.
b. Cursul Dunarii ca zona de risc nu este detaliat în POM. Aceasta zona
de risc este un exemplu elocvent de gîndire mecanicista, care a avut ca scop
obtinerea de terenuri agricole fara a considera si restul factorilor.
Ca mai peste tot în România digurile au fost proiectate sa apere terenurile
agricole si nu localitatile si oamenii.
Solutia este refacerea zonei umede a luncii Dunarii în acelasi timp cu
protejarea foarte eficienta a localitatilor. Diguri în jurul localitatilor
inundabile, ca în Olanda, ar permite o viata normala chiar daca apa creste cu
10 metri.
Alte diguri ar putea orienta inundatiile spre zone bine delimitate.
Asta necesita însa o gîndire care sa aiba la baza informatiile din inundatiile
trecute si perspectiva de viitor.
c. Apele interioare. Multe cursuri de apa au fost transformate în canale
în care apa curge repede afectînd terenurile din aval. Asta este activitatea
curenta în Oradea pe Cris. Acolo se vrea betonarea malului acum natural, ceea
ce este o solutie periculoasa din toate punctele de vedere, mecanicista si
impotriva mediului.
Reducerea riscului de inundatii se poate face aplicînd acelasi principiu:
protejarea localitatilor si deversarea apelor spre zone nelocuite.
d. Torentii. O multime de localitati s-au extins în zonele periculoase,
aproape de albiile pîraielor si torentilor. Solutiile vor diferi functie de
locatie dar ele trebuie prinse în POM pentru ca reprezinta probleme de risc
permanente.
În concluzie putem spune despre POS Mediu:
1.. POSM nu este în concordanta cu directiile pe care UE, dar si restul
lumii, le considera importante: schimbarile climatice si încalzirea globala.
2.. POSM nu numai ca nu protejeaza mediul, dar va contribui masiv la emiterea
de GES, deturnînd pe termen lung utilizarea fondurilor structurale în alte
scopuri decît mediul.
3.. POSM desi se întinde pe durata a 7 ani, nu acopera toata tara si refuza
apriori utilizarea acestor fonduri structurale pentru cel putin 50% din
populatia României.
4.. POSM stabileste modul cum vor fi deturnate finantarile pentru mediu
pentru alte activitati care PRODUC POLUARE.
Asociatia "Valea Soarelui" va continua sa ia atitudine fata de lipsa de respect
fata de mediu si cetateni atunci cînd se promoveaza programe si proiecte care
afecteaza mediu si deturneaza fondurile destinate rezolvarii problemelor de
mediu.
Asociatia "Valea Soarelui" va face toate demersurile necesare pentru
respingerea POSM la Comisia europeana daca POSM va fi adoptat în forma lui
actuala de Guvernul României.
Credem ca este responsabilitatea Primului Ministru sa verifice Planurile
Operationale Sectoriale înainte de a fi aprobate de guvern si depuse la comisia
europeana.
Daca vrem sa absorbim si utilizam banii europeni, trebuie sa existe suficiente
optiuni si posibilitati (axe) de a prezenta proiecte diverse de la foarte mari
la foarte mici.
Trebuie stabilite din timp mecanisme simple si eficiente de depunere si analiza
a proiectelor, de utilizare a fondurilor, de control, care sa nu devina si mai
birocratic decît ceea ce avem acum.
Cu stima,
dipl. ing. Dan-Calin Tocaciu
presedinte
[Non-text portions of this message have been removed]
Sageata Albastra e cea mai mare tzeapa a transportului public!
Yahoo! Groups Links
<*> To visit your group on the web, go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/
<*> Your email settings:
Individual Email | Traditional
<*> To change settings online go to:
http://groups.yahoo.com/group/protest-ro/join
(Yahoo! ID required)
<*> To change settings via email:
mailto:[EMAIL PROTECTED]
mailto:[EMAIL PROTECTED]
<*> To unsubscribe from this group, send an email to:
[EMAIL PROTECTED]
<*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
http://docs.yahoo.com/info/terms/
